Caracterizarea maicutei batrane - Balada populara Miorita referat





Miorita


Balada “Miorita” a fost culeasa de Alecu Russo de la niste pastori si apoi publicata de catre Vasile Alecsandri in “Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si intreptate”.

“In toata structura ei, aceasta balada unica este asa de autentica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o socotesc cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru.” afirma Mihai Sadoveanu.




In “Miorita” este ilustrat mitul popular mioritic, autorul exprimand aici ideea ca omul accepta moartea ca pe un final firesc al vietii, o conceptie filozofica straveche,ceea ce face ca el  sa fie totodata un poem filozofic. Eminescu, fascinat de profunzimea subiectului exprimat afirma: “(…)Acea inspiratiune fara de seama, acest suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati.”

Opera este o balada populara ce apartine genului epic, in care, insa, se imbina armonios elemente lirice, epice si dramatica. In structura baladei se disting doua mari planuri, unul epic in cadrul caruia autorul anonim nareaza faptele si construieste personaje reale sau fabuloase si celalalt lirico-dramatic, ce se defineste prin exprimarea in fata mortii, intr-un dramatism impresionant.

Titlul acesteia este constituit din diminutivul unei oi tinere care are rolul principal pentru a aduce la implinirea testamentului. Mircea Eliade o denumeste ca fiind “elementul oracular” intrucat ea este elementul miraculos din balada care argumenteaza esenta mitologica a creatiei populare si care prevesteste moartea, ca pe un final, de neevitat, al vietii.

Maicuta batrana “intervine” in actiunea baladei intr-o secventa de un dramatism sfasietor, cu scopul de a sensibiliza si mai mult sufletul cititorului, ea fiind un personaj secundar imaginar inrucat ciobanasul isi imagineaza mama suferinda, care-I duce dorul si care este speriata pentru ca fiul ei iubit nu a mai venit acasa si asfel ea nu va avea liniste pana nu-l va gasi. Iubirea este opusa mortii. Mai presus de crima planuita se afla iubirea mamei pentru fiu si a fiului pentru mama. Balada se deschide cu ideea mortii si se incheie cu ideea iubirii familiale, aceasta din urma fiind cea care persista in mintea cititorului/ascultatorului. De fapt, dragostea invinge moartea: un puternic si responsabil sentiment o leaga pe oita nazdravana de stapanul ei, ca si pe mama de fiu.



Portretul fizic este redat succint, prin intermediul caracterizarii directe, prin epitetul “batrana” care arata varsta inaintata a acesteia si printr-un detaliu tipic portretului popular romanesc, “cu braul de lana”.

Portretul moral este caracterizat de durerea profunda a mamei care nu mai poate avea nici o secunda de liniste de cand fiul ei a disparut. In mod indirect este redata maicuta “din ochi lacrimand” si care incearca cu disperare sa-si gaseasca baiatul-“De toti intreband/Si la toti zicand”. Prin intermediul verbelor utilizate la modul gerunziu poetul sugereaza un lung geamat dureros, semn al suferintei.

Ranita sufleteste, ea compune un portret induiesator fiului sau, prin care acesta este la fel de frumos ca un print din basmele populare romanesti, devenind chiar idealul fizic masculin al poporului nostru. Comuniunea omului cu natura este redata de comparatiile care sunt contruite din elemente ale naturii si din parti ale corpului omenesc. Diminutivele folosite in realizarea acestui portret (“ciobanel”,”fetisoara”,”mustacioara”,”perisor”,”ochisorii”) evidentiaza afectivitatea materna ce atinge sublimul estetic si emotional.

Daca iubirea trebuie sa fie semnul suprem al existentei umane, atunci iertarea si toleranta sunt atribuite iubirii.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani