fDesignul experimental cu un singur subiect, Designul prin inversare, Designul nivelelor de baza multiple referat




Designul experimental cu un singur subiect, Designul prin inversare, Designul nivelelor de baza multiple referat






Universitatea Pitesti

Facultatea de Istorie, Filosofie si Jurnalism

Sectia – Psihologie

REFERAT

Psihologie experimentala

ENACHE M. DANIELA ELENA



Psihologie – anul I, gr a- V –a , sgr. 10 38957pnz29gkr2e

Cercetarea psihologica cu un singur subiect

 

 

  1. Studiul de caz

 

    1. Studiile de caz naturale

    2. Studiile de caz asupra unui cadru unic

  1. Designul experimental cu un singur subiect

 

2.1 Designul prin inversare

2.2 Designul nivelelor de baza multiple

2.3 Designul criteriilor schimbatoare

2.4 Designul elementelor multiple

Experimentele cu un singur subiect implica proceduri similare cu cele de tip intragrup. De multe ori ele nu sunt experimente reale, deoarece rezultatele nu pot fi generalizate. In unele situatii insa, in functie de ce anume se studiaza, rezulatele pot fi generalizate.

Pentru a utiliza un design experimental cu un singur subiect sunt necesare urmatoarele tipuri de motivatie:

  1. Motivatie empirica – deoarece se pot generaliza rezultatele ( chiar si in conditii rare )

Spre exemplu, in cercetarile de psihofiziologie nu este nevoie de mai multi subiecti : ex: - structura unei componente a sistemului nervos central trebuie sa aiba acelasi proprietati la toata lumea -> deci rezultatele se pot generaliza.

  1. Motivatie teoretica – behavioristii sunt preocupati mai mult de comportamentul

Individului decat cel al grupului. Ei considera ca , daca ajungem sa intelegem comportamentul unui individ, vom ajunge sa intelegem sip e cel al grupului.

3. Motivatie pragmatica ( educationala sau clinica ) atunci cand dorim sa intervenim asupra problemei individului.

Nu se poate afirma niciodata ca acelasi tip de problema se manifesta la fel la toti indivizii. Doi pacienti cu acelasi diagnostic se pot manifesta diferit. De aceea trebuie sa fim foarte prudenti cand generalizam rezultatele unui experiment cu un singur subiect.

Dupa Kantovizt, B, 1994, se cunosc 2 tipuri de design de cercetare cu un singur subiect:

a). Studiul de caz

b) Designul experimental cu un singur subiect

Studiul de caz

Studiile de caz nu sunt metode experimentale. Scopul lor este de a intelege comportamentul subiectului, nu de a-l schimba. Se cunosc 2 tipuri de studii de caz:

  • Studiile de caz naturale

  • Studiile de caz asupra unui cadru unic

Studiile de caz naturale

 

Ele descriu, analizeaza, interpreteaza si evalueaza o serie de evenimente. Manipularea experimentala este foarte scazuta, chiar lipsind de cele mai multe ori. Interpretarea rezultatelor se bazeaza pe un fundament teroretic – daca datele obtinute sunt sau nu in concordanta cu anumite teorii. Ex: Jean Piaget si-a bazat teoria asupra dezvoltarii inteligentei pe studii de caz naturale realizate pe propriii sai copii.

Studiul de caz asupra unui cadru unic

 

Este o metoda mai sp[ecifica decat studiul de caz natural. Scopul ei este de a intelege comportamentul.

De foarte multe ori exista un eveniment critic ajor, situate in afara controlului experimentatorului. Efectul lui este adesea ireversibil. Acest eveniment critic poate fi considerat o manipulare experimentala. Informatiile anterioare evenimentului sunt mai putine si mai nesemnmificative comparative cu cele ulterioare.

 
X = eveniment major O= observatii ulterioare
 
 

 

 

 

 

Ex dupa Kantovitz

 

 

Cazul Phineas Cage, supraveghetor la caile fereate in secolul trecut. El a avut un accident de munca, o vergea metalica i-a trecut prin cap. Pacientul a supravietuit, vergeaua separandu-I sistemul limbic ( controlul emotional ) de cei 2 lobi frontali ( sistemul de control ). A putut fi studiat comportamentul pacientului: emotiile lui se manifestau haotic, dezordonat. Irrational. Si prezenta ambivalenta emotionala.

Daca in studiile de caz naturale sunt urmariti subiecti la fel cu ceilalti si se poate face o generalizare de la individual studiat la populatie, in studiul; asupra unnui cadru unic , pacientii sunt diferiti de restul populatiei. Aceste studi se uitilizeaza de regula pentru a studia oameni care au avut accidente , care sufera de tulburari genetice , etc. Ele sunt foarte valide pentru relatiile de tip cauza-efect. Ex: in cazul prezentata ulterior se pot face inferente cu privire la functiile diferritelor parti ale creierului.

Designul experimental cu un singur subiect

Acesta este un design experimental deoarece poate fi controlata variabila independenta. Concluziile care rezulta sunt de tip cauza-efect.

Principalul dezavantaj al acestui tip de desigh experimental este faptul ca exista posibilitatea interferentei unor variabile externe. Pentru eliminarea acestui risc se indica utilizarea replicarii intrasubiective – acelasi subiect reface sarcina mai mult decat o data. Se obtine astfel o crestere a semnificativitatii rezultatelor.

Generalizarea de la un subiect la populatie se face gradat , dupa efectuarea mai multor experimente:

Ex: studiile de caz pe animale ale cerectatorilor behavioristi , care ulterior au incercat sa generalieze la oameni.

Sa parcurgem acum cele 4 tipuri de design experimental cu un singur subiect.

  1. Designul prin inversare

Are 4 etape:

 

 

A B A B
 
O1 O2 O3 04
X X





 

 

A = nivel de baza – se fac observatii care stabilesc nivelul inintial. Se obs. comportamentul tinta inainte de orice manipulare experimentala. Scopul este de a avea un element de comparativ. Ex: Knight si Mckenzie au realizat un experiment de acest tip avand subiect un copil care isi sugea degetul. Pentru a stabili un nivel de baza au observat copilul timp de cateva zile, notand timpul mediu in care copilul isi sugea degetul.

B= manipularea experimentala – preluand acelasi exemplu dat mai sus, vom continua sa precizam cum anume a decurs expeimentul. Ei au utilizat un raspuns contingent – au urmarit copilul seara cand mama ii citea povesti. De cate ori incepea sa-si suga degetul, mama se oprea din citit. Ea nu relua lectura decat in momentul in care copilul scotea degetul din gura. Aceasta etapa a durat 7 zile.

A= nivel de baza – copilul a fost observat pe perioada manipularii experimentale. Scopul este de a vedea daca manipularea experimentala este cauza schimbarii comportamentale sin u alta cauza ( maturizarea catre un grad superior de cognitie ). Aceasta etapa a durat 7 zile. S-a constatat o crstere a frecventei comportamentului negative.

B= manipularea experimentala – se introduce din nou pentru a verifica daca a avut efectul dorit si daca subiectul va efectua din nou manifestari comportamentale positive.

 

Dezavantaje:-

- apare fenomenul de regresie spre medie, adica subiectii sunt alesi pentru ca sunt cu mult peste medie populatiei. Din acest motiv, este prea putin probabil ca acel comportament sa se intensifice. Designul limiteaza astfel posibilitatea de maturare.

  • designul este valabil doar atunci cand IV are anumite caracteristici. Astfel, efectele manipularii experimentale trebuie sa fie reversibile si foarte rapide, pentru a se putea reveni la nivelul de baza.

2. Designul nivelelor de baza multiple

 

 

De multe ori dorim ca subiectul san u revinba la starea initiala, si dorim pastrarea efectelor manipularii experimentale asupara comportamentului. Mai mult decat atat, comportamentul ce se doreste modificat este mult mai complex. Ex: dorim sa modificam comportamentul unui copil hyperkinetic. Acest comportament are mai multe componente: nu este atent la lectii, vorbeste excesiv, se misca in banca tot timpul, nu are stare, etc.

Scopul acestui tip de experiment este de a schimba definitiv comportamentul si de a determina o legatura de tip cauza-efect.

A
BAZA
TRATAMENT
BAZA
BAZA
BAZA
B
BAZA
BAZA
TRAT
BAZA
BAZA
C
BAZA
BAZA
BAZA
TRAT
BAZA
D
BAZA
BAZA
BAZA
BAZA
TRAT

In acest design experimental mai multe comportamente ale subiectului sunt monitorizate simultan.

  1. se masoara nivelul de baza pt toate cele 4 comportamente

  2. efectul comportament. Asupra celorlalte

  3. 3, 4, 5 -…….B, C, D

Cu cat mai mult tratamentul aplicat modifica doar comportamentul urmarit si nu pe celelalte, inseamna ca exista o relatie cauzala intre ele. Efectul este permanent deoarece cauzalitatea este stabilita prin efectele relative asupra celorlalte comportamente.

Acesta este si dezavantajul acestui tip de experiment: el lucreaza cu un comportament general ce are mai multe componente, suficient de dependente intre ele astfel incat atunci cand actionezi asupra unuia dintre ele sa nu le afectezi si pe celelalte.

Bibliografie

 

Introducere in cerecetarea psihologica – Cucu-Ciuhan, Geanina – Editura, Sylvi, Bucuresti 2003


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani