fPSIHOLOGIA ROMANEASCA si scolile de psihologie referat




PSIHOLOGIA ROMANEASCA si scolile de psihologie referat






PSIHOLOGIA   ROMANEASCA

Tempo-ductul 1860 - 1890

T. Maiorescu e interesat de cunoastere / temperamente / inteligenta / hipnotism.

V. Conta emite Teza Fatalismului - sufletul ca functie se descopera inmateric. Imaginatia poate fi ranforsativa (imaginile obiectelor externe sunt reactualizate fara sau in afara experientei idemice), creativa (via emotii) si inventiva (teleotopica).



C. Leonardescu observa ca sufletul influentat exclusiv de unitatea tuturor partilor corpului e doar rezultatul impactului fiintei cu Lumea si nu un produs supra-natural.


Tempo-ductul 1890 - 1920

E. Gruber deschide primul curs si laborator de psihologie experimentala.(Iasi - 1893)

N. Vaschide initiaza psihofiziologia organelor de simt, psihopatologia, psihologia activitatii mentale morbide.

C. Radulescu - Motru inaugureaza la Bucuresti cursul de Psihologie Experimentala in 1897. E necesara o noua emancipare a psihologiei - evadarea de sub tutela fiziologiei - stiinta care a contribuit in crasa masura la prima secesiune a psihologiei in raport cu metafizica spiritualista dar care tinde sa o ingereze ca pe un simplu capitol. Universul reprezinta o finalitate imanenta ceruta imperios de conservarea personalitatii.

Ion Athanasiu duce si consacra in atentie electro-fiziologia nervoasa.


Gh. Marinescu abordeaza si califica domeniul clinic :



psihogeneza parezelor provocate prin intermediul imaginatiei in cazuri de isterie

psihopatologia limbajului

psihoterapia

fonocromia

hipnagogia



C. Parhon e autorul primului tratat de Endocrinologie din lume (1909). Secretiile endocrine pot influenta atat intensitatea cat si viteza proceselor psihice.


D. Draghicescu initiaza cursul de Psihologie Sociala pe temeiul ca stiinta psihologiei trebuie sa tinda spre o psihologie inter-individuala.



P s i h o l o g i a de d u p a A II - a C o n f l a g r a t i e M o n d i a l a


Scoala de la Bucuresti


C. Radulescu-Motru deschide in 1906 Laboratorul de Psihologie Experimentala.
A relevat legatura proceselor psihice cu cele fiziologice.

M. Ralea fondeaza Asociatia Psihologilor din Romania. Orgia de idei a permis o dialectica a naturalului si artefactului. Animalul se comporta extatic sau instinctiv - dupa expresia lui Scheler - fata de mediu in timp ce omul are virtutea de-a se comporta ascetic in raport cu impulsurile naturii. Perceptia e un act suspensiv in opozitie cu reflexul care e o descarcare imediata. Curba evolutiei se desemneaza de la izbucnire la amanare - orice cucerire psihica superioara se traduce printr-o sistare a cursului spontaneitatii naturale ca prezumare a nevoii de-a introduce termeni intermediari intre stimulare si actiune.





Gh. Zapan a fost sedus de fizica teoretica a lui Albert Einstein pe care l-a audiat la Berlin (1930).

Pornind de la celebra Teorie a Relativitatii a savantului german de origine evreu,
Gh. Zapan a elaborat si verificat experimental Teoria Spatiului si Timpului Psihic (1935). S-a dezvoltat astfel viziunea cosmica asupra fenomenelor psihice prin Teoria Relativitatii omonime. Asa cum in fizica relativista timpul se anemiaza in campurile gravitationale puternice pentru observatorul care priveste fenomenele dintr-un punct cu camp de gravitatie inferior in psihologie timpul saturat perceput intens si continuu de pilda reprezentat prin durata unui ton potent pare subiectiv mai scurt decat timpul vidanjat escortat de 2 borduri fonice. Fizica relativista arata cum dimensiunile spatiale par mai mari in campurile gravitationale slabe percepute insa din puncte administrate in campuri gravitationale puternice si invers. In psihologie un cerc alb pe fond negru e perceput ca fiind mai mare decat un cerc negru de acelasi gabarit perceput pe fond blanc. Daca in fizica inabsoluta viteza pare augmentata in campurile gravitationale slabe pentru psihismul uman o viteza idemica a unui corp e perceputa ca fiind mai mare in intuneric decat in lumina.

A initiat Taxiologia perceputa ca stiinta a progresului si dezvoltarii experientei traveliene umane.

Traian Herseni inaugureaza cursul de Psihologie Eclativa

Paul Popescu-Neveanu inventeaza conceptul Anticipare Operationala. Creativitatea emerge din interactiunea aptitudini - atitudini.

Mihai Golu stabileste principiile psihologiei cibernetice.



Scoala de la Cluj

F. St. Goanga se formeaza in Laboratorul de Psihologie condus de Wundt - 1908.

Al. Rosca initiaza cursuri de Psihologia Handicapatului / Psihologia Gandirii
si Psihologia Creativitatii.

B. Zörgo trateaza modelarea operatiilor intelectuale si psihodiagnoza.


Scoala de la Iasi

M. Ralea editeaza Pedagogie Sociala si Legislatie Scolara.

V. Pavelcu se remarca in Docimologie.


Scoala de la Timisoara

Catedra de Psihiatrie girata de Eduard Pamfil a initiat si consacrat interesul stiintific investit in Psihopatologia Mentala. Ereditatea va constitui baza cercetarilor gemelare datorate lui Gh. Oancea Ursu. Revolutia deontica a fost amorsata in 1999 de Poesis Miut, prin introducerea in Romania a primului Curs de Psihologie Comunitara cu valente aporetice confirmate si exersate pe domeniul actantiv infacil de circumscris.




Timisoara, 2001


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani