Ciocoii vechi si noi - comentariul romanului - Nicolae Filimon referat






"Ciocoii vechi si noi" sau

ce naste din pisica, soareci mananca




de Nicolae Filimon




Nicolae Filimon este autorul primului roman notabil in literatura romana. S-a dovedit a fi un apreciat cronicar muzical si dramaturg. Activitatea sa literara este scurta. A scris nuvele romantice: "Mateo Cipriani", "Friederich Stamps"; nuvele sociale: "Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomi de mahala" in care evoca moravurile caracteristice societatii romanesti dinaintea unirii si defineste slujnicarul politic.

A scris si a publicat basme populare ca: "Omul de piatra", "Povestea lui Fat-frumos". Opera sa cea mai valoroasa ramane romanul "Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci mananca".


Actiunea romanului se petrece intre anii 1814-1825 in Bucuresti in timpul domnitorului fanariot George Caragea. Actiunea are loc in casa postelnicului Andronache Tuzluc, favorit al domnitorului.

Romanul este alcatuit din 32 capitole, primul capitol intitulat "Dinu Paturica". Intr-o dimineata, la curtea postelnicului, cam prin octombrie 1914 "soseste un june de 22 ani cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cam ridicat in sus, ce-i indica ambitia si mandria grosolana". Acest june se numeste Dinu Paturica si ajunge cuibuciu la curtea bogatului fanariot, Andronache Tuzluc, care sosise in tara impreuna cu domniile fanariote. Prin necinste si lingusiri ajunge mare postelnic la curtea domnitorului George Caragea. Singura nemultumire a boierului fanariot era aceea ca boierii pamanteni nu-i dadeau atentie si de aceea hotaraste sa o ceara de sotie pe fiica boierului C, roman de natiune. Boierul refuza cu demnitate si infrunta mania domnitorului care intervine pentru protejatul sau. Cu aceasta ocazie autorul prezinta curtea domneasca cu obiceiurile si atmosfera timpului.

Un alt personaj introdus este Chera Duduca, intretinuta lui Tuzluc "o vinera orientala iesita din ramasitele spulberate ale populatiunei grece din fanari . o frumusete perfecta, inteligenta vie, spirit fin si iscusit". Gelos, Andronache Tuzluc, il trimite pe Dinu Paturica sa o slujeasca pe Duduca, in realitate cu porunca sa o supravegheze.

Intalnirea dintre Duduca si Dinu Paturica realizeaza o scena de mare maiestrie: "vicleana ca o vulpe, aceasta intelege adevaratul rol al slujnicarului trimis". Cei 2 se inteleg dintr-o privire si isi fac planuri sa-l aduca in sapa de lemn pe postelnic. Pentru a-si realiza scopul, cei 2 au nevoie de un intermediar, astfel intra in scena Chir Costea Chiorul, un negustor si camatar, un tradator, un om care spioneaza si denunta si inseala.

La curtea postelnicului este vataf Gheorghe, un tanar cinstit si devotat care vede incorectitudinile lui Paturica si ii atentia postelnicului. Drept multumire, postelnicul il da afara si il numeste pe Paturica vataf al curtii. Ca vataf cerceteaza mosiile si stoarce bani grei pe baza celor nevoiasi, vinde diferite functii publice in numele lui Tuzluc.

Dinu Paturica prin intermediul lui Chir Costea Chiorul vinde mosiile postelnicului. Acesta face cheltuieli mari pentru intretinuta lui, in cele din urma ajungand sarac iar cand isi da seama era prea tarziu. Andronache Tuzluc sufera un atac de apoplexie si este luat si ingrijit de Gheorghe, care intrase in slujba la curtea boierului C. Intreaga avere a postelnicului ii apartine de acum lui Dinu Paturica care se casatoreste cu Chera Duduca.

Noul domnitor, Alexandru Sutu il numeste pe Dinu Paturica stolnic si tot acum Dinu Paturica il cunoaste pe Ipsilanti, conducatorul eteriei care ii ofera doua judete daca organizeaza omorarea lui Tudor Vladimirescu. Stapan atotputernic, jefuieste salbatic taranii care nu mai pot suporta si se rascoala. La domnie vine Grigore Ghica care ii primeste pe tarani cu jalba-n protap, afla despre faradelegile lui Paturica si da ordin sa se faca dreptate.

Dinu Paturica este aruncat la ocna, unde si moare. Duduca fuge peste Dunare unde se marita cu un turc si vrand sa faca pe cocheta si in casa noului barbat, este varata intr-un sac si aruncata in Dunare.

Andronache Tuzluc moare si pe drumul spre cimitir se intalnesc doua care mortuare, intr-unul Dinu Paturica, care este aruncat la groapa comuna, intr-altul Tuzluc, inmormantat omeneste de Gheorghe. Chir Costea Chiorul este condamnat sa fie batut in toate pietele negustoresti, apoi tintuit de urechi in fata pravaliei sale.

Fostul vataf Gheorghe, datorita corectitudinii sale, a ajuns din opincar, mare spatar. Se casatoreste cu Maria, fiica boierului C, iar domnitorul Ghica il cinsteste cu caftanul de mare spatar, numindu-l caimacan al Craiovei.

Romanul se impune prin forta dramatica a primei parti, a actiunii, prin tensiunea unei scene. Eroii romanului sunt straluciti luceferi ai viciilor care se ridica pe ruinele acelora care nu i-au lasat sa moara. Nicolae Filimon prezinta procesul istoric al formarii burgheziei in tara noastra.

Dinu Paturica reprezinta ciocoiul nou, tipul arivistului, care se imbogateste prin mijloace necinstite, portretul acestuia fiind prezentat chiar pe prima pagina a romanului. Odata cu portretul fizic sunt prezentate si trasaturile psihice, viclenia si ambitia. Ambitia sprijinita de o vointa exceptionala este trasatura fundamentala a lui Paturica, ambitia de a parveni il face sa fie lingusitor, servil, ipocrit, viclean. Arta disimularii la Paturica atinge perfectiunea. Profita de bunatatea lui Tuzluc, de increderea acordata, dandu-l la scoala ca pe un fiu, astfel i se subtiaza mintea, isi insuseste arta ipocriziei si a perfidiei, aducandu-l pe Tuzluc la sapa de lemn.

Andronache Tuzluc este tipul parvenitului. Reprezinta pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingusiri si intrigi, insa din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternica care ii da o norma de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Paturica s-a ridicat pe ruina casei lui.

Chera Duduca, sinteza greco-turceasca, frumoasa si inteligenta, se pierde datorita desfraului.

Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este tradator, gazda de hoti, camatar, isi parveneste propriile fiice, folosindu-le ca momeala pentru clienti.

Gheorghe este opus vicleanului Paturica. Apare personajul colectiv reprezentat de tarani care merg la domnitor cu jalba-n protap. Limba folosita este caracteristica anilor 1850-1860 cu influente italiene. Se intalnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic "calamari colosale", apare antiteza, se folosesc comparatiile, descrierile de natura. Stilul se remarca prin oralitate, se da atentie onomasticii numelor.

Paturica este un nume sugestiv, devenit metafora a parvenitului. Tuzluc si Chera Duduca, sinteza greco-turceasca (greco-fanariot, turceasca-cotropitor). Mosiile lui Tuzluc se numesc: Plansul, Chinuielile, Rasucita.

"Ciocoii vechi si noi" este primul roman adevarat in literatura romana.