fMACDRODIFERENTIEREA CARACTEROLOGIILOR PSIHOLOGICE, POPOARE ETNII referat




MACDRODIFERENTIEREA CARACTEROLOGIILOR PSIHOLOGICE, POPOARE ETNII referat






MACDRODIFERENTIEREA CARACTEROLOGIILOR PSIHOLOGICE

  52387rkv47cin1m

POPOARE. ETNII

  52387rkv47cin1m

Diferentierile tipologice si caracterologice se centreaza pe caracteristici legate de saturatii observative privind mai ales aspectele corporale. Intereseaza efectele de reflux ale acestora, pe linie de caracteristice psihice, mai evident legate de aspectele metabolice evidente in structurile corporale. Apoi, aceste diferentieri se refera, adesea, la caracteristici psihice considerate concordante cu aspectele percepute (longilitate- grascilitate, proportii intre partile corporale, etc.), mergand tot mai mult spre invocarea cerebralitatii sau a dominantei viscerale, fapt ce pune in evidenta apetituri de diferite feluri. Se implica in mod cauzal, in continuare, potentiale aspecte privind sociabilitatea si caracteristicile ei, pentru ca, in final, sa se efectueze o radiografiere a potentialelor fragilitati sanogene ale tipologiilor respective. Acestea sunt ofertele microtipologiilor si caracterologiilor.



Macrocaracterologiile si tipologiile au in atentie aspecte relativ diferite, intr-un fel. E vorba de grupari in rase, popoare, etnii, grupuri sociale (inclusiv politice), dar si profesionale sau religioase. In tematica macrodiferentierilor, psihologia se conjuga mai mult cu sociologia. Aceste concepte au radacini si implicatii compozitionale explicative diferite si caracteristici diferentiale importante, legate de istoria si evolutia, relativ diferita, a oamenilor in diferite zone geografice, dar si aspecte ce s-au constituit treptat prin intermediul metisarilor.

Rasa este o denumire data gruparilor naturale de oameni ce au unele caracteristici comune, fizice in primul rand, dar si legate de ritualuri, traditii si implicatii de apartenenta, adeseori limba si religii specifice.

Popoarele reprezinta reuniri de grupari sociale ce au aceeasi legislatie, limba sau limbi oficiale, o istorie comuna si o tara in granitele carora actioneaza o legislatie specifica. ki387r2547ciin

Etnia, un alt concept larg, denumeste comunitati de populatie, mai reduse numeric, ce au o identitate relativ diferita de aceea a populatiei dominante dintr-o tara. Etnia se caracterizeaza prin traditii specifice de limba si religie, de asemenea specifice, oricum diferite de cele mai multe ori de cele ale populatiei dominante care constituie natiunea ca unitate de guvernamant.

Grupurile sociale implica grupuri legate prin factori subiectivi si dobanditi de apartenenta, cum ar fi religia, cultura si mai ales profesiile. Ele se constituie si reconstituie in viata sociala, fiind dependente de progresele si evolutia sociala. Gruparile sociale au si o latenta evolutie pe varste si pe sexe.

Revenind la rase, acestea se delimiteaza si recunosc mai ales prin unele caracteristici fizice, fizionomice si chiar psihice. Printre acestea, mai rapid perceputa este culoarea pielii si conformatia specifica, dar si pozitia ochilor, conformatia fetei, a corpului in genere si a parului. In ansamblu, acestea sunt insusiri impresive.

Delimitarea mai larga privind rasele ar fi de rasa alba, neagra, galbena, a pieilor rosii, indiana, etc. In genere denumirile pun in evidenta, mai ales culoarea pielii, pigmentatia, culoarea parului. Culoarea ochilor este, de asemenea, relativ specifica fiecarei rase, inclusiv forma lor. culoarea ochilor depinde de concentratia si distributia de melanina.

Rasa alba este purtatoarea unui inalt grad de dezvoltare culturala, stiintifica si tehnica si se caracterizeaza printr-o foarte mare expansiune si capacitate de adaptare. Are caracteristici impresive legate, mai ales, de culoarea pielii, mai deschisa decat la celelalte rase. Are o relativ mare forta genetica. Cuprinde foarte numeroase popoare. A trecut prin absorbtii numeroase de popoare cunoscute sub denumirea de navalirea barbara, in Europa. Din rasa alba, fac parte, englezii, francezii, italienii, spaniolii si portughezii, romanii si o mare parte a popoarelor Americii (America Latina). O alta categorie de popoare ce fac parte din rasa alba o constituie Germanii (germanii propriu-zisi si austriecii), Slavii (rusii, bulgarii, polonezii), apoi Grecii, popoarele nordice din Europa si ungurii, etc. Cei ce fac parte din rasa alba au pigmentatia pielii deschisa, de la culoarea alb- roza la popoarele nordice, la un alb mai inchis (maroniu) la cele sudice. Nordicii au, in genere, statura mai inalta, sudicii mai scunda.

Rasa galbena este foarte raspandita in Asia, are o foarte veche traditie intr-o forma de cultura specifica si cu traditii ceva mai rezistente la schimbare. Cultura rasei galbene include nu numai o mitologie proprie si un stil de viata cu forme de politete mai accentuate ca acelor proveniti din rasa alba, dar si un cult al naturii (in special japonezii). Rasa galbena este foarte cunoscuta in China si Japonia (tari ale Asiei de Rasarit…ale Soarelui Rasare). Se caracterizeaza printr-o culoare galbuie a pielii, ochi oblici si fata (cap) rotunda.

Rasa neagra, aflata, mai ales, in Africa, are culoarea pielii inchisa, are ochi rotunzi si, in genere, a fost colonizata de popoarele Europei si apoi de Americani. Negrii africani au fost dusi ca sclavi in America, mai ales in partea de sud. Aceasta rasa este dominata de o cultura si o traditie, de asemenea, specifica. Implicatia comunicarii prin ritmuri de tobe si instrumente sonare, folosite, de altfel, si in ritualuri, rasa neagra a raspandit ritmica dominanta ce a penetrat in muzica moderna tanara. In USA sclavia a fost abolita, si oamenii de culoare au fost implicati intens in viata sociala si administrativa. Si in Africa, rasa neagra a avut o apropiere de modul de trai si RTS (revolutia tehnico-stiintifica), generata, mai ales de rasa alba, dar in ultimele 5 decenii, si de foarte larga dezvoltare industriala a Japonezilor si a Coreii de Sud. Rasa neagra este o rasa de foarte mare expansiune si are un numar foarte mare de metisi. Se considera, chiar ca metisii acestei rase sunt mai numerosi decat cei ce sunt de rasa nemetisata. Negrii sunt de pigmentatii negre diferite. In unele paduri ecuatoriale ale fluviului Congo exista negrii pigmei pe cale de disparitie. Negrii au, in genere, si parul cu fir mai gros, si de cele mai multe ori, cret. Pigmentatia neagra a pielii s-a mai deschis in secolul nostru.

Rasa rosie se refera la rasele ce cuprind popoarele indice. Acestea au un colorit deosebit al pielii. Exista doua categorii de oamenii cu denumirea de indieni. Unii in Asia, ce traiesc intr-o traditie multiseculara, sau chiar multimilenara, cu un foarte mare cult al naturii, cu o forma de mentalitate straveche, meditativa, cu un cult al vietii cumpatate, si cu folosirea de tot felul de tehnici de captare a energiilor naturii. Meditatia transcedentala si-a tinut cel mai mare congres la Calcuta. Exista, pe de alta parte, indienii din America, ramasite ale triburilor gasite de Englezii si de Spaniolii veniti in America. Astazi, majoritatea acestor Indieni traiesc in rezervatii. Au un statut deosebit. Cata vreme stau in rezervatie nu platesc impozite si capata ajutoare, inclusiv sanitare, scolare, etc. Daca ies din rezervatie sunt, insa, tratati cu oarecare inferiorizare ascunsa si latenta din cauza neadaptarii totale la normele vietii civilizate, si ca atare, inceteaza de a mai avea statutul relativ privilegiat de considerati ca oameni de bastina, cat sunt in rezervatii. In Canada au influentat, relativ, scriitorii canadieni, mai ales cei din Quebec, in scrierile numerosilor poeti canadieni persistand nostalgice poeme privind dialoguri implicate in marile preeri de spiritul pieilor rosii. In cultura din USA, indienii au patruns, mai ales, ca personaje mai deosebite in filmele americane.

In genere, multi antropologi, dar mai ales scriitori, s-au ocupat de caracteristicile specifice ale popoarelor si raselor ce au conservat o identitate traditionala sau mai specifica. Nu putem depasi aceste evocari de particularitati specifice ale popoarelor, fara a ne referi la faptul ca Mircea Eliade a efectuat numeroase studii consistente si de foarte larga raspandire si valoare privind forme de culturi si traditii stravechi persistente in timp.

Dupa cum am vazut, rasele implica numeroase popoare, foarte diverse prin istoria si nuantele de traditii (modificate), unele foarte consistente numeric, cum ar fi, de pilda, popoarele slave, stabilite in Europa de Est, in Rusia, Ucraina, dar si in Bulgaria si Polonia. Slavii au fost, in timpuri indepartate, popoare cu mare interes pentru agricultura. Penetratia lor spre Vest a fost foarte lenta, dinspre Asia. In genere, popoarele slave sunt mai pragmatice decat popoarele Asiei de Rasarit. Si-au insusit competitiv cu europenii si americanii un foarte mare interes pentru cultura si civilizatie (incepand cu perioada lui Petru cel Mare) si un spirit expansionist evident orientat spre Europa. In secolul XX au creat Imperiul Comunist in deceniile II- XIX-lea si au intrat in criza in ultimul deceniu al secolului si de lupte etnice de eliberare a popoarelor implicate in Imperiul Comunist si de dorinte de schimbare a regimului de viata. Tot tendinte expansioniste puternice, impregnate de orientari extremiste de dreapta, insa, au avut germanii (tarati intr-un razboi crancen si crud condus de Hitler in finalul deceniului al II-lea al secolului XX).

Expansiunea Angliei si a Frantei din secolul XIX-lea a fost ca a Spaniolilor si a Portughezilor, mai ales spre Africa, dar au generat numeroase tensiuni si modificari de mentalitati in Europa. In special, Revolutia Franceza si razboaiele lui Napoleon Bonapparte au creat schimbari de tensiuni sociale expansive si cu tendinte de libertate. Pe de alta parte, Razboiul de Independenta al Statelor Unite a largit formele de expansiuni ale popoarelor Europene, si Americane, ulterior.

Arabii, la randul lor, ca si Turcii de religie Islamica, dispun de un potential biologic foarte activ, dar si de o puternica traditie religioasa, ca nucleu de identitate. Descoperirea, de foarte mari rezerve petroliere pe zonele unora din tarile Arabe, au creat acestora un foarte mare spirit si apetit expansionist si de militarizare, intretinut de un cult religios puternic. Aceste tari se afla intr-un proces de civilizare mai agresiv si expansionist. Au familii poligame, si mai mentin un spirit tribal.

 

Evreii, persecutati in toate timpurile, au devenit, datorita marelui apetit pentru cultura si stiinta, cu o identitate centrata pe aceste aspecte. Au penetrat in toate zonele lumii. In stiintele matematice sunt competitivi cu indienii din Asia care au penetrat si ei in tari precum Canada si USA unde sunt foarte apreciati, si unii si altii, pentru aptitudinile de care dispun. Evreii poseda o tara aflata in Asia, in zonele Jerusalimului, tara relativ prospera prin eforturi relativ mari de a-si organiza o istorie proprie laica, intr-o zona relativ impregnata de state arabe, inca ostile pe seama ocupatiei de zone arabe inainte cu cateva decenii de catre evrei. Evreii au trait dramatic, mai ales deceniile III si IV ale secolului XX, exterminati fara mila in lagarele naziste. In genere, evreii au contribuit mult la dezvoltarea economica a tarilor in care au trait si traiesc.

Exista foarte multe subrase constituite si pe cale de constituire sub influentele unui nou val expansiv ce se extinde pe tot globul pamantesc. Linton a facut o serie de remarci cu privire la aceasta problema. A avut in atentie structurile rasiale negroide si grupurile caucaziene.

Alfred Ploetz a considerat ca rasa se delimiteaza ca substrat biologic al fiecarei alcatuiri sociale. El a remarcat faptul ca studiul raselor umane se face din trei puncte de vedere, cel biologic, cel psihomoral si cel sociologic.

Gidding a considerat ca exista rase etnice, rase pure si rase globale. Deosebirea dintre rasele globale si rasele etnice se exprima prin limba si cultura. Rasele pure au caracteristici biologice diferentiale (aspecte cromatice ale pielii, parul si chiar ochii). Rasele globale sunt oarecum recognoscibile dupa forma craniului. Exista, ca atare, insusiri fizice, anatomice si fiziologice de suport impresiv privind diferentierea raselor unele de altele. In genere, in aceasta asertie se exprima o conceptie biologica cu privire la rase. Conceptia biologista exprima trei caracteristici specifice delimitative si specifice nebiologice. Prima are in vedere diversitatea teritoriala si spatiala a rasei si etniilor pe care le implica. In al doilea rand, in variabilitatea lor in timp, chiar daca au loc puternice metisari, este o caracteristica specifica diferentiala. In al treilea rand, Gidding a considerat ca inegalitatea dintre rase a creat si creeaza in continuare agresivitati dure (eugenia).

Tot o clasificare si caracterizare fizico- fiziologica psihologica, sociologica si teritorialista (continentala) a efectuat Linnée. Pentru el, caracteristici mai importante delimitative ar fi:

  1. Homo Americans, de culoare rosiatica, cu par negru deschis, cu nari largi, temperament coleric.

  2. Homo Europeanus, cu ten deschis (alb), cu par galbui, ochii albastri, mobil sarguincios, cu temperament sangvin.

  3. Homo Afro-Negru, cu piele de matase, nas turtit, buze mari, siret, comod, foarte indiferent fata de evenimente care afecteaza, in genere, pe altii, temperament flegmatic.

Blumenbach a inclus in spectrul rasial urmatoarele:

  1. (C1) rasa Caucaziana- oameni din Europa;

  2. (C2) rasa Mongoloida- oameni din Asia;

  3. (C3) rasa Etiopiana- Africani;

  4. (C4) rasa Americana- indienii din Africa si Asia;

  5. (C5) rasa Malaeziana- a insularilor din arhipelagurile asiatice si oceanice.

Deniker a pornit de la ideea ca rasele sunt grupari naturale de oameni care au unele caracteristici comune fizice, dar si forme de trecut comun, istorie, adesea limba, traditii, ritualuri, religii si simt de identitate. In acest context s-a referit la rasa nordica, rasa orientala, rasa ibero- insulara si rasa atlanto- mediteraneana.

Gobineau a delimitat:

  • Rasa neagra pe care a descris-o ca Africana, cu piele matasoasa neagra a desprins pe apartinatorii acestei rase ca fiind oameni pasionati, cu simturi foarte dezvoltate, dar si lacomi, capriciosi si individualisti. A semnalat faptul ca prin sclavagism aceasta rasa s-a raspandit cel mai mult dintre toate rasele si are cei mai numerosi metisi.



  • Rasa galbena este compusa, dupa Gobineau, din persoane deosebit de empatice, incapatanate, fara prea multa energie, dar cu spirit pragmatic superior. Este o rasa foarte extinsa si densa in Asia. Are caracteristici culturale deosebite.

  • Rasa alba e compusa din oameni cu pielea deschisa. Cei care fac parte din ea sunt oameni rationali, pragmatici, echilibrati, supli, generosi, dominati de aspiratii pentru bunastare, iubitori de libertate pentru ei si pentru altii, generosi cu aspiratii spre cultura si mai ales tehnica. Au tendinte expansive.

Dupa cum se vede numerosi autori au facut descrieri complexe privind popoarele sau rasele sau si unele si altele.

Valois (1944), printre altii, a descris popoarele din Europa si le-a caracterizat portretistic. In acest sens, italienii ar fi colerici (mai ales Sicilienii). Francezii sunt sangvini (cei nordici). Flamanzii sunt flegmatici, germanii, la fel. Restul (din Europa) sunt colerici in mare masura. Valois a studiat 27 grupuri de populatie, dintre care 10 ale rasei albe, 7 ale rasei negre si 8 ale rasei galbene si unele pe cale de disparitie. L-a interesat problema perceptiei si a atentiei, inteligentei, etc. la diferite rase. Copii negrilor au manifestat in cadrul testarilor pe care le-a facut, un discret retard mental, mai ales determinat de lipsa de cultura, in schimb, le-a gasit o foarte mare agilitate a miscarilor. Totusi, in USA se stie ca o fetita negresa a obtinut cel mai mare QI. Pentru nivelul intelectual Valois a folosit testul Goodenough (omuletul), folosindu-l pe copii de rasa alba de diferite nuante, de la alb roz (germanii) la alb bronzat (copii mediteraneeni). Grupurile de copii negri au fost si ele de diferite nuante. A avut in atentie si copii de rasa galbena pe grupuri nuantate. Si la acestia a remarcat trasaturi temperamentale diferite de ale albilor. A facut, de asemenea, cercetari pe bastinasii Australieni, pe grupuri din Ceylon si pe grupuri de persoane din popoare pe cale de disparitie. A gasit si la aceste grupuri caracteristici diferite si tipice (adica similare pe grup).

Lapege a studiat hindusi si indieni din cateva insule. L-au interesat capacitatile perceptive ale acestora. Si el a semnalat faptul ca negrii au o foarte dezvoltata senzorialitate, finete remarcabila perceptiva, precum si suplete remarcabila a miscarilor. Eschimosii, pe care i-a studiat, de asemenea, au aparut la testari foarte rigizi, albii foarte activi, dar nu in toate partile globului.

Meyers a studiat Englezi si Italieni. Englezii cultivati sunt de cele mai multe ori flegmatici. Italienii i-au iesit si lui Meyers ca fiind colerici. Fiind flegmatici sau spre flegmatici, englezii au un TR (timp de reactie) mediu. Italienii, in genere, i-au iesit mai rapizi, mai spre colerici. De altfel, si in interrelationari, englezii sunt, in genere, reticenti, politicosi, reci si distanti, latinii sunt zgomotosi, extravertiti, vorbareti, sociabili si mai incarcati afectiv. Gardiner a semnalat faptul ca albii au o gandire logica, trairi afective complexe si numeroase interese. Mai mult decat atat, la albi a gasit o aspiratie permanenta spre o viata noua mai buna. Ei emigreaza mult, din acest motiv, mai ales spre SUA. Ajunsi acolo, cauta aceeasi etnie care le confera, de fapt, un confort psihic. Tot Gardiner a semnalat faptul ca exista ritmuri de dezvoltare si maturizare diferite la copii din diferite rase.

Oliver F. C. a studiat aptitudinile muzicale si diferentele intre popoare din acest punct de vedere. Se agreeaza feluri de muzica si diferente evidente pe acest plan intre popoare si rase. E vorba de intensitatea, inaltimea, ritmul si durata muzicii. A folosit si testul Seashore. Albii agreeaza, dupa Oliver, un anumit tip melodic, triburile de negrii pun accent pe ritm. Muzica tam-tamurilor lor a patruns, insa, foarte mult intre timp, in lumea albilor care sunt foarte receptivi la nou. Tot Oliver a incercat sa determine tipurile de maladii si gradele de afectiuni la diferite rase. Daltonismul este mai frecvent la albi, dar si mai dezvoltat la indieni. Formele de religie si religiozitate difera, de asemenea…

Exista in esenta abordari ale raselor din punct de vedere psihologic. In conformitate cu acest aspect, se caracterizeaza diferente ca morala (sistemele de evaluare si toleranta), inteligenta, statutul de limba (exprimarea si aspectele caracteriale implicate in ea), forta identitatii, expresivitatea ei, ideologiile, identitatea nationala si spiritul caracteristic specific. Conceptia sociologica se centreaza pe conditiile de identitate sociala a grupurilor, pe solidaritate, apararea intereselor comune, mentalitate ca factor de unificare fundamentala. In zilele noastre, aceasta s-a deplasat, insa, pe natiune care sete o unitate culturala a carei esenta este viata si vointa de a trai in comunitate, care confera persoanei o securizare permanenta, valori comune sub o unitate de guvernamant. Ca atare, reactualizand criticile sociologilor, privind tipologiile, tentele sociale au tendinta de implicatie a personalitatii in grupurile de apartenenta care le confera caracteristici de intraadaptare care permite prin anumite structuri comune sa resimta ceea ce le creeaza confortul de apartenenta. Caracteristicile psihice raspund, insa, unor tendinte profunde de autoafirmare si individualizare, de implicatie cu o identitate proprie in viata grupului si de a o trai ca pe o scena deschisa in care fiecare este asemanator, dar in acelasi timp, este el, deplin cu aspecte caracteristice, exprimabile ca atare.

Dintr-o sinteza mai riguroasa reiese ca studiile privind rasele sunt relativ neriguroase si nevalide deplin antropologic. In numeroase cazuri, s-au facut impartiri pe natiuni cu compozitii de etnii sarace, sau au fost confundate intre ele etnii si diferite grupuri ce prezentau de fapt diferente ce ar fi trebuit, de fapt, implicate in cercetare. Mai ales, la Chinezi si Japonezi se ignora faptul ca au mai multe etnii, ca si la negrii, de altfel.

Klinesberg a propus sa se respecte 2 criterii de impartire tipologica a populatiilor ce se studiaza, si anume:

  1. culoarea pielii

  2. nivelul de civilizatie.

Cercetarile sale au pus in evidenta influenta foarte mare a rasei albe asupra negrilor din USA, asupra chinezilor emigranti si chiar asupra indienilor din rezervatii. Klinesberg a efectuat numeroase cercetari. Din ansamblul lor reiese faptul ca rolul mediului este foarte activ, dar si cel al ereditatii.

Cel mai mare amestec de grupe rasiale se afla in Europa, dupa autorul citat (rase ale nordicilor, ale ungurilor, slavilor, latinilor, Germanicilor, Grecilor, Est Balticilor, Evreilor Sud Orientali, etc). Au avut loc in timp multe amestecuri si metisari care au generat schimbari, mai ales, in structurile personalitatii, in reactivitatea emotionala care este un fel de puls al psihicului, dar si in structura corporala.

A fost cercetata, in mod predilect, dezvoltarea si caracteristicile inteligentei prin testele Binet-Simon si prin testul lui Goodenough (omuletul, test proiectiv).

Valois, la care ne-am mai referit, a gasit la eschimosi cam 73,7- 89,6 QI (cotient de inteligenta), ceea ce inseamna intelect de limita. La indieni, scorurile au fost de 79-89,6 QI, de asemene, semnificand intelect de limita.

La albi, rezultatele sunt superioare, la toate varstele, fata de cele obtinute la Negrii, la care a aparut si o inferiorizare si retard in VM (varsta mentala intre 1-3 ani), cu interventii de 1 an de cultivare educativa, copii de negrii, ajung la 76 QI la 4 ani. Totusi, nu se poate vorbi de superioritatea vreunei rase. Se stie, ca exista o discutie legata de sensibilitatea testelor in functie de populatia pe seama carora au fost construite. Mentalitatea autorului testelor si populatia de referinta, gradul ei de cultura si de nivel de antrenare a inteligentei in aceasta poate sa explice unele rezultate pe planul inteligentei. In acest context, se considera ca, testele non- verbale sunt mai sensibile pentru populatiile ce nu au o cultura dominanta de invatarea citit-scrisului.

In genere, exista in cercetarile lui Klinesberg o tendinta surprinsa la populatiile mai sus amintite de disparitie si restrangere a grupurilor subdotate intelectual mai pregnant, fapt ce ne aduce in minte teoria lui Darwin.

Exista, in genere, o circulatie activa a imaginii fiecarei rase fata de alta, in mentalitatea curenta. Acest domeniu al reprezentarilor curente este foarte important si constituie domeniul imagologiei. Imaginile reciproce sunt adesea contradictorii si de cele mai multe ori imitative pe linie de agresivitate, angoasa, conflicte socio-istorice. In deceniile V-VII, imagologia a fost implicata in arena politica si de replica la rezultatele celui de al II-lea Razboi Mondial. Exista, ca atare, ofensive si contraofensive implicate in politica latenta si curenta (Luminita Iacob a efectuat in deceniul 80 un studiu de imagologie, teza de doctorat).

Complementar psihosfera si sociosfera au fost relativ innobilate (cel putin retoric) prin CARTA NATIUNILOR UNITE si formele de aliante Europene, dar si de NATO. Penetratia si amplificarea foarte mare a RTS, pe de alta parte, a creat o tematica noua de orientare de statut a celor mai multe state. Au avut loc migratii masive, mai ales in Europa si America dinspre tarile Est Europene (mai mult) dupa dezmembrarea Imperiului Sovietic. Deceniul 90 al secolului XX a determinat influente mai diferentiate intre extinctia RTS indirecta si directa asupra persoanelor de rase si etnii diferite, chiar daca a crescut cota de agresivitate latenta in societate. In schimb, s-au modificat mult aspiratiile oamenilor, idealurilor, simtul de proprietate, contextul ideii de bunastare, s-a intensificat lupta dintre realitate si fixitate, s-au constituit noi forme de competitii. Se poate considera ca de fapt toate tarile se afla in tranzitie si ajustari, dar mai ales se observa ca a crescut foarte mult intelegerea si apropierea de natura, gradul de acceptanta a tehnicizarii vietii si nivelului de trai trece prin cenzuri mai severe, se constituie in viata sociala parghii noi de evaluare a valorilor. Miscarile mari de populatie au creat si o mai larga forma de dialoguri, chiar daca ele sunt dominate de dorinta foarte puternica a tarilor, ca Romania, de a intra in NATO sau in coalitia Europeana, fapt ce uneori se exprima neconditionat (prin necesitatea de securitate). Au loc transformari, dar si lupte de culise, forme de revendicari sau de replici istorice etc., si o mare tensiune de asteptare pe fondul cresterii evidente a cantitatii de neliniste din viata oamenilor obligati sa se adapteze la conditii noi, structurale ale vietii social-economice.

In esenta, se tinde spre o mai mare omogenizare a omenirii. RTS, circulatia foarte activa a comunicatiilor de toate felurile de stiri, idei (corecte, dar si necorecte uneori), dezvoltarea deosebit de activa a cunoasterii de alte tari si alte limbi, patrunde in mentalitatile diferite ale popoarelor si raselor. Si din acest punct de vedere, s-a constituit o perioada de trecere, in care, insa, s-au ascutit si opozitii latente, cresterea atitudinilor religioase si apararea lor, a identitatii etnice pe fondul politizarii necesitatii foarte penetrante a dezvoltarii civilizatiei universale coezive, care a fost o aspiratie foarte puternica, generate de dorintele de schimbare intr-o prima etapa, si apoi, de nucleul etern al ideilor umaniste ce in secolul nostru a imbracat aceasta forma. Din pacate, exista numeroase puncte fierbinti, inclusiv criza si razboiul iugoslav, unele tendinte monopoliste impovaratoare, cresterea ratei somajului, a criminalitatii, inclusiv minore, aparitia problemelor legate de droguri, crima organizata, etc. ce tind sa devina curente intr-un mediu de viata ce era (cel putin in tarile socialiste), mai aparat de astfel de invazii, dar era, in schimb, impregnat de o tenta de egalizare sociala pe marginea vietii social-economice incarcata de foarte numeroase restrictii si cenzuri.

Pe acest fond general de mari schimbari se creeaza conditiile unei mai largi acceptari sociale de rase si etnii. Am dori sa analizam putin acest aspect. Exista cel putin trei categorii de etnii. Unele se dezvolta pe linia de constientizare a propriei identitati, cum sunt etniile de emigranti din SUA ori Canada. Acestea se asimileaza lent si nostalgic la caracteristicile tarii de adoptie, pastrand din tara de origine o serie de traditii si adesea limba de origine folosita in grupurile respective ca limba curenta a vietii particulare. Si etniile din tarile africane au astfel de grupari, dar si grupari ce sunt atrase de statutul de pelegrini printre pustiurile Africii, cu forme de circuite foarte adaptate la acest mod de trai, dar si la populatiile tuturor traseelor de peregrinari. Alte etnii sunt tot mai incarcate de agresivitati. Astfel, sunt etniile ce au ramas dupa dezmembrarea “Lagarului Socialist”, dominat de URSS. Unele se afla pe zone geografice mai mici, altele pe zone mai mari, diferite, insa, ca densitate de populatie. Etniile Iugoslaviei, ale URSS, etc. se afla in aceasta conjunctura. A treia categorie este a etniilor minoritare din statele nationale, foste imperii in secolele anterioare (inainte de primul Razboi Mondial). Complementar cu agresivitatea acestora are loc si o foarte mare dezvoltare a integrarii lor in universal. Inainte cu un secol cunoasterea de limbi straine era relativ mai limitata in afara de cazul etniilor, in perioadele de colonialism (ale Portugaliei, Spaniei, Angliei si Frantei). Azi cunoasterea de limbi straine a crescut, mai ales a limbilor de circulatie universala este aspirativ foarte larga, iar cunoasterea reala a inca unei limbi straine a devenit foarte frecventa. Aspiratia merge spre cunoasterea a cel putin doua limbi straine. Exista, insa tot mai multe persoane ce cunosc 4-5 limbi. In genere, tarile ce au limbi neuniversale realizeaza prin institutiile de invatamant invatarea a uneia sau a doua limbi internationale in tarile cu limbi internationale se invata doar limbile internationale. Aceasta este de fapt tendinta cea mai puternica. In special limba engleza are cea mai larga raspandire. Toate acestea pun in evidenta faptul ca exista nu numai o tendinta spre universalizare, dar si o sustinere a ei oficiala (prin scoli) si latenta, prin audierea de filme (mai ales) straine (pe primul loc stau serialele TV), foarte utile pentru o invatare mai comoda a limbilor straine.





In aceste conditii mediul isi schimba coloratura, si aceasta cu atat mai mult cu cat si apetitul pentru calatorii in tari straine este tot mai activ si, in parte tot mai realizabil. Sunt din ce in ce mai multe persoane ce au vizitat doua sau mai multe tari straine. Universalul se largeste devenind o latura aspirativa (evident conditionata de conditii materiale mai dificile) in tot mai mare largire. Intensitatea aspirativa de a ramane temporar sau definitiv intr-o tara straina, la care se adauga conditii de facilitare, evident intr-un ritm mai lent, dar si acestea au tendinte de largire.

Perioada de trecere spre secolul XXI este complexa si tensionata, dar supusa unei implicatii discutabile a RTS care poate exista in aceasta etapa a dezvoltarii numai in conditii de crestere a universalizarii si a cresterii gradului si stilului de viata civilizata, a integrarii in universul computerelor si a robotilor. Universul acestora ofera omenirii un pas important de progres, ce devine aproape inimaginabil prin ultimele demersuri legate de universul virtual conturat prin computere. Prin aceasta noua insertie a tematicii existentiale mediul de existenta social se amplifica si absoarbe mediul interior al filmului de viata individualizat, creandu-i dimensiuni imprevizibile. Prin ultimele aspecte surprinzatoare legate de aceasta problema este marea realizare a spatiului virtual in care se face intrarea cu ajutorul unui cip special si prin aceasta devine accesibil in mediul de viata integral constituit prin computere, in care pot avea loc intalniri cu oameni de seama din secolele trecute, cu mari inventatori, oameni de stat, scriitori etc. Intrarea in spatiul virtual va fi tematica secolului ce urmeaza si va constitui, potential, o foarte mare cotitura in viata umanitatii.

Prezinta un deosebit interes si caracteristicile gesticii (limbajul non- verbal) ce diferentiaza relativ cele doua sexe. Bulgarii spun da, prin darea din cap invers decat romanii. Tibetanii scot usor limba ca sa arate ca le pare bine ca te vad. Exista insa destule gesturi de valoare de comunicare universala. Tendinta cresterii acestora este evidenta.

Ch. Darwin, Wallance- Friesen, Ekman P. au facut studii interesante privind expresiile emotionale la diferite popoare. In aceste sens, Ekman a prezentat foarte interesant studii comparative (Le visage parlent le mene language, 1976).

Autorul citat a inregistrat aprecierea acelorasi imagini cu expresii emotionale diferite in cinci culturi. A obtinut urmatoarele rezultate:

CULTURA
FERICIRE
TEAMA
SURPRIZA
MÂNIE
DEZGUST
TRISTETE
JAPONEZII
87%
71%
87%
63%
82%
97%
BRAZILIENII
97%
77%
82%
82%
86%
82%
CILIENII
90%
78%
88%
76%
85%
90%
ARGENTINIENII
94%
68%
93%
72%
79%
85%
USA
97%
88%
91%
69%
82%
73%


In genere, pragurile de recunoastere a expresiilor date spre identificare este ridicata la locuitorii din SUA, urmeaza Argentinienii, Japonezii, Brazilienii si Cilienii cu o foarte buna recunoastere a manifestarilor CNV si un foarte redus prag de nerecunoastere a lor. exista si studii facute de acelasi autor pe probleme de intensitate a expresiilor emotionale si grad de relativ specific de interpretare. In acest experiment au fost implicate exprimari de 8 forme de emotii: interes, pasiune, surpriza, satisfactie, angoasa, dezgust, manie-ura, rusine- umilire, teama- oroare. Au fost implicati in acest de al doilea model de cercetare: americani, englezi, germani, suedezi, francezi, elvetieni, japonezi, africani si greci.

Valori mari de recunoastere s-au remarcat la americani (pentru fericire si surpriza). Pentru expresia fericirii recunoasterea a fost foarte evidenta la toate popoarele implicate in cercetare. Pe locul doi ca recunoastere a stat: la americani surpriza- stupefactia. La fel pe locul doi se afla aceeasi forma de comunicare CNV la germani si la japonezi. Pe locul trei se manifesta recunoasterea la americani a mimicii de surpriza- stupefactie, dar si la englezi, la care se adauga pe acelasi loc recunoasterea maniei ca si la germani si la francezi.

INTENSITATEA SESIZATA
AMERICANI
ENGLEZI
GERMANI
SUEDEZI
FRAN-CEZI
ELVE-
TIENI
GRECI
JAPO-NEZI
AFRI-
CANI
INTERES-PASIUNE
84
79
82
83
77
77
66
71
52
BUCURIE-AGREMENT
97
96
98
96
94
97
93
94
68
SURPRIZA-STUPEFACTIE
90
81
85
81

loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani