de Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale, dramaturg si prozator, a fost
un observator lucid si ironic al societasii romanesti din
epoca lui, un scriitor realist si moralizator, un exceptional creator
de oameni si de viata. Comediile sale- „O scrisoare
pierduta”, „D'ale carnavalului”, „O
noapte furtunoasa” si „Conul Leonida fata cu reactiunea”-
ilustreaza un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea
firii umane, de aceea personajelelui traiesc in orice epoca
prin vicii, impostura, ridicol si prostie. El foloseste cu maiestrie
satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii romanesti
si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa
pentru tipul si caracterul uman. Intrucat Caragiale
a dat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologi
In comediile sale I.L.Caragiale ramane fidel propriei
conceptii, conform careia cuvantul este cea mai sincera exprimare
a gandirii, riscul cel mai mare prin care se poate demasca
prostia, incultura, demagogia si fariseismul: „Niciodata gandirea
n-are alt vrajmas mai cumplit decat vorba, cand aceasta
nu-i vorba supusa si credincioasa, nimic nu arde pe ticalosi mai
mult decat rasul”.
Comedia este o specie a genului dramatic realizata pentru a fi jucata
pe scena si intr-un scop moralizator si satiric. Modul de
expunere este dialogul.Actiunea se concentreaza in jurul unui
conflict, iar personajele sunt inferioare din punct de vedere caracteriologic,
al mediului si al inteligentei. Finalul fericit caracterizeaza aceasta
specie dramatica.
In 1883 apare piesa „O scrisoa
Piesa este structurata in patru acte, fiecare dintre ele fiind
alcatuit din mai multe scene. Personajele piesei, numite de catre
autor „persoane”, sunt mentionate la inceputul
piesei cu numele si statutul social pe care il are fiecare.
Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind precizata de
autor, iar timpul in care se petrec intamplarile
este plasat la sfarsitul sec XIX: „In capitala
unui judet de munte, in zilele noastre”. Relatiile temporale
sunt in marea lor majoritate cronologice, iar in cateva
situatii perspectiva temporala este discontinua-alternanta temporala
a evenimentelor prin flash-back.
Protagonistii piesei pot fi impartiti in doua categorii:
puterea- Stefan Tipatescu-prefectul, Zaharia Trahanache- presedintele
a numeroase „comitete si comitii”, Zoe-sotia lui Trahanache,
Farfuridi si Branzovenescu-avocati si membrii ai „acestor
comitete si comitii” si opozitia- Nae Catavencu-avocat, director
la Racnetul Carpatilor, Ionescu
