BASMUL CULT - POVESTEA LUI HARAP ALB - caracterizarea personajului principal - de Ion Creanga - referat





referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre: BASMUL CULT - POVESTEA LUI HARAP ALB - caracterizarea personajului principal - de Ion Creanga

 

BASMUL CULT

„POVESTEA LUI HARAP ALB”


de Ion Creanga

-caracterizarea personajului principal-


Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare, scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie, creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. Asfel, se ajunge si la crearea basmului cult, dupa modelul basmului popular. In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. In „Povestea lui Harap-Alb”, marele povestitor constituie opera dupa modelul basmului popular romanesc, dandu-i un carcater unic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. Asftel apare eruditia paremiologica , textul fiind puternic imbogatit prin proverbe, zicatori



, vorbe de duh specifice humulestenilor. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia.


Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare.
Personajul principal apartine lumii reale. El este fiu de crai, fiind mezinul familiei. Acest personaj se remarca d-a lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta, Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea.
Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi, fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion Creanga a perceput acesta opera.


Fiul de crai reprezinta binele, el nu este un erou tipic basmului popular. Nu se lupta cu zmeii, nu pedepseste raul pentru a reface echilibrul distrus al lumii. Nu detine puteri magice, ci este un tanar obisnuit, harnic, supus, cu un suflet milos si sensibil. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar, indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman, il va ajuta sa devina imparat, fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada.a234m0-sdfsdn334
Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut, milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica, personaj simbolic, ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care Harap-Alb il va parcurge). Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari, el se hotareste sa porneasca intr-o calatorie spre imparatia unchiului sau. Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Este curajos, infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei, ale raului). Incalcand o porunca , el va fi supus unor grele incercari, fiind obligat sa se supuna spanului, care a reusit sa-l inchida fantana. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb, fiin sluga spanului care se da drept nepot al imparatului.


Ajungand la curtea unchiului sau, el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul, juramantul facut spanului. Este ascultator si supus in toate, nefiind insa parasit de personajele fantastice, care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit.


Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj, insa este sutinut si de calul nazdravan.
Din aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului: este recunoscator



pentru ajutorul primit si constient ca a gresit, platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Fiind incurajat de Sfanta Duminica, sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos, dar „Mare-i Dumnezeu!”.234m0sdfsdn334
Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga.
In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici, de albine, facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii.
Ajungand la curtea Imparatului Ros, Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus, dar nu datorita unor puteri supranaturale, ci ajutorului dat de prietenii sai.
Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru Harap-Alb, care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare), va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene- iubirea.
Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea, milostivirea, ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada.
Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului, dar si sub propriile decizii, care au un rol important in initierea lui.


Trecand probrlr de foc, probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat, atingand stadiul maturitatii.
Fiul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat, castigat in urma unor probe periculoase, care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat, pentru un model de imparatire.
In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marcheaz eroului propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile omeniei.
Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de purificare, reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati.
Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut anumite stadii. Iubirea este invingatoara mortii,renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante.


Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din schema personajului basmului popular. Chiar daca poate fi identificat cu Fat-Frumos care se infrunta cu zmeii, nu se lupta niciodata cu spanul, nu comite pacatul groaznic al omorului. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen.









Copyright © Contact | Trimite referat