fFILOSOFIA VIETII, neo-romantismul german, spiritualismul francez referat




FILOSOFIA VIETII, neo-romantismul german, spiritualismul francez referat






FILOSOFIA VIETII

Neo-romantismul german

Fr. Nietzsche a inventat pentru a venera supra-Omul.



G. Simmel constata in individ singura realitate de vreme ce societatea se reduce la un fenomen de relatii intre indivizi.

W. Dilthey opune stiintele naturii bazate pe explicare stiintelor spiritului ancorate in comprehensiune ca traire - identificarea sensului eventiv cu experienta propriului spirit.

O. Spengler stie ca istoria fiind determinata de spiritul culturii reprezinta un complex de culturi unice si inchise in sine ce sunt irepetabile.

Poligonul formelor de viata dupa E. Spranger recruteaza omul teoretic - economic - estetic - social - potent - religios.

L. Klages - ctitor al grafologiei si caracterologiei - propune o metafizica biocentrica axata pe dominatia conflictului dintre suflet (traire) si spirit (inteligenta - principiu negator sau raul capabil sa distruga relatia Soma - Psyché).




Neo-spiritualismul francez

Pozitivismul spiritualist reprezentat de E. Boutroux arata ca stiinta nu opereaza cu legi ci cu ipoteze. Realismul spiritualist al lui J. Lachalier indica faptul ca rationamentele si natura lucrurilor isi corespund. Filosofia spiritului ambasata de L. Lavelle defineste constiinta ca raport intre Fiinta si Eu. Spiritualismul irationalist - consulat de H. Bergson - admite ca ratiunea trebuie substituita de intuitia capabila sa surprinda a-mediat esenta proceselor vitale.



Spiritualismul spaniol

Sensul existentei individului e lizibil - crede Miguel de Unamuno - doar din perspectiva mortii Religia a ingerat dezideratul respins de ratiune - accesul la viata vesnica.

Ortega y Gasset elaboreaza Teoria Diafana - Ratiunea vie permeabilizeaza viata in absenta arsenalului stiintei.







Vitalismul pontic

N. Ionescu crede ca filosofia proiecteaza propria structura spirituala asupra intregului cosmos. Iubirea e actul supremei cunoasteri. E. Cioran instituie Teza Antidotului - Dorim iubire pentru a nu fi contrafacuti sau malformati de adevar si cunoastere. Iubirea e o fuga de-adevar si deci mereu in contra-timp. Sacrificiul e o suprema afirmare printr-o suprema renuntare. M. Vulcanescu declara filosofia act de traire mistica opusa cunoasterii rationale. Omul si fatalismul romanesc se dezvolta prin ceea ce suprima metafizica autohtona - conditia concreta a evenimentului faberal.

Morala transcendenta - declara F. M. Dostoievski - ofera prezentei raului din lumea aceasta solutia restitutiilor in eternitate. Raskolnikov din sau prin Crima si pedeapsa cade la picioarele Soniei - o prostituata. Cuvintele eroului au circulat mai repede decat titularul lor in memoria posteritatii - Nu ingenunchez in fata ta, ci in fata intregii suferinte omenesti. Durerea sanctifica Eul pentru ca omul sa-si venereze propriul Sine.

Ed. Claparede considera trebuinta ca prima lege a Psihologiei Functionale.

Psihologia Conduitei a fost definita de creatorul ei Pierre Janet ca stiinta a actiunii umane.

Daniel Lagache intemeiaza Psihologia Clinica pornind de la tezele fundamentale
in Psihologia Conduitei. Factorii externi creeaza stari emotionale multiple stresopotente.
Cl. Bernard a numit astfel de efecte Experiente Invocate spre deosebire de cele Provocate. Efectul Rosenthal se confirma in presetarea expectatiei functie de ierarhizarea atruismica. Educatia aspira acest fenomen prin efectul Pygmalion.



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani