PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005 - LIMBA SI LITERATURA ROMANA referat





MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
LIMBA SI LITERATURA ROMANA

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2005

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe obligatorii, scrisa si orala, limba si literatura romana ocupa un loc important in structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A. literatura romana, B. limba si comunicare.




Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare in scris, aplicate in receptarea/ producerea mesajelor si in redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri si texte functionale).

Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate in cadrul invatamantului liceal.

Conform Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005, pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

II. COMPETENTE DE EVALUAT

Prin sustinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si elemente de competenta, dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):

 

  1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicare

  1. Competente privind producerea mesajelor

  • Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii orale in diverse situatii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea corecta; tehnici de comunicare specifice in conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale si nonverbale la situatia data) – pentru proba orala.

  • Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare si nonliterare – pentru proba orala.

  • Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii scrise in redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite in functie de situatia de comunicare; stilurile functionale; calitatile generale si particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice).

  • Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat si nestructurat) si a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare – tipuri diverse de scrisori).

  1. Competente privind receptarea mesajelor

  • Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenta elementelor paraverbale asupra intelegerii mesajului oral).

  • Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii in texte studiate sau in texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).

  • Aplicarea cunostintelor de limba in interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).

  • Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul comun si in limbajul poetic, in texte studiate sau la prima vedere.

  1. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala in receptarea diferitelor texte literare si nonliterare

  • Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale si nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalitati de receptare).

  • Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (constructia subiectului, compozitia, personajele, modalitati de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva narativa).

  • Identificarea particularitatilor de limbaj in textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul indirect liber).

  • Recunoasterea si realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proza si a particularitatilor acestora.

  • Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural si de limbaj, specifice textului dramatic (constructia subiectului, compozitia, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/ indicatiile scenice).

  • Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de ordin structural in textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta – motiv poetic, laitmotiv; instantele comunicarii in textul poetic).

  • Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic.

  • Analiza si realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.

  • Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet si elemente de versificatie).

  • Aplicarea conceptelor operationale in analiza si in discutarea textelor narative, dramatice, poetice si de doctrina literara.

  • Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare (inrudite tematic, structural sau stilistic).

  1. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

  1. Receptare

  • Identificarea structurilor lingvistice in diverse situatii de comunicare, in vederea sesizarii logicii si coerentei mesajului.

  • Producere

    • Sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale) – pentru proba orala.



    • Elaborarea unei argumentari scrise/ orale pe o tema data (constructia discursului argumentativ: structuri, conectori si tehnici argumentative).

    • Incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, roman modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora.

    • Integrarea unui text literar intr-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca).

    • Identificarea unor particularitati si realizarea de conexiuni intre epoci culturale si ideologii literare, in vederea caracterizarii acestora (Dacia literara, Junimea, traditionalism, modernism).

    • Compararea si evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate in legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural.

    • Compararea unor idei si atitudini diferite, in dezvoltarea aceleiasi teme literare.

    • Relevarea specificitatii limbajului literar in raport cu limbajul altor arte.

    III. CONTINUTURI

     

    1. LITERATURA ROMANA

    1. Textul. Aspecte generale

    • elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); functiile comunicarii;

    • textul literar/ nonliterar;

    • text si context;

    • teme si motive literare;

    • literatura si alte arte.

    1. Proza

    1. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie si tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica).

    2. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de pana la al doilea razboi mondial, romanul de dupa al doilea razboi mondial).

    3. Structura textului narativ

    • instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor);

    • perspectiva narativa/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator ,,martor”); naratiunea la persoana I si a III-a;

    • constructia subiectului si a discursului narativ: actiune, secventa narativa, episod, conflict, relatii temporale si spatiale, momentele subiectului; povestire in rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptiva;

    • personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; ,,caractere”, personaje ,,tipice”); modalitati de caracterizare a personajului.

    1. Limbajul prozei narative

    • modalitati ale nararii: povestire; rezumat, scena;

    • marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa si indirecta, stilul indirect liber;

    • registre stilistice (popular si cult, scris si oral etc.).

    3. Poezia

    1. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului si ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica si epica).

    2. Structura textului poetic

    • comunicarea in textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);

    • tipuri de lirism: subiectiv si obiectiv;

    • elemente de compozitie in textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);

    • nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic si stilistic.

    c. Limbajul si expresivitatea textului poetic

    • caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);

    • imaginarul poetic;

    • procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice si de constructie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia);

    • elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, masura metrica, rima, ritm.

    1. Dramaturgia

    1. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral.

    2. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramatugiei in teatrul modern.

    3. Structura textului dramatic

    • constructia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relatii temporale si spatiale;

    • compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicatii scenice;



    • personajul dramatic – modalitati de caracterizare.

    1. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate in textul dramatic

    • particularitati ale constructiei dialogului dramatic; monologul;

    • limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice in vorbirea personajelor); oralitate in dialogul dramatic.

    5. Epoci si ideologii literare

    Texte de doctrina literara privitoare la:

    • romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina estetica);

    • Junimea si junimismul – Titu Maiorescu;

    • perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism – E. Lovinescu; traditionalism.

    6. Autori canonici

    Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu

    Nota. Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat si altor autori. Conform programei scolare in vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.

    B. LIMBA SI COMUNICARE

    Niveluri de constituire a mesajului

    Nota. Continuturile de mai jos vizeaza:

    • aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;

    • aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv cele dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in interpretarea textelor literare.

     

    Nivelul fonetic

    • pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei

    • hipercorectitudinea

    Nivelul lexico-semantic

    • variante lexicale

    • campuri semantice

    • derivate si compuse, schimbarea categoriei gramaticale

    • relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)

    • elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unitati frazeologice

    • sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ

    • pleonasmul, tautologia, atractia paronimica

    Nivelul morfosintactic

    • forme flexionare ale partilor de vorbire; valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului

    • elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic

    • elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)

    • anacolutul; hipercorectitudinea

    Nivelul ortografic si de punctuatie

    • norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris

    • rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise

    Nivelul stilistic

    • calitatile generale si particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)

    • stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/ redactarea unor texte)

    • stil direct, stil indirect, stil indirect liber

    • registre stilistice ale limbii (popular si cult, scris si oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)

    CONCEPTE OPERATIONALE

    • act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict, constructia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ functiile comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit, indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metafora, modalitati de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale si spatiale, romantism, roman (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil functional, tablou, tema, text literar/ nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, masura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani