Despre Mihai Eminescu - Agonia morala si moartea referat






Mihai Eminescu









Cea mai inalta intruchipare a liricii romanesti, Mihai Eminescu, s-a nascut la 15 ianuarie 1850 in orasul Botosani , al caminarului Gheorghe Eminovici si al sotiei sale Raluca Iurascu. Invatatura si-a inceput-o in casa parinteasca din satul, apropiat de Botosani, Ipotesti, continuand-o la National –Hauptschule si K.K.Ober –Gymnasium din Cernauti Aici a invatat bine limba germana. Nu-i placea sa fie intretinut de familie si la 14 ani intra ca practicant la Tribunalul din Botosani, dar numai dupa un an demisioneaza si se alatura trupei teatrale conduse de Fanny Tardini-Vladicescu, pe care o vazuse cu un an in urma la Cernauti . Se intoarce in acest oras in 1865 si ramane in casa profesorului Aron Pumnul, care pierduse un fiu, ingrijindu-se de biblioteca lui. Profesorul moare si Mihai Eminescu se afla printreinvataceii gimnazisti” care-I dedica brosura votiva La mormantul lui Aron Pumnul, publicata la 12/24 ianuarie in Cernauti. Peste o luna si jumatate , la 25 februarie/9 martie se produce si debutul sau in revista Familia din Pesta, cu care ocazie directorul Iosif Vulcan ii schimba numele din Eminovici in Eminescu. Poezia se numeste De-as avea Pe vara se afla ca “ privatist” , liber profesionist, la Blaj , publica alte poezii, dar in anul urmator se angajeaza ca sufleur si actor in trupa lui Iorgu Caragiale. Il gasim in 1868 la Bucuresti si din mai pana in septembrie insoteste trupa lui Mihail Pascaly prin Transilvania si Banat Din toamna e sufleur la Teatrul National din Bucuresti, primit la 1 aprilie 1869 membru al Societatii LiterareOrientul” a lui Gr. H. Grandea , cunoaste pe Ion Luca Caragiale .Continua sa publice la Familia ,isi aduna poezii in doua manuscrise Elena si Marta,scrie un roman ,Genul pustiu ,incepe o piesa de teatru, traduce arta reprezentarii dramatice de Enric Theodor Rotscher. Cu trupa Mihail Pascaly colinda Moldova si Bucovina.Retinut de tatal sau,pleaca in toamna anului 1869 si se inscrie ca student audient extraordinar la cursurile de filozofie,devenind si membru al Societatii Studentesti ,,Romania’’.

Contiuna studiile la Viena pentru a studia filozofia .Viena era pentru Eminescu o amplificare a Cernautilor cu deosebirea ca in locul unei societati germanizante aduse din toate partile imperiului avea de-a face cu o germanitate autentica si amabila .La Viena studiau foarte multi romani din toate provinciile tarii,din Transilvania ,Banat ,Moldova de Sus ,asa incit Eminescu ,trait si inainte printre tineri scolari dezradacinati de solul lor natal se afla din nou in mijlocul unei studentimi polidialectale si,in pluritatea cazurilor, de origine taraneasca. Aceasta tinerime era, principal saraca, cea ce face ca micile mizerii intampinate de Eminescu mai mult din intarzierea subventiei paterne decat dintr-o reala indigenta, sa nu ne mai apara ca ceva exceptional, ci ca una din tragi-comediile vietii de goliard.





Anul 1876 este anul dramatici sale iubiri pentru Veronica, sotia cu doua fete a profesorului universitar Stefan Micle, de o varsta cu Eminescu, mai mica decat sotul ei cu treizeci de ani. Planuia Eminescu sa o divorteze si sa se insoare cu ea? Veronica il iubea,I-a dovedit-o inca de pe cand sotul traia, deocamdata punea mai presus ratiunea decat inima. Neacceptand situatia, Eminescu demisioneaza de la Curierul de Iasi, si la invitatia lui Ioan Slavici si Titu Maiorescu, pleaca la Bucuresti, unde la 27 octombrie 1877 este numit redactor la ziarul Timpul. Nu va uita insa pe Veronica, pe care o revede intr-o scurta vizita la Iasi in octombrie 1878, iar, dupa moartea sotului ei la 4 august 1879 ,de patru ori la distanta de o luna la Bucuresti ,in acelasi an.Vizitele Veronicai se intrerup in1880.Eminescu ii trimite la mijlocul anului o scrisoare dura , in cate ii cere sa se marite cu el sau sa-l paraseasca.Veronica ii inapoiaza poeziile pe care Eminescu I le inmanase , ii distruge scrisorile primite si intrerupe legatura cu el la 27 iunie 1880.

Agonia morala si moartea


Iritat de boala, de munca extenuanta de la gazeta Timpul , de capriciile d-nei Micle , Eminescu izbucneste cu o violenta amara , care curma pentru totdeauna relatiile pasionale cu poeta.Ramas pe drumuri, hartuit de rautatea oamenilor si cu o neincredere in viitor , pe care imprejurarile pareau ca o indreptatesc, poetul alearga sa se adaposteasca pe la prieteni. O buna vreme este internat la diferite ospicii si sanatorii.

Aproape sigura este ziua aceea de joi 15 iunie , in zorii zilei, cum arata actul de deces si cum, de altfel , s-a sapat pe piatra mormantului. Miercuri seara Eminescu, cu o ultima licarire de constiinta , chema pe batranul doctor si I se planse de mari dureri in trup.Ramas singur, se intinde pe pat si , cand limba sortii sale ajunse pe pragul al doilea al vietii, inima se opri si poetul trecu in univers. Dimineata gasindu-l mort, l-au dus la Spitalul Brancovenesc pentru autopsie , unde , cantarindu-I-se creierul, in stare de ramolitie, se gasi ca are 1.400gr., cam atat cat al lui Schiller. Doi servitori ai spitalului fura trimisi sa declare decesul la Oficiul de stare civila , si- crunta ironiepe actul de moarte al domnului Mihai Eminescu , poet , cei doi nustiutori de carte puneau pecetea degetelor lor batatorite .

Astfel se stinge in al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata ,poate ,pamantul romanesc.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani