fAtentia voluntara si involuntara referat




Atentia voluntara si involuntara referat







-Atentia-


Dósa Sándor AII 1531B





Atentia este un fenomen deosebit de complex, greu de descifrat. Greutatea provine din faptul ca atentia insoteste permanent celelalte procese si activitati psihice, manifestandu-se o data cu ele. Este greu de presupus ca un proces psihic s-ar putea desfasura fara participarea cat de cat a atentiei. In asemenea conditii separarea continutului specific al atentiei de continutul specific al celorlalte procese si activitati psihice devine deosebit de dificila.

Atentia nu are un continut reflectoriu de sine statator. Ea nu reflecta nici esenta obiectelor, nici experienta trecuta a oamenilor, etc. Asadar continutul specific al atentiei nu trebuie cautat in acele caracteristici care definesc procesul psihic.

Atentia este o modalitate deosebita de organizare a activitatii psihice. Ea se exprima in orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra obiectelor si fenomenelor ce ne inconjoara.

Dupa ce cunoastem ca un om este atent?

Un om atent are, adeseori, privirea fixa, dar vie, expresia fetei putin incordata, miscarile membrelor ca si cele ale intregului corp reduse si subordonate activitatii desfasurate in acel moment, respiratia mai superficiala si rara, raportul dintre inspiratie si expiratie schimbat: inspiratiile mai scurte, expiratiile prelungite etc. Elevul care nu intelege ceea ce citeste, manifesta uneori incordare, alteori neliniste sau o anumita activitate motorie: rasfoieste nervos filele cartii, se plimba etc.

Muncitorul din fata tabloului de comanda are o alta expresie a fetei decat pianistul. La pianist expresia fetei reda traireainterioara. La muncitor expresia fetei reda concentrarea asupra semnalelor pe care le vede, le aude etc.Si starea de neatentie poate fi vazuta, simtita.

Un om neatent are privirea absenta, distrata, executa miscari excesive cu membrele, su cu intregul corp, manifestand apatie, somnolenta, plictiseala etc. Elevul neatent este agitat, pare ca numara minutele pana la sfarsitul orei. Muncitorul sau pianistul manifesta plictiseala sau, dinpotriva, stare de agitatie care duc la erori grave.

Dar nu intotdeauna semnele exterioare ale atentiei coincid cu starea propriu-zisa de atentie sau neatentie. Uneori in procesul de invatamant, unii copii mai vioi se joaca cu creionul, mazgalesc banca, antreneaza vecinii la vorba, se uita in dreapta si in stanga etc.

Alti dinpotriva, stau cuminti in banca, urmaresc explicatiile date de profesori, dau impresia ca inteleg cele explicate, au privirea fixata asupra profesorului etc., dar  atunci cand sunt intrebati dau raspunsuri anapoda, gandesc in afara lectiei, sant starniti de ea.

Ei au fost doar apaernt atenti. Semnele exterioare ale atentiei nu au fost coincis cu starea propriuzisa.

Atentia involuntara:

In viata de toate zilele ni se intampla, adeseori, sa fim treziti dintr-o activitate fara sa dorim acest lucru sau chiar fara sa stim. Ex. Sa presupunem ca citim o carte suntem confundati in lumea minunatelor personaje si peripetii descrise de autor. Nu stim ce se intampla in jurul nostru. Deodata o voce ajunge la noi: Nu te uita! Si ne uitam. Nu am vrut sa ne uitam, eram absorbit de lectura romanului. Daca nu ni s-ar fi adresat cuvintele Nu te uita nu ne-am fi uitat. Dar fara sa vrem cuvintele ne-au trezit, ne-au facut se fim atenti la o alta activitate.

Unele obiecte, fenomene se impun atentiei noastre, se fac sa ne orientam intreaga activitate psihica asupra lor, ne atrag privirea fara sa vrem, fara nici un fel de intentie si efort din parte noastra.



Forma de atentie in care orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra obiectelor si fenomenelor din relaitatea inconjuratoare se realizeaza fara a se propune dinainte acest lucru, fara a depune un efort special in aceasta directie este o atentie neintentionala, involuntara.

Atentia involuntara are nenumerate cauze care se reduc in esenta la modificarile survenite in mediul inconjurator. Dar nu orice schimbare si modificare produsa in jurul nostru se pot impune atentiei. Multe zgomote care se produc in imediata noastra apropiere sunt, de cele mai multe ori neobservate. Pentru ca obiectele si fenomenele din realitatea inconjuratoare sa poate deveni obiectele ale atentiei trebuie sa aiba o seri de particularitati si insusiri.

Una dintre aceste insusiri este taria, puterea, intensitatea lor. Nu orice sunet ne va atrage atentia ci acel sunet puternic.

Sosirea intr-un oras a unui circ cu sirul de masini trezeste cu mai multa repeziciune atentia involuntara, de cat trecerea pe strada a aceluiasi autobuz sau troleibuz pe care le vedem zilnic.

Vocea schimbata a profesoruluil (cand crescuta, cand inceata, cand oprita brusc ) gesturile care insotesc explicatiile trezesc mai curand atentia involuntara, decat o voce monotona sau o plimbare prin clasa.

Contrastul dintre obiecte si fenomene, caracterul sau neasteptat al acestora sunt alte insusiri care determina trezirea atentiei involuntare.

La caracteristicile de mai sus ale obiectelor si fenomenelor se mai adauga si o alta actiunea intervitenta, schimbarea, varierea insusirilor obiectelor. In general acele obiecte care raman nemiscate in camapul atentiei mai indelungat nu reusesc sa se intereseze prea mult. Ele devin monotone, plictisitoare, atentia oboseste curand.

Aparitia atentiei involuntare depinde, insa, si de interesele, pasiunile, dorintele, trebuintele e care le au oamenii. Un  om pasionat dupa sport va obseva cu multa usurinta un afis privind un meci de fotbal, decat altul care nu este preocupat ce activitati sportive.

Atentia voluntara:

Atentia involuntara este, in general, de scurta durata si de aceea ea nu se poate ajuta prea mult in cunoasterea obiectelor si fenomenelor cu care venim in contact. Pentru a realiza o cunoastere adecvata a acestora este necesar sa staruim mai mult asupra lor. Sunt situatii in care este necesar sa depunem un efort de vointa pentru realizarea unor activitati mai putin placute, renuntand pentru un moment la alte activitati, mai placute. Desigur ca pentru un elev din clasele mai mici jocul este mai placut, mai atragator decat invatatura. Pentru a lasa jocul la o parte si a trece la invatatura, elevul mic face un mare efort, isi propune in mod constient, intentionat sa invete.

Atentia ce se manifesta de ei nu mai este o atentie involuntara, neintentionata ci dimpotriva, una voluntara, intentionata. Prezenta scopului si a efortului voluntar in vederea realizarii diverselor activitati caracterizeaza aceasta forma de atentie.

Atentia voluntara are o mare importanta in procesul invatarii. Aceasta stimuleaza si mobilizeaza omul in vederea realizarii cu succes a variatelor sale activitati. Atentia voluntara este ce atat mai necesara in procesul muncii, invataturii, cu cat acesta ridica uneori in fata oamenilor o serie de dificultati, momente grele, plictisitoare, carora trebuie sa li se faca fata, sa fie depasite. Acesta se poate realiza numai prin intetia si efortul omului, prin orientarea constienta a intregii activitati psihice asupra lor.





In legatura cu atentia voluntara o problema care se ridica este acea a mentinerii ei asupra obiectelor si fenomenelor. In cadrul procesului de mentinere a atentiei voluntare, un rol deosebit de important revine insusi omului.

Cand scopul unei activitati este bine stabilit, cand stim ca activitatea desfasurata este utila, atunci ne putem mobiliza cu mai multa usurinta in vederea realizarii ei, atentia noastra fiind atrasa si mentinuta de tot ceea ce duce spre realizarea corespunzatoare a activitatii respective. In afara de stabilirea clara a scopului si de corelarea lui cu interesele si treburile, omul isi poate impune sa fie atent, se poate mibiliza in aceasta directie, mai ales in momentele dificile, critice ale muncii sau atunci cand se face trecerea de la o activitate la alta.

Un rol important in mentinerea atentiei voluntare il are organizarea mediului inconjurator in care desfasoara activitatea. Daca stiu ca nu pot lucra cu radioul deschis atunci il inchid. Daca luminea prea slaba sau prea puternica precum si anumite zgomote ma deranjeaza fac in asa fel ca acesti excitanti sa nu mai actioneze asupra mea. La majoritatea oamenilor atentia voluntara se mentine pentru o perioada mai lunga in conditii de liniste.

Nu trebuie sa ramanem insa cu ideea ca in toate cazurile si la toti oameni crearea unei atmosfere de liniste favorizeaza concentrarea atentiei asupra obiectelor. Sunt oameni care nu pot lucra, decat cu radioul deschis, diverse sunete emise de acesta fiind un stimulator si un intaritor al atentiei voluntare.

De mule ori omul foloseste diferite procedee care il ajuta in mentinerea atentiei voluntare. Astfel, uneori, citim tinandu-ne capul in mainile pentru a orienta campul vizual numai asupra textului din fata, alteori vorbim cu voce tare, ne plimbam, subliniem idei prin gesturi.

Cu totul altceva se intampla atunci incepem sa citim o carte la care la inceput nu se trezeste nici un fel de interes, nu ne pasioneaza deloc, parcurgerea ei necesitand depunerea unor eforturi serioase.Atentia involuntara ne este stimulata pe loc si intra in functiune atentia voluntara. Noul, neobisnuitul, interesantul trezeste  atentia involuntara.. Pentru un moment locul atentiei voluntare este luat de atentia involuntara, o stare psihica a fost inlocuita cu alta. Apoi se poate reveni la vechea stare. Prin aceasta alterari repetate inlocuiri permanente, asistam la aparitia unui efect cu totul deosebit. Ne obisnuim sa fim atenti un timp mai indelungat fara a depune eforturi prea mari, chiar si atunci cand activitatea este la inceput dificila.

Este vorba evident de o alta forma a atentiei care se deosebeste de formele precedente. Ea are unele caracteristici care o aseamana cu atentia voluntara, prezenta scopului fixat -  si cu cea involuntara – diminuarea sau eliminarea efectului voluntar, este denumita atentie postvoluntara.

Intre cele trei tipuri ale atentiei involuntara, voluntara, postvoluntara – nu exista o granita rigida ci dinpotriva o impletirea lor. Inlocuirea uneia prin alta usureaza desfasurarea activitatii umane, o face pe aceasta din urma placuta.




Bibliografie:

M. ZLATE – „Ce este atentia ?



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani