fIon Creanga Creanga umor referat




Ion Creanga Creanga umor referat






Amintiri din copilarie


-Umorul lui Creanga-


Umorul, in 'Amintiri din copilarie', se realizeza prin aluzii, proverbe, zicatori, expresii

populare si imbinari neasteptate de cuvinte.




Umorul are in general ca sursa comicul de situatie, caci unele intamplari sunt hazlii prin

insasi natura lor. Astfel sunt momentul plecarii la Iasi, intamplarea de la roatca Pacurari,

infatisarea dezolanta a cailor lui Mos Luca si altele.


Sursa a umorului este si trecerea de la lucruruile serioase la gluma, evitand 'caderea in

uracioasa intristare'.


Astfel, evocand liric universul satului, pentru a nu cadea in melancolie, Creanga

introduce o vorba de duh:


'() si cate alte petreceri pline de veselie nu se faceau pe la noi, de-ti parea tot anul zi

de sarbatoare! Vorba unei babe:<<Sa dea Dumnezeu tot anul sa fie sarbatori si numai

o zi de lucru si atunci sa fie praznic si nunta>>'


Diferenta dintre aparenta si esenta, nepotrivirea dintre situatii si rezolvarea lor in mod

foarte neasteptat sunt tot atatea surse ale umorului.


Astfel apar opozitiile dintre gandurile de calugarire ale lui Nica si imposibilitatea

comunicarii lor, dintre tristetea celor haraziti surghiunului si bucuria fetelor si a flacailor

ramasi in sat si dintre tulburarea lui Mos Luca si bucuria din final a copiilor.


Ironia, autoironia si limbajul aluziv constituie alta modaliatate de manifestare a umorului.






Ironia e prezentata in legatura pe care o face Nica intre 'trepadatul pe la Socola' si

imaginea preotilor pe care 'nu-i incape cureaua de pantecosi ce sunt' caci intre

invatatura si bunastare nu exixta, in aceasta situatie, nici un fel de concordanta.


Autorul cultiva autoironia atunci cand Nica prefera calugaria decat situatiei de a se face

'ia, acolo un popa prost, cu preuteasa si copii () si cu cata carte stiu, cata nu stiu,

peste cativa ani pot s-ajung bochiu la vreun mitoc()'.


Cu aceeasi maiestrie cultiva Creanga si aluzia, fie ca e vorba de Mos Luca 'insuratel

de-al doilea, a carui tanara nevasta avusese grija sa-l trezeasca la timp si sa-l

pregateasca de pornire', fie de moralitatea calugarilor de la Secu si a calugaritelor de la

Agapia din deal.


Surse ale umorului sunt, in 'Amintiri din copilarie', si unele cuvinte stranii prin

sonoriatea lor: 'a pasli', 'a zburataci', 'zamparagiu' etc., multe din ele pornind de la

interjectii ('a pasli', 'a zburataci' etc.) sau imbinarile neasteptate de cuvinte: 'ne ducem

surgun dracului pomana', 'mai va sa zicem nici carc', etc.


La acestea se adauga si expresiile comparative ('sa nu se mai uite ca la urs la noi'),

zicatorile ('de umbra frasinelului') si proverbele: ('ursul nu joaca de bunavoie' etc.).



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani