Muzica in poezia lui Bacovia referat



MUZICA IN POEZIA LUI G.BACOVIA


Mai mult decat pictura ,muzica reprezinta poezia nativa a lui Bacovia. Muzicalitatea conceptuala a poetului( invocarea instrumentelor muzicale )e transfigurata pentru a fi restituita versului , sadita in substanta acestuia . E , in primul rand un mediu sensibilizat pana la maxim, pe care poetul il diferentiaza insa de sentimentalismul "obositor": un pur impuls al muzicii:



Muzica sonorizaorice atom.

Dor de tine , si de alta lume,

Dor.

Plana:

Durere fara nume

Pe om .

Toti se gandeau la viata lor,

La disparitia lor.

Muzica sentimentiza

Obositor,-

Dor de tine, si de alta lume,

Dor .

Muzica sonoriza orice atom.

(Largo)

Procedeul muzical traduce direct obsesia , care nu e decat un refren al unui motiv psihic.Prin repetitie , versul devine invaluitor, insinuant , sfredelind aerul obisnuit de torpoare, cu cate un cuvant memorabil :

Copacii albi ,copacii negri,

(Decor)

Oh, plansul talangii cand ploua!

(Ploua)

Desi. acestea sunt lucruri din trecut!

(Memento)

Liceu,-cimitiir

Al tineretii mele.

(Liceu)

Mai interesand de urmarit este insa efectul constructiv de sugestie sonora , care insoteste viziunea bacoviana cu un ritm aparte, dedublandu-I "continutul" intr-un spectru muzical.Rafinamentul poetului e atat de avansat, incat izbuteste a mladia materia verbala dupa un instinct auditiv, a o transforma intr-o fantomatica existenta secunda.Iata miscarea arborilor in camp, in versuri care au absorbit tot suflul vantului :

Amurg de toamna pustiu , de huma ,

Pe camp sinistre soapte trecpe vant -

Departe plopii s-apleaca la pamant

In larg balabs lenevos, de guma.

(Amurg de toamna)

Picurul monoton, minor melancolic al ploii:

Singur ,singur,singur,

Intr-un han, departe -

Doarme si hangiul,

Strazile-s desarte,

Singur,singur,singur .


Ploua , ploua, ploua .

Vreme de betie -

Si s-asculti pustiul,

Ce melancolie !

Ploua,ploua,ploua .

(Rar)

Toamna redata intr-o textura de sunete metalice si vaier de frunze:

Rasuna din margini de targ

Un bangat puternic de arma ;

E toamna . metalic s-aud

Gornistii,in fund , la cazarma.


S-aude si-un clopot de scoala,

E vant , si-I pustiu , dimineata;

Hartii si cu frunze , de-a valma,

Fac roata-n varteje ,pe-o piata .

(Toamna)

sau, pe spatiu expresiv abreviat, cu o infantila miscare de voiosie:

Rasuna , trist , de glasuri ,

Campiile pustii, -

Si pocnet lung, si chiot

S-aude-n deal la vii.


C-un zmeu copii alearga,

Copil, ca ei, te vezi,

Si plangi ,, si-I frig de toamna .

Si-I pacla prin livezi.

(Alean)

Tonul tandru al celei mai fragede idile bacoveniene:

Aurora violeta

Ploua roua de culori -

Venus , plina de fiori,

Pare-o vie violeta.

(Matinala)

aerul solemn de crepuscul imperial , in verbalele falduri:

Havuzul din dosul palatului mort

Mai arunca, mai ploua, mai plange-

Si stropii cazand, in amurg, iau culori:

De sineala,de aur, de sange.

(Amurg antic)

triumfala intonatie , cadenta retorica atat de lucid adoptata si totusi aburita de o launtrica oboseala:

O noapte de sineala din vremi voevodale .

Plecase voievodul in lupte blestemate;

Iar eu o pazeam domnita incchisa in cetate -

O, noaptea , de sineala, de epoci triumfale .

(Balada)

ritmul vaporos al valsului lugubru:

La geamuri , toamna canta funerar

Un vals indoliat , si monoton .

Hai sa valsam, iubito, prin salon ,

Dupa al toamnei bocet mortuar.

(Vals de toamna)

acel stil somnoros, traind epuizarea subiectiv-obiectiva:

Uitarea venea . avenit ,

O lacrima cade jos, totul tace,

Lampa obosita a clipit,

Orice obiect atins sopteste : - lasa-ma-n pace .


De-acum .

Auzi ploaia plange pe drum,

Pe un adanc tumult,

Pe urma unui mic pantof intr-un parc de demult.

Adorm . ascult .

Afara, la fereastra, toamna a spus:

Of !.

(Nocturna)

dezorganizarea, in fine , a orcarei muzicalitati, cu vorbe vestede cazand cum frunzele:

Tacute locuri . curent

Pe podul garlei . se dezgheata -

Corbi .

Ce inteles . viata


Ce altadata, nimeni .

Crengi in violenta ceata -

Curent pe podul garlei .

Burgheze zari . viata.

(Pastel)

alcatuiesc un spatiu sonor in care poetul "compozitor de vorbe", evolueaza ca-n transa , nu fara ca ,in cele din urma ,constiinta sa artistica sa nu prefire indelung rezultatele dobandite .

Uneori se investe insa o inadecvare intre cadenta sonora si sugestia lirica pe care a mizat poetul, o alterare a tonalitatii interioare bacoviene:

Copacii albi, copacii negi

Stau gol in parcul solitar;

Decor de doliu, funerar .

Copacii albi,copacii negri.

In parc regretele plang iar .

(Decor)

Toamna suna-n geam frunze de metal,

Vant.

In tacerea grea, gand si animal

Frant.

In odaie, trist suna lemnul mut :

Poc.

Umbre imprejur intr-un gol, tacut

Loc.

(Monosilab de toamna)

In asemenea imprejurari, tehnica , inaparenta in efectele lirismului plenar intruchipat, isi vadeste existenta prin insuficienta . Poetul recade in abisul amuzical.













Bibliografie: G.Bacovia : Poezii Proza Ed Minerva 1987

Gh.Grgurgu Bacovia un antisentimental Ed Albatros 1974