fTIPOLOGIA FACTORIALISTA R B CATTELL referat




TIPOLOGIA FACTORIALISTA R B CATTELL referat






TIPOLOGIA FACTORIALISTA R. B. CATTELL


Raymond Bernard Cattell (N. 1905) a fost unul din psihologii moderni, de inalta contributie, la dezvoltarea psihologiei contemporane. A studiat, intai, fizica si chimia, care I-au creat o optica deosebit de implicata, in exactitati si sistematizari, ca si in preocupari pentru extinderea conceptuala si metodologica a psihologiei, fata de care, I-a acaparat un interes deosebit, pentru care, a inceput sa se pregateasca in psihologie. A fost influentat de Ch. E. Spearman (1863-1945), cel ce a implicat in psihologia moderna, optica factorialista. Cattell a fost interesat, mai ales, de problemele inteligentei, ale temperamentului, si apoi,  ale personalitatii, cea mai mare parte a activitatii sale stiintifice, pana in zilele noastre. A fost implicat, in activitati, la Clark University (USA), apoi la Harvard, si in continuare, la Universitatea din Illinois, unde a fost succesorul lui Charmicael. In 1949, s-a creat Institutul de Testare a Personalitatii si Abilitatilor, la care a lucrat, si pe care, le-a dezvoltat foarte mult. L-a preocupat mult, dezvoltarea psihologiei, constituirea de coerente, in corpul acestei stiinte, si implicarea in uzanta, a unei tehnologii complexe adecvate, si pentru implicarea psihologiei, in stiintele de suport ale vremii. Cattell a fost influentat, si de Allport, mai ales de teoria personalitatii, dezvoltata de acesta.



Testul de personalitate construit de R. B. Cattell este cunoscut sub denumirea P.F.16 (testul de personalitate factorial de 16 factori).

Cattell a diferentiat din multitudinea potentiala de factori, ce se afla in compozitia personalitatii, 16 ca fiind mai importanti. El a notat factorii implicati, cu litere, pentru a evita definitii controversate, si pentru a conversa, forme de relationare factoriale. Fara indoiala, acea conotatie, este datorata, in parte, spiritului sau, format sub incidentele chimiei. De altfel, o astfel de notatie permite o mai facila operare si relationare factoriala. Cattell a considerat ca, exista doua categorii mari de factori. Unii ce se manifesta (constienti) si altii ce se manifesta voalati (fiind inconstienti). Acestia din urma au fost 4 in P.F.16. Factorii pusi in evidenta de Cattell, prin testul sau de personalitate,  sunt bivalenti, cu conotatii de “+” si “-” (plus si minus). Prezentarea acestor factori permite, din capul locului, o impartire tipologica, in 16 grupe mari, legate de dominatia unui anumit factor, din cei 16, si o tipologie de 32 de tipuri, in conditiile implicatiei, valorilor plus si minus, la fiecare factor implicat in test. Ca atare, tipologia implicata in testul lui R.B.Cattell, este una dintre cele mai ample, si se afla in corcondanta cu cel putin doua deziderate, ce se constituie in psihoogia diferentiala moderna. Unul dintre deziderate se refera la cresterea relativa de cuprindere a diferentierii in tipologii, iar a doua priveste implicarea unui model cu dominante si submisii de caracteristici psihice, in modelul oferit.

Dam mai jos factorii implicati in tipologia lui Cattell.


A.    Factor de schizotimie (-), si Afectotimie (+)

In ipostaza (-) e vorba de o personalitate rece, rezervata, detasata, in genere, fata de situatii, putin sociabila si introvertita.

In varianta (+) se pune in evidenta o personalitate deschisa, cooperanta, calda, sociabila si introvertita.


B.    Factorul ce se refera la Inteligenta

In caz de (-) este vorba de o personalitate slab inteligenta, cu dominatie de gandire concreta, adaptativa, cu spirit analitic, uneori excesiv, incapabil de generalizari coerente si de abstractizari.

In caz de (+) se exprima inteligenta abstracta, inalta, spirit viu si activ, cu posibilitati achizitive foarte mobile.






C. Factorul de manifestare a Eului (in analiza acestuia se tine seama si de factorul E.)

Cand C este corelat (-) cu E (-) se pune in evidenta o persoana instabila, nerealista, sugestionabila, imitativa, cu o natura emotionala excesiva si sensibila.

Cand se coreleaza C (+) cu E(+) se exprima o personalitate cu maturitate si stabilitate emotionala, calma, neinfluentabila si realista.


D. Si factorul D este corelat cu factorul E si cu factorul B  si are conotatie privind dominatia si submisia.

In caz de (-) submisie e vorba de o persoana modesta, docila si conventionala.

In caz de (+) dominatie, personalitatea in cauza este sigura de sine, autoritara si neconventionala. La acestea se adauga independenta evidenta in comportamente.


E. Factor de expansivitate si nonexpansivitate.

In caz de (-) persoana in cauza este prudenta, dispune de o comunicativitate slaba, un introspectionism cu tendinte pesimiste.

In caz de (+)  e vorba de persoane expansive cu structuri relativ superficiale, logoreice impulsive, dar si entuziaste.


F. Factor de forta al Eului, exprimat prin dependenta-independenta.

In caz de (-) persoana este dependenta, pe de o parte in principii, iar pe de alta parte este conventionala.

In caz de (+) se evidentiaza un Eu, dar, mai ales, un Supraeu corectiv si cenzurat puternic, fapt ce, creeaza personalitatii in cauza, un caracter ferm, simtul datoriei, perseverenta, afirmativ cu onestitate.




G. Factor de anxietate

In varianta (-) e vorba de persoane neincrezatoare, timide, inchise in sine si timorate.





In varianta (+) persoana in cauza este sociabila, indrazneata, intreprinzatoare, disponibila la inovatii, spontana si indrazneata.


H. Factor de afectivitate

In caz de (-) este vorba de o persoana dura, insensibila, satisfacuta de sine.

In caz de (+) se exprima o persoana sensibila, tandra, dependenta.


L. Factor de paroxism- paranoism

In caz de (-) este vorba de o persoana dificila, egocentrica, mereu geloasa, suspicioasa.

In caz de (+) persoana in cauza, este acomodabila, increzatoare, dar necompetitiva, in general.


M. Factor de conventionalism

In caz de (-) se exprima persoane conventionale, dar practice, lipsite de imaginatie, dar rationale.

In caz de (+) e vorba de persoane neconventionale, boeme, originale, imaginative.


N. Factor de variabilitate

In caz de (-) se manifesta personalitati simple, naturale, directe, relativ sentimentale, cu clarviziune, cinice si de rafinament.

In caz de (+) e vorba de persoane increzatoare, calme, fara nelinisti, angoase si temeri.



Q. Factorul incredere- neincredere

In caz de (-) e vorba de persoane nelinistite, depresive, adesea neincrezatoare.

In caz de (+) e vorba de personalitati calme, increzatoare in sine  si in altii, faara angoase si temeri.


Q1. Factor de conservatorism, radicalism

Prima varianta se exprima prin persoane traditionaliste, ce accepta confruntari, fara comentarii. Acestor persoane le place, sa conserve tot felul de lucruri. Sunt conservatoare si la propriu si la figurat.

Varianta a doua, se refera la persoane radicaliste, critice, dure si inovatoare, cu o curiozitate dezvoltata.


Q2. Factor de dependenta- independenta

Prima varianta este a persoanelor dependente, si cu atasament excesiv, fata de grupul de apartenenta, fara opinii personale.

A doua varianta are, in vedere, persoane cu opinii si decizii proprii, originale, inclusiv in actiuni, detasate, discrete, fata de grupul de aparteneta.


Q3. Factor de integrare slaba sau buna.

Prima varianta se refera la personalitati neimpacate cu sine, supuse permanent impulsurilor.

A doua varianta se refera la personalitati, ce se controleaza permanent, sunt integre, dar si, formaliste si vanitoase.






Q4. Factor de destindere, tensiune

Prima varianta are in atentie personalitati calme, nepasatoare, satisfacute, nefrustrate si nefrustrante.

A doua varianta se refera la personalitati mereu tensionate de ceva, incordate, mereu surmenate, surescitate si frustrate.


Dupa cum, se poate lesne vedea, 6 factori sunt legati de afectivitate (anxietate).

Se reproseaza factorialistilor, implicatia analizei cantitative matematice implicate in corelatiile, dintre ei, pentru a se calcula corelatia si saturatia diferentiala factoriala. In genere, se poate spune, ca ar exista atatia factori, cate forme de expresie se manifesta. Analiza factoriala ramane un instrumentar, o constructie matematica, ce pune in evidenta aspecte cantitative. Fara indoiala, acestea au rostul sa stabileasca finetea caracteristicilor, ceea ce, constituie un suport, pentru evidentierea calitativa specifica.



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani