DRAMA PARABOLICA POSTBELICA IONA
de
Marin Sorescu
'Iona'
are ca subtitlu 'Tragedie in patru
tablouri'. Face parte dintr-o trilogie dramatica, intitulata sugestiv
'Setea muntelui de sare', alaturi de 'Paraclisenil' si
'Matca&q 424d37e uot
Marin Sorescu a fost intrebat intr-un
interviu care este semnificatia piesei 'Iona'. A raspuns: 'Iona'
ilustreaza conditia omului in fata vietii si a mortii.
'Iona' are
la baza mitul biblic al lui Iona. Dumnezeu ii
cere acestuia sa plece la Ninive, sa propovaduiasca
cuvantul Domnului. Iona se sustrage. Se ascunde pe o corabie si
pleaca la Tarsis. Dumnezeu il pedepseste pentru
nesupunere, trimite o furtuna, iar corabierii il arunca pe Iona
in mare, ca sa potoleasca mania cereasca. Din porunca divina, Iona e inghitit
de un monstru si dupa 3 zile si 3 nopti 'Domnul a poruncit pestelui si
pestele l-a varsat pe Iona pe uscat Fabula biblica i-a servit leu Marin Sorescu doar ca
pretext. Intre personajul biblic si personajul din piesa exista multe
deosebiri: eroul lui Sorescu nu savarsaste nici un
pacat si se afla inca de la inceput in gura pestelui si nu se poate elibera.
Piesa 'Iona' e o meditatie pe tema relatiei dintre individ
si societate, dintre libertate si necesitate.
Piesa este
alcatuita din 4 tablouri. In primul tablou aflam ca Iona
este pescar, omul aflat in fata marii. Marea poate
sugera libertate, aspiratie, iluzie, deschidere spre un
orizont nelimitat. Iona e un
pescar ghinionist. Ca sa scape de ghinion, Iona isi ia mereu cu el un acvariu, ca sa pescuiasca
pesti care 'au mai fost prinsi odata'. Marea e plina de nade, frumos
colorate, care sugereaza capcanele vietii. Finalul tabloului il
prezinta pe Iona inghitit de un peste urias.
Tabloul al doilea se petrece
'in interiorul Pestelui intai'. E intuneric, ceea ce-l face pe
Iona sa constate ca 'Incepe sa fie tarziu in
mine'.
Monologul dialogat continua cu cugetari referitoare
la existenta umana: 'de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul
vietii. Iona isi aminteste de mitul chitului
si face eforturi sa gaseasca solutia iesirii din
situatia-limita. Iona gaseste un cutit, semn al libertatii de actiune si se gandeste la
sinucidere. In finalul tabloului, Iona ar vrea
sa construiasca o banca de lemn in mijlocul marii, pe
care sa se odihneasca 'pescarusii mai lasi si vantul'. Este o
metafora pentru singurul lucru bun pe care l-ar fi facut in viata lui: grija
pentru cei slabi.
Tabloul al treilea se
desfasoara 'in interiorul pestelui doi', care inghitise Pestele
intai. Iona mediteaza la viata, la conditia omului in lume. Apar doi figuranti, Pescarul unu si pescarul doi, fiecare cu cate o
barna in spate, simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin, fara
sa-si puna intrebari. Iona adreseaza o scrisoare mamei sale. Desi 'i s-a intamplat o mare nenorocire' Iona
iubeste viata: 'tu nu te speria numai din atata si naste-ma mereu',
fiindca 'ne scapa mereu ceva in viata, totdeauna esentialul.
Tabloul al patrulea il
prezinta pe Iona in gura 'ultimului peste
spintecat'. Iona e singur in pustietatea imensa si-si striga semanii. Apar
cei doi pescari cu barnele, iar Iona se
intreaba de ce intalneste mereu aceiasi oameni.
Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate, Iona nu are speranta de inviere. El isi
vede viata 'frumoasa si minunata si nenorocita si caraghioasa'.
Solutia de iesire 'la lumina' este aceea a
spintecarii propriei burti, care ar semnifica evadarea din propriul destin, din
propria captivitate. Piesa se incheie cu cuvintele increzatoare: 'Razbim
noi cumva la lumina'.
Piesa este
incarcata de semnificatii, de simboluri. Pescarul Iona semnifica omul ce aspira spre libertate, iar marea poate sugera aspiratia,
iluzia, libertatea. Metafora pestelui sta in centrul piesei: in pantecele
acestuia, Iona se descopera pe sine ca insusi
captiv, intr-un labirint in care omul este vanat si
vanator.
