de Ion Creanga
-caracterizarea personajului principal-
Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare, scriitorii
o folosesc ca model si sursa de inspiratie, creand opere in
maniera si cu structura creatiilor folclorioce. Asfel, se ajunge
si la crearea basmului cult, dupa modelul basmului popular. In
literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente
originale care dau viata operelor sale. In „Povestea
lui Harap-Alb”, marele povestitor constituie opera dupa modelul
basmului popular romanesc, dandu-i un carcater unic
prim modul in care autorul a inteles ideea de basm.
Asftel apare eruditia paremiologica , textul fiind puternic imbogatit
prin proverbe, zicatori
Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ
de personaje reale ii imaginare.
Personajul principal apartine lumii reale. El este fiu de crai,
fiind mezinul familiei. Acest personaj se remarca d-a lungul firului
narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor
din jurul sau. Caracterizarea personajului este atat directa
cat si indirecta, Harap-Alb fiind pus in situatii care-i
definesc spiritualitatea.
Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi, fapte) este
edificatoare in privinta modului in care Ion Creanga
a perceput acesta opera.
Fiul de crai reprezinta binele, el nu este un erou tipic basmului
popular. Nu se lupta cu zmeii, nu pedepseste raul pentru a reface
echilibrul distrus al lumii. Nu detine puteri magice, ci este un
tanar obisnuit, harnic, supus, cu un suflet milos si sensibil.
Caracterul deosebit pe care al are acest tanar, indreptat
catre valoriile umane apreciate de poporul roman, il
va ajuta sa devina imparat, fiind rasplatit pentu omenia de
care da dovada.a234m0-sdfsdn334
Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea
unui banut, milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este
Sfanta Duminica, personaj simbolic, ce-l va ajuta in
drumul initiatic pe care Harap-Alb il va parcurge). Rusinandu-se
de nereusitele fratilor mai mari, el se hotareste sa porneasca intr-o
calatorie spre imparatia unchiului sau. Fiul craiului este
ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea
ce priveste pregatirea drumului. Calul nazdravan pe care il
alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste
datorita purtarii deosebite. Este curajos, infruntand
obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. Insa da dovada
de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se
increada in span sau in omul ros (simboluri ale
vicleniei, ale raului). Incalcand o porunca , el va
fi supus unor grele incercari, fiind obligat sa se supuna
spanului, care a reusit sa-l inchida fantana.
Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb,
fiin sluga spanului care se da drept nepot al imparatului.
Ajungand la curtea unchiului sau, el manifesta onestitate
deosebita si nu-si incalca cuvantul, juramantul
facut spanului. Este ascultator si supus in toate, nefiind
insa parasit de personajele fantastice, care il vor
ajuta in drumul initiatic pe care a pornit.
Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie
sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe
din Padurea Cerbului. Aceste doua incercari sunt periculoase
pentru personaj, insa este sutinut si de calul nazdravan.
Din aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului:
este recunoscator
Trecand probrlr de foc, probe initiatice(in numar de
trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat, atingand
stadiul maturitatii.
Fiul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat,
castigat in urma unor probe periculoase, care i-au dezvoltat
intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare pentru
un imparat, pentru un model de imparatire.
In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai
multe etape, care-i marcheaz eroului propriile limite, dar il
fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile omeniei.
Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica,
el fiind supus unui proces de purificare, reinvierea este
semnul mdobandirii unei noi identitati.
Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette
in scop propriu(nu da dovada de egoism). El cunoaste virtutea
cea mai de seama abia dupa ce a trecut anumite stadii. Iubirea este
invingatoara mortii,renasterea Binelui in urma unei
stadialitati riscante.
Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din schema personajului
basmului popular. Chiar daca poate fi identificat cu Fat-Frumos
care se infrunta cu zmeii, nu se lupta niciodata cu spanul,
nu comite pacatul groaznic al omorului. Din acest motiv basmul conceput
de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte
opere de acest gen.