Poezii populare ale romanilor - Vasile Alecsandri - Foaie verde maghiran - comentariu referat





Foaie verde maghiran

(V.Alecsandri—Poezii populare ale romanilor)

--comentariu—






Vasile Alecsandri (1818-1890) este un reprezentant de seama al generatiei de scriitori de la mijlocul secolului trecut , despre care Mihail Sadoveanu spunea Incepand din preajma anului 1840 , vreme de jumatate de veac ,V.Alecsandri a intruchipat in sufletu-i generos si a exteriorizat cu marele-i talent toate aspiratiile neamului nostru A scris poezii , nuvele , note de calatorie , comedii. Admirator al folclorului national , a alcatuit culegeri de literatura populara.Cele mai importante dintre ciclurile si volumele sale de poezii sunt : “Pasteluri”, “Legende” ,”Doine si lacramioare” , “Ostasii nostri

Doina “Foaie verde maghiran face parte din  volumul “Poezii populare ale romanilor”. Primul titlu al acestui volum a  fost “Mehedinteanul

Doina este o specie a genului liric popular ‚ in care sunt exprimate cele mai profunde sentimente ale sufletului omenesc.Titlul reprezinta o formula –refren specifica oralitatii .Este alcatuit din doua substantive si un adjectiv.Punctele de suspensie nu prezinta o pauza in vorbire , acestea au rol in planul sentimental intensificand emotiile eului liric.

Doina este alcatuita din doua parti care incep cu formulele refren :”frunza verde maghiran si “ frunza verde paducel”.Fiecare parte se incheie cu un catren in care este exprimata dorinta de a-si implini destinul.

Poezia incepe cu formula refren “frunza verde maghiran”.Protagonistul este eul liric fapt atestat de prezenta verbelor la persoana intai “sunt”, “sa fiu sa fac sa am si a pronumelui reflexsiv “ma In aceasta strofa eul liric isi mentioneaza originea (mehedintean) si varsta exprimata printr-un diminutiv ce ii arata tineretea . De asemenea precizeaza primele trei momente importante din viata sa (nasterea , botezul si sfintirea ) si primele dorinte .Nasterea are loc in cadrul montan , “pe frunzi de fag “exprimand preluarea de catre voinic a insusirilor naturii taria muntelui,rezistenta . Prima sa dorinta este cea de a fi placut oamenilor , oamenii fiind precizati prin substantivul colectiv “lume

Botezul se face in Olt , unul din cele mai mari si importante rauri ale Romaniei . Atributele primite sunt hotararea , caracterul , puterea de a trece orice obstacol .O a doua aspiratie este aceea de a ajunge foarte viteaz , adjectivul fiind redat prin superlativul absolut “ viteaz de tot”; aceasta vrere se identifica cu cea de a fi haiduc. Sfintirea se face cu busuioc  , o planta frumos mirositoare folosita si in slujbele bisericesti .Cea de-a treia nazuinta este aceea de a fi norocos.

Implinirea celor trei momente ale vietii in natura, simbolizeaza comuniunea dintre om si natura .

Folosirea verbelor la diateza pasiva “sunt nascut “sunt scaldat” , “sunt frecat” exprima imposibilitatea eului liric de a se opune acestor actiuni , de a se opune de fapt destinulu . Aceste verbe alterneaza cu cele la diateza activa modul conjunctiv prin care isi exprima dorintele si speranta ca va avea un destin bland .Conjunctivul ne arata imaginarul , irealul ca o posibilitate .



Figurile de stil utilizate sunt comune , acestea fiind epitetul , adjectivul “mehedintean”, enumertiile dorintelor si a primelor momente din viata , repetitia .Impreuna redau simplitatea stilului .

A doua strofa prezinta urmatoarea etapa a vietii eului liric si anume formarea ca haiduc . Aceasta formre presupune viata in singuratate , departe de lucrurile familiare , in cel mai potrivit loc – in muntii Mehedintiului . La inchierea acestui proces eul liric nu mai este doar un voinicel  mehedintean”, el a devenit „un voinicel cu inima de otel capabil sa foloseasca armele de foc , fiind un bun manuitor al pistoalelor.

A treia strofa este un catren reprezentand incheierea primei parti a doinei .Acesta incepe cu doua metafore “Aoleu! Ce foc de dor ! “ prin care eul liric isi exprima bucuria si speranta ca va avea posibilitatea sa se alature pandurilor lui Tudor . Semnele exclamarii si punctele de suspensie accentueaza intensitate dorintei de a se alatura luptei de eliberare .

A doua parte incepe tot cu o formula refren frunza verde paducel“. Nu mai este prezent eul liric , ci autorul , fapt argumentat de prezenta verbelor la persoana a treia :”sa chiteasca”,”s-o loveasca stie sa lupte sa inoate Autorul isi exprima admiratia fata de haiduc , care acum este un soiman mehedintean ,prin enumerarea calitatilor sale . Soimanul” este un aparator al teritoriului ,un om solitar .Acesta stie sa tinteasca si chiar sa loveasca “randunica”, simbolul vitezei , stie sa calareasca si sa inoate fiind capabil de un efort indelungat .

In ultima strofa apare din nou eul liric haiduc care prin metaforele “Aoleu ! ma arde focul si prin personificarea metaforica tipa sufletul isi exprima nerabdarea , ajunsa la cote maxime ,de a-si indeplini destinul ,fie acesta rau sau bun .

Textul este structurat in trei strofe de opt versuri (optimi) si doua catrene .Rima este imperecheata , masura de sapte silabe si ritmul trohaic .

In concluzie Frunza verde maghiran “ este o doina in care sunt exprimate cele mai profunde sentimente ale sufletului omenesc .











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani