Reprezentarile corporal-dinamice referat






Reprezentarile corporal-dinamice

Aceasta grupa cuprinde reprezentarile referitoare la caracteristicile fizice vizibile conformatia generala, dimensiunile corporale, particularitati ale infatisarii, ale dezvoltarii diferitelor parti ale corpului si cele reflectand cantitatea de energie susceptibila de a fi transpusa in actiune de catre individ (6).



Cele doua grupe de componente reprezinta nota comuna ca la constituirea lor un rol important il joaca interactiunea cu indivizii care alcatuiesc mediul social, in special cei de varsta asemanatoare. Numai in cadrul acesteia este posibila
comparatia
, care, la randul ei, conditioneaza autodefinirea.

Autoperceptia, fata de imagine de sine, reflecta un fragment, o trasatura distincta, desprinsa dintr-un context, in timp ce cea de-a doua oglindeste un intreg. Ea are in general un caracter negativ, de neacceptare, dar este materialul de baza cu care opereaza individul la edificarea imaginii de sine, dar nu fara a-i adauga un liant, o impregnare motivationala compensatorie.

Autoperceptia, realizata prin activitate senzoriala, conduce la autodefinire, dar pe un drum care include comparatia cu altii.

Ca rezultat al comparatiei, individul incep prin a-si atribui o serie de insusiri fizice: mai inalt mai slab mai gras , etc. in stransa legatura cu aceasta se constituie apoi insusirile referitoare la mobilitate si la forta: mai iute mai
puternic
mai putin puternic , etc. Acestea sunt primele semne sub care, asociate numelui, se recunoaste individul.

Procesul constituirii reprezentarilor corporal-dinamice nu se incheie practic niciodata pe parcursul vietii. Dupa cum reiese insa din cercetari (6), (9), (12), (30), (46), in perioada dintre al 4-lea si al 6-lea an de viata copilul devine in mare masura
constient de caracteristicile sale corporale, ca si de forta sa. El realizeaza acest lucru pe doua cai: confruntarea cu lumea obiectelor materiale di jurul sau si interactiunea cu ambianta sociala.

Confruntarea cu lumea materiala imbraca doua forme: forma actiunii direct utilitare si forma jocului. Prin actiuni direct utilitare intelegem ansamblul gesturilor instrumentale si al manifestarilor prin care individul tinde la satisfacerea diverselor sale nevoi. Pentru a manca, a-si satisface curiozitatea, a se apara, a dormi, etc., individul manipuleaza obiecte, modificandu-le amplasarea si chiar structura. Pe
masura acumularii de experienta el afla cum este dar si ceea ce poate . El isi
masoara inaltimea, devine constient de forta pe care o are, etc.

Contactul cu lumea materiala se realizeaza si prin jocul de unul singur care debuteaza in primele luni de viata si constituie o ampla sursa de informatii atat cu privire la cum este , cat si la ceea ce poate copilul.





El devine constient ca dispune de o anumita forta in raport cu lumea obiectelor, cu ajutorul careia poate exercita o anumita dominare asupra lor.

Interactiunea cu ambianta sociala este la fel de bogata in date cu privire la sine ca si confruntarea directa cu obiectele.

Observarea atenta a jocurilor copiilor arata ca foarte multe dintre ele implica
intrecere intre parteneri. Si nu numai la copil, ci si la adult, intrecerea are ca functie pe de o parte perfectionarea mijloacelor de actiune, pe de alta parte consolidarea si afirmarea imaginii de sine. De aceea, jocurile copiilor pot fi considerate unul dintre principalele laboratoare care prelucreaza elementele constitutive ale imaginii de sine. (6, 46)

Odata cu avansarea in varsta, reprezentarile corporal dinamice sufera modificari, insa acestea depind in mare masura de nivelul performantelor obtinute in comparatie cu altii . Raportarea se face nu numai la varsta, ci si la posibilitatile celorlalti.

Performanta (in acest caz fizica (6)) joaca un rol insemnat, chiar hotarator in elaborarea continutului imaginii de sine. Atingerea in repetate ori a unui nivel inferior celui curent, socotit in general ca acceptabil, are ca efect instituirea unei
stari de disonanta cognitiva. Poate apare in acest caz complexul de inferioritate care va declansa in mod firesc tendinte de compensare, dintre care unele se actualizeaza prin manifestari excesive de afirmare proprie, mergand pana la agresive, iar altele
alimenteaza latura imaginativa a individului, constituindu-se in relatii cu caracter de revansa poate in alte domenii de activitate. Atingerea unei performante de nivel superior celui curent imprima conduitei caracteristici de siguranta de sine. Individul constient de posibilitatile sale isi aroga o superioritate si chiar dreptul de a exercita o anumita dominatie asupra unui grup de semeni (6), (13).

Un alt aspect ce denota marea influenta pe care o are performanta asupra imaginii de sine rezida in ceea ce s-ar putea chema fixarea celei din urma la nivelul atins de ultima realizare cotata drept succes in competitia fie cu sine, fie cu ceilalti (acest lucru se observa la varstnici care includ in identitatea lor performantele lor din trecut si nu pe cele actuale) (6), (13), (46).











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani