Vasiliscul si Aspida - alegorie si simbol - comentariu referat





Vasiliscul si Aspida,(alegorie si simbol)
de Serban Foarta si Andrei Ujica
Partea I
(Textul)


























Mult ma rog, iti fac ispita,

vrednic fabulist:

zi-mi ceva de o aspida

si de-un vasilisc!


Inima-i razbita

(de tot vested vascu'!)

de coti de aspida,

ochi de vasiliscu .


*

Sarpe, serpeste,

cu solzi ca de peste,

raul serpuieste;

si-n apa paraului,

umbra spinaraului,

a sarpelui,

raului .


. Pira, pira, nu pieri, sarpe;

pira, pira, nu-ntepa, sarpe;

nu-ntepa, sepoaie;

nu-ntepa, idra

cu un cap, cu doua,

cu nouazej noua,

nu-ntepa omul

care-a juns mai repede in apa!


In rau ca-mi intra,

pan la brau intra,

sarpe nu era,

nici naparca ra,

nu era nici idra,

'n apa, daca-mi intra .


. Era, mare, vasilisca,

trup avand de odalisca,

privire care isca

patema

ce vatema

si face din om neom!


N-o puteai privi in ochi

ca erai de deochi,

ca mi te lua ea-n primire

dintr-o simgura privire:

jivina

divina

care-nvenina!


Mai descantati-I din harfe

alui de nu e sarpe .


. Ci e, mare, vasilisca,

trup avand de odalisca,

privire care isca

patema

ce vatema

si face din tot netot!


*

Iesi deochi

dintre ochi .

. Ochii cei vatamatori

si de foc sagetatori,

invaliti sa fie cu perdele albe,

sa nu mai priveasca la obraze dalbe,

amin!







Partea a II-a
Alegoria








Alegoria e un procedeu artistic care consta in prezentarea unor imagini abstracte prin intermediul unor lucruri concrete, de obicei sub mastile animaliere se ascund simboluri umane. Alegoria se bazeaza pe  analogoe (asemanare).





Fabula



Fabula e o specie a genului epic in versuri, in care personajele de obicei animaliere reprezinta caractere umane.


Partea a III-a
Comentariu















Introducere

Poemul ' Vasiliscul si Aspida' este o cretie culta cu autori cunoscuti Serban Foarta si Andrei Ujica redactata dupa modelul descantecelor populare asa cum reiese si din subtitlu ' Vasiliscul si Aspida' este o alegorie a aspiratiei umane catre o iubire imposibila reprezentata de fiinta fabuloasa cu puteri suprenaturale, aspida.


Semnificatia titlului

'Vasiliscul si Aspida' surprinde personajele supranaturale care provoaca omului suferinta din dragoste.


Tema

Tema poemului o constituie dorinta omului de a atinge absolutul prin iubire, lucru de altfel imposibil caci omul si fiinta supranaturala apartin unor planuri diferite, nu sunt compatibile.


Compozitia

Din punct de vedere compozitional textul apare structurat ca povestirea in rama.


Cuprins

Povestirea cadru cuprinde primele doua strofe si strofa finala constituite intr-un plan dialogat. In primele doua strofe este prezenta o invocatie directa catre un fabulist careia i se cere sa vorbeasca despre vasilisc si aspida, fapturile care provoaca suferinta din dragoste.

' Inima-I razbita

(de tot vested vascu')

de colti de aspida,

ochi de vasiliscu . '

Povestea propriu-zisa se desfasoara intr-un plan epic care combina cateva structuri ale creatiei populare, incantatia descantecului adica repetarea unor formule magice 'sarpe, serpeste/ cu solzi ca de peste/ pira, pira, nu pieri, sarpe' , nucleul epic de balada (metamorfozele sarpelui in hidra, naparca, vasilisc cu trup de femeie si privire vrajita) si basm (infatisarea hidrei cu 99 de capete).

Revenirea la povestirea cadru se face prin aceleasi semne grafice si anume linia de dialog si asteriscurile.

Strofa finala cuprinde incheierea descantecului descifrarea sensurilor adanci ale poemului. E vorba de fapt de un descantec de iubire care are rolul de a elibera omul de suferinta provocata de patima nefasta provocata de faptura supranaturala a aspidei.


Incheiere

Intelesul major este acela ca omul nu trebuie sa aspire la o lume care nu ii este proprie.

Planul real din care face parte omul nu se poate intalni cu cel fabulos din

care vine aspida.




















Creat de Arania




















































Copyright © Contact | Trimite referat