fLapsusurile, Mecanismele lapsusurilor referat




Lapsusurile, Mecanismele lapsusurilor referat






Lapsusurile




Lapsusurile erau considerate pana la Freud ca efectul diverselor tulburari de ordin psihofiziologic- mail ales fiziologis ca: oboseala, indispozitia, stari de hiperexcitabilitate, tulburari care ar influenta atentia in sensul unei stari de distractie.



Freud, insa, le-a relevat marea insemnatate, mai ales de ordin psihologic, ele avand un sens propriu, cu detarminari psihice care profita de conditiile fiziologice pentru a se manifesta.

Freud nu contesta deloc influenta factorilor fiziologici, toti aducand dispersiunea atentiei.Acesti factori insa faciliteaza dar nu explica lapsusul in sine, in masura in care asemenea lapsusuri le putem avea in stari cu totul normale.

Freud a observat ca in cele mai multe lapsusuri exprimam exact contrariul celor ce-am voit sa spunem , asa numitele « lapsusuri prin opozitie » , si aceasta din cauza ca intre contrare exista o stransa afinitate conceptuala, ele gasindu-se pe langa asociatia tonala si intr-o asociatie psihologica foarte apropiata.

Conform unei definitii a lui Freud lapsusul apare « ca un act psihic complet, cu scop, continut si semnificatie proprie ».















Mecanismul lapsusului



Cuvantul exprimat intr-un lapsus e adesea un cuvant deformat.Prin ce mecanism a fost deformat si de ce a fost comis lapsusul ?La aceasta intrebare raspunde freud prin conceptia « interferentei ideilor ».Lapsusurile au la baza antagonismul a doua intentii, tendinte.Cand am dori sa spunem ceva (dorinta constienata) insa situatia reala, imprejurarile sociale nu ne permit sa ne manifestam aceea dorinta, atunci in cursul discutiei sau scrisu-

Lui dorinta reprimata se va folosi de oboseala, distractia noastra, care aboleste intrucatva cenzura (atentia constiintei morale) pentru a se manifesta mai mult sau mai putin direct in vorba sau in scris dand nastere lapsusului.

Se observa deci doua tendinte fundamental antagoniste :

dorinta de a spune ceva – reprimata

tendinta constiintei care se opune

Uneori sensul lapsusului poate sa apara intr-un mod evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprima direct, fara nici o deformare.Alteori insa lapsusul va consta intr-un cuvant fara nici un sens, mai mult sau mai putin deformat, caz in care se poate exprima prin interferenta, intalnirea a doua intentii.

Aceasta interferenta se efectueaza fie prin substitutie (in lapsusurile prin opozitie) – ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrara, fie prin deformarea sau modificarea unei intentii prin alta, rezultand cuvinte mixte.

Aceste doua mecanisme ale substitutiei si deformatiei stau deci la baza formarii lapsusurilor.

Lapsusurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilieri ale concurentei a doua tendinte antagoniste, una latenta (inconstienta) de obicei de ordin personal, afectiv si alta manifesta (constienta) de ordin social.





Tendinta reprimata in latenta are de obicei un continut injurios ; cea patenta, dein contra, este reverentioasa.Intr-adevar, zilnic individul este silit de imprejurari, de obicei de ordin social, sa ia o atitudine rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa fata de un altul, in timp ce in inconstientul sau nutreste ganduri injurioase, agresive.

Intr-adevar, de cate ori sub presiunea constiintei sau mai ales a situatiiilor de ordin social sa ne ascundem « primitivitatea din noi ».De cate ori raporturile sociale nu ne silesc sa inabusim o ura sau rautatea fata de persoa-

na careia suntem nevoiti sa-i zambim, sa fim binevoitori ?In toate aceste conditii la cea mai mica zdruncinare a « digului » ce impiedica actualizarea, manifestarea fondului nostru « reprimat » vom comite acte de a caror origine adesea nu ne dam seama, ele fiind reprimate si uitate de constientul nostru.

In cazurile in care « ne ia gura pe dinainte » si spunem exact ceea ce n-am vrut sa marturisim – dorinta e satisfacuta direct prin substituire fara nici o modificare.Alteori, din contra, dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale deformarii.

Asadar orice lapsus va fi rezultatul interferentei a doua tendinte : una incostienta, « perturbanta » si una constienta, « perturbata ».

In lapsusurile « prin deformatie » ca sa gasim sensul cuvantului deformat, de neinteles, va trebui sa cautam tendinta perturbanta in inconstientul nostru.Prin asociatia de idei, pornind de la cuvantul lapsat, vom ajunge la adevarata tendinta pe care o credeam inabusita.Un exemplu de lapsus prin deformare ni-l ofera Freud : ’’ Un prieten al meu Dr. Gimi poveste aimpresiile bune pe care le are despre societatea ungureasca, in care a trait cativa ani.In cursul conversatiei a avut lapsusul « in societatea englezeasca » (in loc sa zica in « societatea ungureasca »).Ne-am oprit sa cautam motivul lapsusului.Printr-o asociatie de idei si-a adus aminte : mediul simpaticlumea veselafemei si astfel isi reaminti de femeia fata de care nutrise o deosebita frumusete – dragoste pe care a fost nevoit sa o inabuse din cauza plecarii lui din mijlocul societatii unguresti.O alinta cu numele de « mein Engel » deoarece nu stia ungureste.Asadar, vechiul dor ce-l lega de Engel s-a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra « societatii unguresti » si a perturbat acest curs, deformand cuvantul « unguresc » in « englezesc »’’

Care sunt insa raporturile dintre intentia perturbata si cea perturbanta ?

« Poate fi un raport de continut, in care intentia perturbanta contrazice intentia perturbata, o rectifica sau o completeaza, iar conflictul dintre ele se manifesta prin lapsus.In alte cazuri tulburarea provine de le un curent de idei care a preocupat persoana in chestiune cu putin timp inainte ».[2]

Intr-un cuvant, mecanismul intim al lapsusului ar fi, dupa Freud, urmatorul : tendinta perturbanta, reprimata, apare contra vointei individului prin deformare sau substitutie.

Reprimarea are la randul ei mai multe grade.O intentie, cu cat este reprimata mai mult timp si mai intens, cu atat individul care a comis lapsusul, o va recunoaste mai putin.

Aceleasi mecanisme se gasesc si la baza lapsusului scris.

Lapsusurile au deci un sens si semnificatie proprie de mare valoare.




Incapacitate momentana a cuiva de a-si aduce aminte de un lucru stiut ; eroare, inadvertenta comisa din neatentie de o persoana care vorbeste sau scrie ceva.(dex)

Sigmund Freud


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani