fInvatarea de tip scolar Procese si factori implicati referat




Invatarea de tip scolar Procese si factori implicati referat






Procese si factori implicati in invatarea de tip scolar


Procesele cognitive sunt procesele care influenteaza modul in care informatia este mutata de la un nivel la altul: atentia, perceptia, incordarea si reactualizarea.

Atentia este procesarea informatiei din perspectiva elevului. Nu putem invata daca nu putem fi atenti la informatia importanta ce trebuie procesata din momentul in care intra in registrul senzorial, caci altfel se pierde. Aceasta procesare incepe cu atentia, care este un raspuns orientat in functie de stimuli. Acesti stimuli de orientare sunt clasificati in: fizici (desenele, tabla, harta), provocativi (evenimente unice sau discrepante pe care invatatorul le foloseste pentru a atrage atentia), emotionali (utilizarea numelui) si insistenti care cand sunt utilizati cu intelepciune pot stimula invatarea. Suntem atenti doar la anumite canale informationale, cea mai specifica caracteristica a atentiei fiind selectivitatea. In timp puterea de concentrare descreste atentia obosind, aceasta fiind mai ales valabila pentru elevii mici. Atentia este acolo unde procesarea informatiei incepe, astfel incat inceperea lectiilor reprezinta un moment crucial pentru invatare.



Perceptia este gasirea semnificatiei stimulilor. Cand stimulii patrund in registrele noastre senzoriale, procesarea initiala incepe cu perceptia. Aceasta este foarte importanta in invatare, deoarece informatia care a intrat in memoria de lucru nu este altceva decat percepere, de catre cel care invata, a stimulilor din mediu, preluati de registrele senzoriale. Informatia din memoria de lucru nu de reprezinta sub forma de „realitate obiectiva”, ci sub forma de „realitate perceputa”.

„Oamenii actioneaza in concordanta cu perceptiile lor. Modul cum arata lumea in realitate este irelevant.” Daca elevii interpreteaza gresit exemplele noastre, informatia aflata in memoria de lucru va fi fara valoare si, finalmente, informatia pe care o transfera in M.L.D. va fi, de asemenea, fara valoare. Semnificatia pe care o extragem din stimuli depinde, in mare masura, de experienta noastra trecuta.

Alt factor care influenteaza perceptia este expectatia. Semnificatia pe care noi o atasam unui obiect sau eveniment este afectata de ceea ce „asteptam” noi de la experienta. Acelasi lucru se intampla si cu elevii. Daca ei se asteapta ca informatia sa fie provocatoare si interesanta, perceptia lor asupra activitatii va fi foarte diferita fata de cazul in care expectatiile lor fata de lectie vor fi plictisitoare sau daca se vor astepta ca subiectul sa fie foarte greu de inteles.

Repetarea – retinerea informatiei prin practica. Ca proces cognitiv repetitia poate fi utilizata pentru a retine informatia in memoria de lucru pana cand se va hotara ce se intampla cu ea. Repetitia apare deasupra memoriei de lucru in modelul de procesare al informatiei. Memorarea se imbunatateste odata cu numarul repetitiilor. Repetitia esalonata pe o perioada mai lunga de timp este mult mai eficienta decat cea comasata. O repetitie activa este mult mai eficienta decat una pasiva.

Incordarea reprezinta procesul de transfer a informatiei din memoria de lucru in M.L.D., prin conectarea sau asocierea ei cu informatia deja existenta in M.L.D. Conectarea noilor informatii la cele vechi reprezinta un element hotarator al procesului de invatare, din punct de vedere al procesarii informationale. In timp ce o anumita informatie poate intra in M.L.D., bazandu-se doar pe repetitie, majoritatea informatiilor pentru a fi retinute trebuie sa se bazeze pe relatii de semnificatie si trebuie sa fie conectate cu informatia care exista deja in M.L.D. Pentru a creste procesul de incordare prin cresterea semnificatiei informatiei pot fi folosite activitatea, organizarea, elaborarea si schemele mnezice.

Activitatea. Profesorii faciliteaza invatarea; selectia si prezentarea sarcinilor de catre profesor vor determina o crestere a calitatii cognitive a elevilor.

Organizarea sau adunarea informatiei in modelul coerent reprezinta un model important ce ajuta incordarea. Structurarea ideilor pe categorii reprezinta o modalitate economica de inmagazinare a informatiei. Cercetarile arata ca elevii competenti utilizeaza mult mai frecvent strategiile de organizare decat cei mai putini dotati si aceasta practica explica achizitiile lor mari. Familiarizarea continutului influenteaza utilizarea strategiilor de organizare. Tabele si matricele sunt folosite pentru organizarea cantitatilor mari de informatie. Ierarhizarea reprezinta un alt tip de organizare, des utilizat acolo unde conceptele pot fi subsumate si relationate cu conceptele existente. Fiecare legatura creste semnificatia si intelegerea itemilor individuali, deoarece acestia sunt asociati cu alti itemi din ierarhie. Alte tipuri de organizari sunt graficele, diagramele, tabelele, hartile si planurile. Cercetarile facute in diferite arii au ajuns la concluzia ca organizarea continutului duce nu doar la o incordare initiala ci mai ales la pastrarea si apoi recuperarea informatiei din memoria de lunga durata.

Elaborarea este cea mai eficienta strategie ce sprijina incordarea informatiilor in memoria de lunga durata si una dintre cele mai aplicabile in cadrul orelor de scoala. Este procesul de crestere al numarului asociatiilor intre itemii informatiilor, ceea ce duce la sporirea gradului de intelegere. Apar atunci cand noi informatii sunt conectate cu cele care exista deja in memoria de lunga durata. Elaborarea joaca un rol important in activitatea de invatare. Organizarea, coerenta si claritatea sunt variabile ce sporesc calitatea mesajelor elaborate si invatarea. Organizarea si elaborarea sunt strategii puternice de engramare. Mecanismele ajutatoare sunt strategii care ajuta incordarea prin formarea de asociatii, legaturi artificiale intre ideile noi si cele existente.





Uitarea - factor implicat in invatare

Uitarea nu este doar o parte reala a vietii noastre ci si un factor foarte important in invatarea scolara. Pierderea de informatii din cele trei depozite mnezice este usor diferita in fiecare caz.

Interferenta retroactiva apare atunci cand lucrurile noi invatate subrezesc pe cele anterior intelese. Interferenta proactiva apare atunci cand lucrurile invatate anterior le deterioreaza pe cele noi invatate. O solutie la aceasta problema este trecerea in revista si comparatia. Dupa ce noi informatii sunt nou invatate le putem compara cu cele invatate anterior, identificand similaritatile usor de confundat. Ca rezultat, reteaua sau schemele originale sunt extinse pentru a cuprinde noi informatii iar interferenta este redusa. In unele cazuri avem facilitare, fie proactiva fie retroactiva. Acestea apar cand achizitiile anterioare fie cele ulterioare ajuta invatarea. Reamintirea e procesul de accesare a informatiilor din memoria de lunga durata. Engramarea si reamintirea sunt strans legate, iar reamintirea eficienta nu poate aparea decat daca informatia a fost eficient incodata. Esenta reactualizarii este intiparirea, si ca profesori, ar trebui sa ne focalizam pe ajutarea elevilor sa stocheze si sa depuna noile informatii la locul lor. Un factor in acest sens este contextul. Daca se modifica contextul clasei sub actiunea unor factori reamintirea poate deveni mai dificila. Factorul contextual este uneori numit ipoteza specificitatii intiparirii. Elaborarea organizarea si activitatea furnizeaza reactualizari, indicii care n-ar fi folositoare daca nu s-ar oferi un context de intiparire bogat.


Frustrarea, starile conflictuale, stresul – ca factori perturbatori in munca de invatare


Factorii perturbatori apar continuu in procesul de adaptare a omului. Cunoasterea acestor factori pentru diferitele varste si medii de viata capata o importanta sporita. Nu putem cunoaste un subiect pe deplin fara sa stim factorii care il influenteaza si masura in care acestia ii determina comportamentul. Frustrarea, conflictul, stresul privite ca factori perturbatori se gasesc in stare de interconditionare reciproca, fiecare putand fii consecinta celuilalt. Frustrarea, se dezvolta din conflict, si il genereaza la randu-i, mai ales cand starea de frustratie este rezultatul unui act de atribuire subiectiva cu o intentie rau voitoare.

Conflictul apare atunci cand se impune o alegere intre motive diferite, mutula exclusive, asupra individului exercitandu-se doua sau mai multe forte cu valente diferite dar de intensitate egala. Un conflict nerezolvat este o sursa de frustrare.

Fenomenul de stres urmeaza starilor de conflict si frustrare atunci cand aceste fenomene persista o perioada mai lunga de timp si cand ating un anumit grad de complexitate si intensitate.

Toate aceste trei fenomene duc la perturbarea activitatii. Invatarea sufera modificari in desfasurarea ei. Cel ce invata trebuie sa se adapteze la mediul in care traieste; elevul are de infruntat piedici si e firesc sa suporte conflicte, sa invinga frustrari sau sa depaseasca situatiile stresante.

Investigarea factorilor perturbatori in munca de invatare reprezinta una din tematicile de mare complexitate, mereu in actualitate, de importanta majora. „Educatia este un proces al vietii si nu o pregatire pentru viata. Scoala trebuie sa reprezinte viata actuala, viata tot atat de reala si de vitala pentru copil ca aceea pe care o duce el in familia sa, cu vecinii sai, la locurile de joaca”. (Dewey John, in Studii filozofice, pagina 21).



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani