PRESIUNEA SCRIERII LITERELOR, ISCALITURA SEMNATURA SEMNIFICATII MASCATE referat






PRESIUNEA SCRIERII LITERELOR


Scrierea apasata cu litere uniforme indica dorinta de a placea, dar si tendinte spre excese si instincte puternice. Daca acest tip de scris este putin lizibil pune in evidenta tendinte depresive.

Scrierea cu apasari puternice ce se vad pe cealalta parte a paginii exprima forta, vitalitate, nevoie de a combate, spirit opozabil, dar si forta de caracter.



Scrisul cu apasari brutale si bruste pe grafemele finale si pe barele lui t reprezinta spirit violent, brutal, uneori manierism.

Daca grafemele finale sunt intarite se considera ca scrisul reprezinta spirit critic, combativitate, ironie.

Scrierea neapasata, fara presiune, cu putine fluctuatii reprezinta lipsa de vointa, inactivitate, tendinte in directiile numite.



ISCALITURA, SEMNIFICATII MASCATE


Daca iscalitura cuprinde litere mai mari decat cele din text se pune in evidenta vitalitate, expansiune, incredere in sine si prezumtie.

Daca iscalitura are grafeme mai mici decat cele decat cele ale textului exprima modestie, repliere spre sine insusi.

Iscalitura ilizibila exprima disimulare sau graba.

Iscaliturile cu litera de inceput ornamentata reprezinta teama, precautie, constiinta nu prea limpede.

Daca iscalitura este scrisa incet si ingrijit pune in evidenta tendinte maniacale.

Daca iscalitura are tendinte de urcare inseamna ambitie (adesea nesatisfacuta), iar daca coboara pun in evidenta descurajare, depresie.


Analiza grafologica are in atentie si punctualitatea, pozitia si densitatea acesteia. In special, litera t cu inclinatia barei este bine sa fie luata in considerare (s-au dat evaluari in aceasta privinta pe parcursul celor de mai sus).

Micile acroseuri exprima in genere tendinte spre aviditate, egoism si acaparare. In schimb terminarea cuvintelor cu prelungiri ale liniei finale indica generozitate, interesanta sau ipocrita.

Metoda CREPIEUX- JAMIN pe care am parcurs-o se finalizeaza printr-un tabel cu trei rubrici. In prima rubrica se expun caracteristicile scrisului. Semnificatiile sale, principale se trec in rubrica a doua, iar in rubrica a treia se semnaleaza semnificatiile secundare si concomitentele.

LUDWIG KLAGES, la care ne-am mai referit a considerat in lucrarea sa „Handschrift und Charakter” (1923) ca fiecare element al scrisului are o dubla semnificatie in functie de vitalitate. Ca atare se masoara intai gradul de vitalitate (presiunea scrisului si viteza, apoi ritmul si cadenta si celelalte caracteristici).

MAX PULVER in lucrarea „Symbolik der Handschrift” (1931) a conturat o optica abisala psihanalista in analiza scrierii. El a accentuat aspectele legate de cele trei zone ale scrierii si a creat o grafologie supraetajata cu implicatii ale constiintei superioare vizuale a partii de sus a grafemelor, o zona mediana si zona inferioara, fapt ce latent exista in multe metode grafologice si pe care am inclus-o in expunerea analizei dimensiunilor grafemelor.





Am mai atrage atentia asupra problemei scriiturii de pe plic. Plicul cuprinde adresa si se considera ca reprezinta Eul oficial.

Adresa scrisa intr-o zona deasupra liniei mediane reprezinta tendinte de independenta, originalitate, intelectualism.

Adresa scrisa jos reprezinta spirit de imitatie, conventionalism.

Adresa scrisa sus la stanga reprezinta comportament impregnat de reflexie, atasare de trecut.

Adresa jos la dreapta exprima activitate impregnata de tendinte instinctive si pragmatice.

Adresa jos in stanga indica o natura mai mult pesimista.

Scrierea pe plic cu totul diferita  de aceea a textului exprima disimulare.

Greselile facute in structura adresei reprezinta tulburari, lupta intre dorinte constiente si pulsiuni instinctive sau distractie si incapacitate de conduite ordonate.

Scrierea de pe plic cu grafeme mult mai mari decat scrierea din interiorul scrisorii exprima si semnifica sentimente de demnitate active si dorinte de decor.

In genere, examenul grafologic se face incepand cu decelarea vitalitatii, sanatatii, normalitatii, a echilibrului psihic, a fortei, echilibrului si mobilitatii generale. Se utilizeaza informatiile obtinute prin cei 6 parametri descrisi in textele anterioare. Urmeaza analiza caracteristicilor intelectuale si a gradului de cultura exprimat in scris.

Se analizeaza apoi iscalitura, plicul cu adresa. Se coreleaza aceste aspecte cu cele obtinute in examenul grafologic descris mai la inceputul acestor implicatii de prelucrari. Echilibrul nervos si mintal se exprima prin fermitatea  sau/ si tremuraturile scrisului, prin liniile sacadate, tematica spatiului, a marimii literelor, prin studiul zonelor grafemelor. Echilibrul moral nu trebuie ignorat. Grafologia si grafometria sunt sisteme de determinare de tipologii evolutioniste. Exista, insa limite ale cunoasterii prin scriere a tipologiilor umane. Printre altele multe scriituri de femei au numeroase caracteristici masculinizate. Nici varsta nu se poate determina clar deoarece exista terni adolescenti si totodata exista oameni imbatraniti inainte de vreme.

Oricum se poate considera ca exista trei varste de scris, una fiziologica, una de maturizare a scriptorului si una de maturizare a deprinderii de a scrie. Grafologia ca si chirologia si ca si studiul fetei propus de CORMAN se vor dezvolta foarte mult in viitor. Legarea acestor tipologii de teoria proiectiei prezinta mare importanta. Oricum scrierea a intrat in uzanta sociala ca o instrumentare de aport privind identificarea scrierii in falsuri si tot felul de probleme judiciare.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani