fDezvoltarea capacitatilor creative la activitatea de desen cu copiii de varsta prescolara mare la etapa formativa referat




Dezvoltarea capacitatilor creative la activitatea de desen cu copiii de varsta prescolara mare la etapa formativa referat






Conditiile pedagogice de dezvoltare a capacitatilor creative la activitatea de desen cu copiii de varsta prescolara mare la etapa formativa

Experimentul formativ.

La acest experiment am lucrat 5 luni (noiembrie-martie).

Scopul: de a forma, de a dezvolta activitatea artistica.

Obiectivele: 38978xin64xrd3g



De a forma si dezvolta priceperi si deprinderi, capacitati creative de alcatuire si redare a obiectelor.

Dezvoltarea priceperilor de redare corecta a formelor.

De a dezvolta priceperea de a aplica independent elemente, forme, obiecte, deprinderea de a lucra cu acuarela, carioca, creioanele.

Dezvoltarea capacitatilor creatoare, formarea sensibilitatii artistice in redarea unei compozitii. ir978x8364xrrd

Programa experimentala este anexata in proiectele didactice (vezi anexele), unde sunt evidentiate obiectivele, etapele prin ce, cum am organizat copiii, jocurile, distractiile, activitatile pentru a dezvolta creativitatea la prescolari.

In etapa a doua a cercetarii, in scopul inlaturarii pe cat e posibil a deficientelor observate in cadrul primei etape a cercetarii. Am incercat unele solutii noi de formare a priceperilor si deprinderilor si dezvoltarea creativitatii la arta plastica.

In cadrul experimentului de formare s-a lucrat cu grupa experimentala de copii.

Ne-am straduit sa organizam experimentul sub forma de joc, prin dramatizarea povestilor, organizarea excursiilor in natura (vezi anexele).

Am selectat unele jocuri populare ce tin de imbogatirea reprezentarilor la arta plastica. Jocurile utilizate sunt urmatoarele:

- jocurile populare “Culorile”, “Dracul schiop”, “Mesterii populari”, avand urmatoarele obiective:

  • cunoasterea culorilor si a nuantelor de culori;

  • aplicarea lor corecta in lucrarile practice;

Reguli de joc: copiii trebuie sa numeasca corect culoarea.

Desfasurarea jocurilor (vezi anexele).

Acele activitati ii captiveaza pe copii, la care pedagogul impreuna cu copii parca pentru prima data descopera necunoscutul pentru dansii, dar de demult cunoscut lui ca ceva nou si pentru el. Pentru pedagog este important sa poata vedea faptele cunoscute, de fiecare data in mod nou, insufletirea in munca pedagogului este rezultatul cunoasterii tot mai profunde a obiectului, iar pe de alta parte - a studierii tot mai profunde a cerintelor intelectuale ale copiilor.

A.S. Macarenco aprecia inalt capacitatea pedagogului de a visa impreuna cu copiii, de a-i pasiona prin visul sau, de a-i ajuta sa vada “bucuria de maine”.

Imaginatia este unul din indicii dupa care I.P. Pavlov ii raporta pe oameni la tipul artistic sau ganditor. Desenand, copiii opereaza in special cu imagini (vizuale, auditive, motorii). Aceasta vorbeste despre rolul mare in activitatea lui, a primului sistem de semnalizare, a reflectarii plastice, a lumii. Gandirea plastica insa, este doar o parte a gandirii artistice.

Creatia este strans legata cu insusirile personalitatii (caracterul, capacitatile, interesele), este nivelul superior al cunoasterii si nu se poate produce fara acumularea prealabila a cunostintelor.

In variantele de abordare si analiza a creativitatii putem delimita trei directii:

  • accentuarea produsului creator;

  • accentuarea procesului creator;

  • accentuarea personalitatii creatoare.

Tratand creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creatie – el se concretizeaza prin ceva material: desene, aplicatii, inventii din material natural. Produsul este apreciat drept creativ daca poate fi caracterizat prin originalitate si utilitate sociala. Originalitatea se exprima prin noutate si unicitate.

Pornind de la faptul ca studiul nostru a avut ca obiectiv major analiza psiho-pedagogica a rolului dezvoltarii creativitatii la arta plastica a copiilor de varsta prescolara mare, etapa formativa a investigatiei noastre a constat in insasi dezvoltarea capacitatilor creative.

In grupele unde sunt create conditii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalitatii armonioase, creativitatea copiilor se dezvolta mai intens. Creativitatea bazata pe invatamantul formativ stimuleaza indeosebi originalitatea, ca cel mai important indice definitoriu de creativitate si elaborarea ca indice a creativitatii care ne indica capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative.

Sursele bibliografice ce au servit ca fundament stiintific pentru investigatia noastra afirma in unison ca intreaga strategie educationala trebuie subordonata dezvoltarii creativitatii umane. Realizarea acestei strategii presupune in mod necesar un continut informational, care urmeaza sa fie selectionat, structurat si transmis in procesul de educatie si invatamant.





Capacitatile creative se formeaza la copii prin intermediul metodelor problematice de instruire. Copiii rezolvand diferite sarcini cu caracter de problema isi dezvolta asa capacitati creative ca: folosirea unor stiinte, priceperi si deprinderi in situatii netipice, nestandarde, stabilirea unor noi functii a obiectelor, gasirea unor noi cai de rezolvare a exercitiilor, imbinarea mijloacelor cunoscute in altele noi.

Formam si dezvoltam capacitati creative pentru ca copilul sa fie apt, sa fie participant activ al dezvoltarii societatii. Cunostintele cat si priceperile si deprinderile nu permit ca copilul sa se dezvolte-n mod deplin din punct de vedere creativ. Iata de ce e necesar de a forma si de a dezvolta la personalitate capacitatile creative. La copii cream in constiinta imagini corecte a fenomenelor, proceselor din realitatea inconjuratoare, dezvoltam gandirea imaginativa, ca sa-si inchipuie, sa-si imagineze si sa creeze noi imagini. Daca in cadrul instruirii nu apar si nu se dezvolta imaginatia atunci nu are loc respectarea principiului dat.

Pentru a realiza mai eficient principiul dat e necesar ca limbajul pedagogului sa fie destul de imaginativ, sa se respecte, sa utilizeze materiale intuitive care favorizeaza crearea imaginativa a copilului. Copiii trebuie sa fie instruiti emotional, creandu-le imaginatii reale stiintifice. Imaginatia creativa sta la baza gandirii creative. Dezvoltandu-le imaginatia, recurgem la analogii, la comparari, la descrieri detaliate a insusirilor obiectelor, si-n asa mod cream la copii imagini corecte. Mai intai, copilul trebuie sa cunoasca deosebirea si apoi sa treaca la clasificare, apoi la modelarea obiectelor.

Premizele sau factorii psihologici, nivelul sau gradul de dezvoltare psihica a copilului este: imaginatia, gandirea, memoria, interesul cognitiv, temperamentul, acele goluri si capacitati pe care le are copilul. Prescolarii dupa natura lor sunt diversi sau diferiti, pe unii parametri copiii au insusiri aproximativ egale, corespunzator, prescolarii pot fi plasati in grupe asemanatoare pe anumiti parametri. Astfel poate fi diferentiere fata de invatatura dupa interesul cognitiv, dupa dezvoltarea de a gandi, dupa dezvoltarea creativitatii si dezvoltarea vorbirii. De aceea organizarea muncii instructive se face in mod diferentiat.

Stimularea creativitatii este in demers complex ce cuprinde fenomene de activare, antrenare, cultivare si dezvoltare a potentialului creator. In sistemul metodelor si tehnicilor de stimulare a creativitatii s-au impus Brainstorming-ul si Sinectica elaborate de Alex Osborn si Gordon unde are la baza principiul amanarii, evaluarii critice, ideilor noi, asigurarea si mentinerea unei atmosfere favorabile producerii unor idei originale, neobisnuite. Sinectica presupune ca strategie dominanta asigurarea premizelor favorizate generarii de idei si produse noi prin utilizarea analogiilor, a metaforelor, a reuniunii unor elemente diferite si aparent irelevante.

Stimularea, educarea si antrenarea potentialului creator va conduce catre formarea unor personalitati creatoare intr-un domeniu sau altul.

Jocul si invatarea ofera copilului nenumarate prilejuri de a combina si recombina reprezentarile pe care le dispune propriile sale imagini, ascultand povesti, basme, poezii, reconstruieste mental principalele momente de naratiuni, le inverseaza, le omite, le amplifica si inventeaza altele noi.

Copilul este capabil sa obtina produse noi si originale, chiar daca sunt noi si originale pentru el. Are capacitatea de a crea. Imaginatia atinge apogeul dezvoltarii sale. Copilul imagineaza si creeaza multe lucruri noi pentru ca nu cunoaste suficient relatiile dintre obiecte si fenomene, si ignorandu-le ajunge la constructii neobisnuite. Imaginatia dezvolta la aceasta varsta, functiile de completare care dau posibila intelegere a unei situatii ambigui sau laconare. Rolul ei la aceasta varsta este atat de mare incat unii autori, au considerat ca o serie de conduite isi i-au sursa in imaginatie.

In activitatea creatoare a copilului prescolar participa nu doar imaginatia, ci si elementele de ideatie, idee, capacitati de figurare, deprinderi si priceperi, pot fi evidentiate mai bine in desenele copiilor (vezi anexele). In tratarea problemei instruirii si dezvoltarii creativitatii este necesar de avut ca suport urmatoarea consideratie: drept baza a instruirii de dezvoltare serveste continutul ei, de la care deriva metodele si mijloacele organizarii instruirii. Aceasta consideratie e caracteristica viziunilor lui L.S. Vigotskii si D.B. Elconin: “Pentru noi, - scrie Elconin – importanta primordiala a avut gandul lui Vigotskii, despre aceea ca instruirea isi realizeaza rolul sau primordial in dezvoltare, inainte de toate, prin continutul cunostintelor acumulate” – V.V. Davidov.

Pe parcursul activitatilor a domnit o atmosfera de lucru placuta.

Datorita desfasurarii activitatilor noi am putut obtine rezultate inalte, am realizat obiectivele inaintate.

Activitatile au inceput cu momente de surprize, cu ghicitori, cu jocuri, cu cuvantul artistic din folclor. Copiii s-au incadrat activ in activitati, si-au manifestat ingeniozitatea, imaginatia, au avut un interes deosebit fata de arta plastica, domnea permanent o atmosfera de inviorare, copiii fiind antrenati mereu in diferite activitati. Ceea ce ne-a oferit posibilitatea sa realizam obiectivele educatiei, urmand drumul de crestere a reprezentarilor in domeniul artei plastice.


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani