fCONSTIINTA ENERGETISMUL VOLUNTARISMUL referat




CONSTIINTA ENERGETISMUL VOLUNTARISMUL referat






CONSTIINTA ENERGETISMUL VOLUNTARISMUL

Sunt cele 3 concepte fundamentale, convergente si consubstantiale. Oricare dintre ele poate fi definit numai in corelatie cu celelalte. Originea studiilor filosofice contemporane asupra constiintei se afla in Fenomenologia Spiritului (1807) a lui G.W.F. Hegel .




Constiinta apare la W. James in intentionalitatea sa manifestata in reflexia mutuala a subiectului si obiectului. Dinamica constiintei se releva prin torentul starilor psihice haotice eterogene in care Eul opereaza asemenea unui regizor cremenal ce dispune in relief stari substantive (invanescente) si stari tranzitive (evanescente). Toate obiectele gandite prezinta un franj ca zona periferica asa incat armonicele psihice - halouri pot interfera succedandu-se si introducand astfel in campul constiintei pluralitatea de continuturi reverberate simultan. Campurile de constiinta ne apar intr-o eterogenitate caleidoscopica incompatibila cu constanta unei structuri. W. James taxeaza identitatea constiintei pentru a o trata in cele din urma ca pe o himera antrenata exclusiv intr-un slalom printre experiente pure.

Constiinta este dupa W. Wundt sinteza creatoare. Prin Logica Sentimentelor - constata Th. Ribot - se traduce constiinta afectiva. L. S. Vigotski descopera in constiinta Constructia Sistematica. Constiinta apare la M. Dufrenne printr-o Cunoastere a Cunoasterii. P. Janet defineste constiinta ca Reactie la Reactie. Campul Dinamic Integrator al inconstientului asimilat enunta - dupa H. Ey - constiinta. H. Bergson vede in constiinta organizarea inteligenta a elanului vital printr-o succesiune in simultaneitate - Endosmoza - a memoriei ce consemneaza si acumuleaza trecutul in prezent. Intervalul care separa instinctul de inteligenta naste constiinta. Omul afla in temeiul lui profund imaginea reverberata a lui Dumnezeu. Materia - dupa Leibniz - nu e decat un spirit sortit instantaneitatii.

Energetismul in fizica si filozofie a fost initiat de W. Ostwald. Energia este fundamentul universului (1907). Psihologia lui C. J. Jung considera libido-ul energie pandemica si nu doar sexualitate asa cum declara Freud. C. R. Motru introduce in 1927conceptul de Personalism Energetic - persoana e forma de manifestare a energiei.

St. Lupascu emancipeaza conceptele de Energie Psihica si Materie Izonima.





A. Schopenhauer accepta vointa inconstienta prin esenta si constienta prin accident.

Fr. Nietzsche declara cu Wille zur Macht vointa de putere care genereaza SupraOmul. Apollo si Dionysus - betia si visul - au trezit la realitate cultura greaca a carei valoare nu e cognitiva ci eminamente creativa pentru ca ea nu ne parvine din contactul cu realitatea lumii ci cu irealitatea onirica. Arta apolinica - asa cum observa Gabriel Liiceanu - este forma pura ca moment coercitiv si excogitare spirituala plasata intre constiinta si realitate menita sa creeze iluzia. Muzica apta sa exprime elementul metafizic pre-existent fiecarui element fizic al lumii da glas Sinelui in tacerea Eu-lui. Se poate iubi in om doar faptul ca el este o trecere si un declin. Dumnezeu a murit - striga Nietzsche - acum noi vrem ca supra-Omul sa traiasca.

Sf. Augustin descopera in noi ceva mai adanc decat noi insine - structura sau sinergia.

Conatia reclama dupa W. Wundt transformarea si depasirea afectivitatii.

Vointa - cucerire recenta a umanitatii - este pentru C. G. Jung - organizare culturala si rationala a energiilor. A. Adler intelege vointa ca tendinta ce rezulta din supra-compensarea sentimentului de inferioritate. W. James crede ca vointa e cea care instaleaza reprezentarea in constiinta. P. Janet considera ca vointa gestioneaza fortele si tendintele. Vointa e in convingerea lui J. Piaget un Reglaj al Reglajelor. P.P. Neveanu concepe vointa ca functie reglatorie a constiintei. Constiinta si energia psihica respectiv vointa se declara si valorifica sinergic. Modelul psiho-neuro-cibernetic al actului voluntar e asa cum declara N. A. Bernstein in acord cu teoria reflexiva a lui P. K. Anohin - aferentatia inversa.




Curios e ca pe Diploma de Absolvire a Facultatii sta scris Incapabil in Filozofie


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani