AMORUL referat



Ce e amorul ?

Din cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti, prozatori si de cantareti. Ea este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu in al 9-lea cer sau ea te pot arunca cu violenta in al 9-lea iad.

Datorita dragostei neimpartasite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu descriu cu tristete acest sentiment. Poezia ‘Ce este amorul?’ il prezinta prin antiteze ce ii demonstreaza complexitatea.

In prima strofa se repeta titlul poeziei si se prezinta prin metafora ‘un lung prilej pentru dureri’ definitia acestui sentiment. Dragostea este privita ca un stapan rau, ce aduce numai durere. Acest tiran lacom isi cere tributul: mii si mi de lacrimi. Intensitatea sentimenteleor creste gradat, atingand apogeul prin superlativul absolut ‘mii si mi de lacrimi’. Dragostea este personificata fiind considerata o fiinta. Prin alegorie, ea devine ceva concret, real, aproape palpabil



Dragostea este considerata in strofa a doua a poeziei un blestem. El te leaga pe veci de singura dragoste adevarata ‘incat sa n-o mai poti uita viata ta intreaga’. Dragostea capata un caracter magic, fiind personificata in blestem. Ea este o boala incurabila de care nu poti scapa pana la moarte. Iubirea ne face sa privim atenti persoana dorita astfel orice semn insignifiant pentru altii ne poate capta atentia si ne poate face fericiti(‘De-un semn din treacat de la ea/El sufletul ti-l leaga’). 22762chi43vhz1q

Dragostea are nevoie de intimitate. Aceasta este ceruta de catre inima(‘Cum inima ta cere), care este personificata, atribuindu-I-se rolul intregii noastre fiinte. Omul nu mai este om, el ajunge sa fie format numai din imina.

Strofa a patra neaga intimitatea creandu-se astfle o antiteza intimitatea-universalitate”dispar si ceruri si pamant’, indragostitii devenind centrul universului, si fiind cunoscuti de toata lumea. In inima universului, in loc deschis iubitii isi creaza intimitatea lor spirituala(‘Totul atarna de-un cuvant soptiti pe jumatate’-epitet).

Obsesia sentimentului de iubire este vazuta ca un lucru de care nu poti scapa, in afara de momentul cand esti cu persoana iubita. Un gest mic personificat’pas facut alene’ , ‘o dulce strangere de mana’(epitet) , ‘un tremurat de gene’ il urmaresc pe indragostit saptamani intregi.



Tot ce aduce aminte de iubita, il incanta pe indragostit. Amintirile meforizate prin cuvantul ‘luminatori’(care indica drumul)iau proportii cosmice, fiind comparate cu soarele si luna(‘te urmaresc luminatori ca soarele si luna’). Amintirile sunt un sentiment pregnant, lucru simbolizat de cei doi astrii , ai zilei si ai noptii. hh762c2243vhhz

In ultima strofa iubirea este considerata o prescriptie a destinului, o partea Karmei. Prin personificarea metaforica ‘liana’ ea simbolizeaza liantul dintre doua persoane. Apa reprezinta o piedica impotriv iubirii dintre doi oameni, insa in cele mai multe cazuri ea este depasita cu usurinta.

In viziunea autorului dragostea este o parte a vietii, o jertfa ceruta de destin, o boala, un blestem al karmei si o legatura foarte puternica.

Bulei Alexandra

Clasa a 9 B

Colegiul National Nicolae Grigorescu

Campina









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani