fCREATIVITATEA CA LATURA TRANSFORMATIV-CONSTRUCTIVA A PERSONALITATII referat




CREATIVITATEA CA LATURA TRANSFORMATIV-CONSTRUCTIVA A PERSONALITATII referat






CREATIVITATEA – CA LATURA TRANSFORMATIV-CONSTRUCTIVA

A PERSONALITATII

  1. Conceptul de creativitate

Creativitatea constituie una dintre problemele majore ale contemporaneitatii, devenind un ,,concept central” in psihologie. Creativitatea a devenit una dintre cele mai fascinante probleme, depasind cu mult sfera psihologiei si patrunzand in cele mai diverse specialitatii stiintifice. Acest fapt are o dubla ipostaza:



  1. el a creat premisele abordarii multilaterale a creativitatii, a surprinderii cat mai multor aspecte ale ei, deci a intelegerii adecvate si profunde;

  2. a atras imprecizia termenilor utilizati, pulverizarea creativitatii intr-o multitudine de aspecte, adeseori contradictorii.

Unii psihologi formuleaza definitii reductioniste, prin asimilarea creativitatii cu alte fenomene psihice (capacitati, aptitudini, rezolvare de probleme, inteligenta, etc.). Pentru Guilford creativitatea si rezolvarea de probleme nu se deosebesc prin nimic intre ele.

Manualele recente de psihologie considera creativitatea ,,un caz particular al rezolvarii problemelor”(Wittig) sau ,,un tip de rezolvare a problemelor”(Papalia).

Conceptul de creativitate isi are originea in cuvantul latin creare care inseamna zamislire, faurire, nastere.

Intr-o acceptiune foarte larga creativitatea constituie un fenomen general uman, forma cea mai inalta a activitatii omenesti.

Din perspectiva ceva mai ingusta si mai specific psihologica, creativitatea apare in 4 acceptiuni importante: ca produs; ca proces; ca disponibilitate, potentialitate general umana, ca o capacitate si abilitate creativa; ca dimensiune complexa de personalitate.

  1. Creativitatea ca produs

Cei mai multi psihologi care au definit creativitatea s-au referit la caracteristicile produsului creator, ca note distinctive ale ei. Caracteristicile esentiale ale unui produs al activitatii umane care sa permita incadrarea acestuia in categoria produselor creatoare au fost considerate:

 

  1. noutatea si originalitatea lui

- acest atribut al produsului creator a fost interpretat

- in sens foarte larg, luand in considerare noutatea entru sb. a

produsului creator (Newell, Shaw, Simon)

- in sens restrans luand in considerare numai noutatea produsului pentru societate.(Al. Rosca)

Distinctia atrage atentia asupra existentei unor planuri diferite ale creativitatii: 56444mtg94qoo2p

  • unul primar, care conduce la noi adevaruri ce transforma universul semnificatiilor acceptate de cultura;

  • altul secundar, care largeste doar adevarurile in cadrul acestui univers de semnificatii.

Irving Taylor a descris cel mai bine ,,trecerea” produsului creator din planul subiectiv in planul obiectiv. El a desprins 5 planuri ale creativitatii (expresiv, productiv, inventiv, inovator, emergent), diferentiate intre ele prin modul de raportare la atributul noutatii.

  • pe primele 3 planuri noul este legat de experienta de viata

  • planurile 4 si 5 fac raportarea la universul de semnificatii al unei culturi to444m6594qooo

- ,,noul” a fost interpretat si dintr-o alta acc. impusa de necesitatea evaluarii raspunsurilor la testele de creativitate, si anume nou in sens de rar intalnit d.p.d.v. statistic. Unicitatea rasp. devine deci esentiala pentru considerarea lui ca fiind nou si original, chiar daca luat in sine raspunsul este banal.

Noutatea produsului trebuie considerata insa numai corelativ cu utilitatea lui ,,Intrucat un produs poate sa fie original, dar fara valoare, cei doi termeni ai definitiei nu pot fi separati"(Rosca).

  1. valoarea, utilitatea sociala, si aplicabilitatea vasta

  1. Creativitatea ca proces

Aceasta acceptiune vizeaza caracterul fazic, procesual al creativitatii, faptul ca ea necesita parcurgerea unor etape disticte intre ele, numarul acestora variind de la autor la autor.

· G. Wallas, E.D. Hutchinson, R. Thomson stabilesc 4 etape ale procesul creator:

- pregatirea, incubatia, iluminarea, verificarea

· A. Osborn desprinde 7 etape:

- orientarea, preparatia, analiza, ideatia, incubatia, sinteza, evaluarea

 

Atitudinea psihologica fata de aceste etape a fost extrem de variata:

  • incubatia a fost contestata, Guilford o considera ca fiind mai degraba o conditie decat o forma ale activitatii cum sunt celelalte etape.

  • Iluminarea controversata (pot avea loc iluminari false)

  • Susccesiunea etapelor a ramas neconfirmata (uneori etapele se suprapun, se inverseaza asa incat procesul creator este nu stadial, ci continuu cu intrepatrunderea etapelor).





Singurele 2 etape care au intrunit adeziunea tuturor psihologilor au fost prepararea si verificarea.

Dar si in cazul acestora au fost evidentiate diferente importante intre ele in functie de tipul de creatie.

Etapele procesului creator sunt specifice mai ales pentru creativitatea individuala si mai putin pentru cea de grup.

Important ramane caracterul dinamic, efervescent, evolutiv al creativitatii.

D.p.d.v. procesual creativitatea devine creatie, capata o expresie desfasurata, trece din virtualitate in realitate.

  1. Creativitatea ca potentialitate general umana

Aceasta acceptiune ofera raspunsul la una dintre problemele mult dezbatute in psihologie: exista oameni noncreatori?

De-a lungul timpului au fost formulate o serie de teorii care refuzau creativitatea unor oameni.

Astfel creativitatea a fost considerata ca fiind un dar sau har divin rezervat unor privilegiati ai soartei, unei minoritatii.

Unii autori o credeau ca fiind o capacitate innascuta, transmisa pe cale ereditara.

Galton, in lucrarea sa Hereditary genius afirma ca exista atatea talente cate s-au manifestat, afirmat.

Asemenea conceptii au franat nu numai studiul stiintific al creativitatii, ci si dezvoltarea creativitatii multor oameni.

Creativitatea este o capacitate general umana.

Sub o forma latenta, virtuala, evident in grade si proportii diferite, se gaseste la fiecare individ.

  1. Creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatii

Creativitatea integreaza in sine intreaga personalitate si activitate psihica a individului iar la randul ei, se subsumeaza si integreaza organic in structurile de personalitate devenind astfel una dintre dimensiunile cele mai complexe ale personalitatii.Creativitatea este o dimensiune de sine statatoare a P, integrata organic in ea.

Dupa Guilford personalitatea creatoare se distinge prin:

  • fluiditate

  • flexibilitate

  • originalitate

  • elaborare

  • sensibilitate fata de probleme

  • capacitate de redefinire.

Lowenfeld stabilea unele caracteristici relativ asemanatoare:

- sensibilitatea pentru probleme

  • receptivitatea pentru orice

  • identificarea cu problemele altor oameni si culturi

  • variabilitatea ideilor

  • capacitatea rapida de adaptare la orice situatie

  • originalitatea

Taylor : anumite trasaturi ale P cum ar fi :

  • lipsa de ingamfare

  • toleranta fata de situatiile ambigui

  • incredere in propria activitate creatoare

  • sunt definitorii pentru personalitatile creatoare

Pentru caracterizarea persoanelor inalt creative, in afara metodei descrierii si autodescrierii, s-a utilizat si metoda studierii familiilor cu persoane creative.

S-a descoperit ca oamenii creativi nu-si petrec de obicei copilaria intr-un climat de dragoste si caldura paterna, dimpotriva relatiile dintre ei si parintii lor sunt reci si distante, bazate pe incurajarea gandirii si actiunii independente.

Studiul a 100 de persoane exceptionale intre 17-35 ani (matematicieni, olimpici) a demonstrat ca acestea au fost de timpuriu absorbite de lumea stiintei, sportului, multe cazuri parintii practicand profesiunile respective.

Prin creativitate, P umana se inscrie intr-un orizont axiologic, omul valorindu-se pe sine insusi.


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani