fMunca si stresul referat




Munca si stresul referat







Munca si stresul


Credinta ca evenimentele sint personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facandu-i pe oameni sa fie mai putin stresati?



Acestei intrebari ii raspunde Ruth Weston intr-un articol din 'Family Matters' nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei. Abilitatea de a controla evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic si, in consecinta, ca un scop inalt, impartasit de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal real, o credinta generala in controlul personal asupra circumstantelor a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducind stresul.


S. Kobasa, in lucrarea 'The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress and Health', 1982, descrie existenta unui simt al controlului personal ca o componenta a 'duritatii' - o dispozitie de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore in viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana 'severa' este mai putin de asteptat sa se imbolnaveasca dupa expenenta acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce la o stare de depresie cronica.


Ne putem astepta, deci, ca persoana care incearca o echilibrare a cerintelor familiei si muncii platite sa fie in stare sa invinga stresul schimbarilor, sa fie atenta la aspectele bune, pozitive a1e vietii, sa evite depresia si sa ramina sanatoasa daca realizeaza controlul asupra modului sau de viata.


Totusi exista o confuzie in literatura privind notiunea de control si cum ar putea fi el masurat. Conceptul lui Patter (1966) de 'locus al controlului', puternic influent, afirma ca oamenii dezvolta o expectatie genera1izata, in sensul daca evenimentele care li se intampla sint cauzate de catre ei insisi (o 'orientare interna') sau de catre alti oameni, de soarta, noroc ori sansa (o 'orientare externa'). Patter crede ca acest locus al orientarii controlului este mai de asteptat sa influenteze modul in care oamenii interpreteaza evenimentele noi si ambigue.


Importanta crescuta acordata increderii in control a produs in literatura de specialitate proliferarea scalelor de masurarea 'locului controlului'. In mod eronat, cercetatorii au presupus adesea ca aceste sca1e masoara calitati precum simtul competentei sau maiestria cle a depasi evenimentele. Totusi exista o diferenta intre conceptul de locus al controlului si competenta.


R. Lazarus si S. Folkman, in 1984, in lucrarea 'Stress, Appraisal and Coping', arata ca parerile despre control sint diferite si conforme cu modelul de stres psihologic al unei persoane, model dependent cle gradul in care o persoana se simte provocata sau amenintata de cerintele vietii. Un simt al amenintarii intervine atunci cind o persoana se indoieste de abilitatea ei de a invinge cerintele importante ale vietii. Daca o persoana este amenintata, este de asteptat sa devina anxioasa sau ingrijorata. Pe de alta parte, intervine un simt al controlului cind ea crede ca poate, cu un efort considerabil, sa conduca solicitarile vietii si se centreaza pe ele ca sa faca experienta placuta.






Totusi, Lazarus si Folkman au scos in evidenta faptul ca exista perioade cind credinta in controlul personal poate spori simtul amenintarii. Astfel, o mama care doreste sa preintimpine neajunsurile financiare prin luarea unei slujbe intregi, este in situatia de a-si parasi copiii in institutii de ingrijire; ea poate gasi acest stil de viata foarte stresant in conditiile in care crede cu fermitate ca 'locul mamei este in casa' sau ca relatiile ei cu copiii se vor deteriora daca sint dati altora spre ingrijire.


Lazarus si Folkman subliniaza faptul ca anumite scopuri ale controlului pot coexista, acoperind atit circumstantele externe, cit si starile interne - cle exemplu, schimbind conditiile externe, tolerind durerea, controlind reactiile, pastrind imaginea de sine si mentinind morala.


Astfel, oamenii pot incerca sa armonizeze cerintele muncii platite si ale celei facute acasa, in gospodarie ca sa sporeasca propriie resurse. De exemplu, ei pot delega responsabilitati, in felul acesta renuntind la un anume contro, dar, in acelasi titnp, conducind la indeplinirea unor sarcini necesare. Altii pot incerca sa-si schimbe propriile scopuri - de exemplu, ei pot invata sa tolereze gospodaria (casa) mai in dezordine sau sa coboare aspiratiile profesionale. Desi ei pot sa nu realizeze acest lucru, strategiile de a depasi dificultatile reprezinta forme diferite de exercitare a controlului.


In general deci, pare ca un simt al controlului personal poate ajuta oamenii sa depaseasca greutatile si sa se bucure de echilibrarea muncii platite cu cea de acasa. Pe de alta parte, poate fi foarte demoralizant sa descoperi cum, contrar principalelor noastre expectatii si ale a1tora, nu putem stapini cerintele vietii. Unele din cerintele 'dificile' pot fi cele pe care le producem singuri. Modificindu-ne scopurile, stabilind prioritati si delegind responsabilitati, putem reduce presiunile exercitate asupra noastra si, plini de speranta, sa mentinem un simt al controlului si deci al confortului psihic.



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani