Cadrul teoretic
Ipoteze
Subiectii
Instrumente de lucru
Desfasurarea lucrarii
Analiza si interpretarea datelor
1. INTRODUCERE
„Viitorul suna bine”...asta ne spune o faimoasa reclama extrem de difuzata in mass-media autohtona. Dar oare „viitorul chiar suna bine?” ne punem noi intrebarea. Care este viitorul, sau mai bine spus CINE intruchipeaza viitorul nostru, al Romaniei? Raspunsul gasit de noi este: viitorul suntem chiar noi, generatia noastra, tinerii de azi, noi vom configura istoria zilei de maine...
Existenta omului pe Pamant isi pierde urma in
negura timpului, dar este un fapt cunoscut ca ceea ce ne-a facut
sa evoluam incontinuu, sa ne ridicam de la nivelul simplelor
vietuitoare si sa devenim oameni, sa utilizam
In vederea unei parcurgeri mai facile a lucrarii de fata,
in cele ce urmeaza vom prezenta succint termenii-cheie ce
reprezinta fundamentul ei.
GRUPUL este o colectie de mai multe persoane care se afla in
relatie “fata in fata”, relatii de interactiune
si dependenta reciproca, mediate de implicarea intr-o activitate
comuna; aceste raporturi putand fi subsumate conceptelor de
status si rol. Aditional, grupul dezvolta in timp norme si
valori care regleaza comportarea comuna. Liantul grupului il
reprezinta interrelatiile si telul comun. Fiecare individ apartine
unei varste, sex, religii, categorii sociale, familii, grup
de prieteni etc., care sunt insusite sub forma unor structuri
cognitive-afective, ce intra in componenta imaginii de sine
si determina, mediaza comportamentul.
Parametrii grupului cuprind, printre altele, marimea grupului -
din acest punct de vedere grupul poate fi mic (pana la 10 persoane),
mediu (zeci de persoane) si mare (mii/zeci de mii de persoane).
O alta componenta a parametrilor grupului este compozitia grupului
(data de totalitatea elementelor ce formeaza un colectiv si de modul
lor de repartitie in functie de anumite trasaturi). Acest
parametru se refera la varsta, sex, status social, grad de
instructie, interese, atitudini.
Alti parametri ai grupului sunt: sarcina (activitatea grupului si
ambianta sa ceea ce determina relatii, dependente reciproce, schimburi
de informatii si activitati intre membri), procesele de interactiune
(comunicarea, relatiile ierarhice, relatii preferentiale), structura
grupului (retea de relatii intre membri, in diferentierea
lor in functie de status-rol), gradul de coeziune (rezultanta
globala a relatiilor interne si al succesului comun), eficienta
grupului (performanta in cadrul sarcinii).
Cu alte cuvinte grupul este cadrul firesc de viata si de activitate
a omului, colectivul care indeplineste o functie securizanta,
un suport in situatii de stres, de probleme etc. Auxiliar,
grupul indeplineste si o functie formativa - este “creuzetul”
in care se formeaza personalitatea. In definitiv, societatea
influenteaza individul in primul rand prin grupul care-l
inglobeaza.
Tipologiile grupurilor cuprind: grupul primar (relatiile sunt directe);
grupul secundar (relatiile sunt indirecte); grupul restrans
(format din mai putin de 12 persoane); grupul de apartenenta (grupul
primar caruia ii apartine un individ in prezent-familia
etc.); grupul de referinta (grupul de unde individul isi imprumuta
valorile si care intruchipeaza aspiratiile sale).
Un fapt interesant il constituie acela ca pana in
perioada preadolescentei grupul de referinta il constituie
familia, care propune modele de conduita, clisee de apreciere si
reactie, opinii, cunostinte despre natura si societate (familia
fiind astfel prima matrice socio-culturala), in perioda preadolescentei
(si dupa) grupul de referinta il constituie grupul de aceeasi
varsta (peer-group). Se intampla ca grupul de
apartenenta si cel de referinta sa nu coincida, individul fiind
ancorat axiologic intr-un alt colectiv. Distinctia grup de
apartenenta - grup de referinta releva corelarea continua intre
realitate-aspiratie, prezent-viitor.
FAMILIA este un grup social si natural bazat pe relatii de casatorie,
de rudenie (de sange), de adoptie. Din punct de vedere macrosociologic
familia poate fi considerata prima institutie a unei societati,
iar din punct de vedere microsociologic familia este un grup mic.
Familia este de mai multe tipuri. Din punct de vedere al gradului
de cuprindere exista familii nucleare (sotul, sotia, copii) si familii
extinse (familia nucleara si rudele apropiate care locuiesc „sub
acelasi acoperis”); din punct de vedere al autoritatii dominante
exista familii matriarhale, familii patriarhale si familii egalitare.
In epoca moderna au aparut noi modele familiale: celibatul,
concubinajul, familia fara copii si familiile monoparentale.
GRUPUL DE PRIETENI este un grup informal, fie deschis sau inchis
(in functie de cat de usor se face accesul in
grup), primar, de apartenenta, natural si de obicei mic.
Motivul pentru care simtim nevoia de a face parte dintr-un grup
de prieteni difera de la o persoana la alta si de la caz la caz,
ceea ce este insa sigur este ca omul este o fiinta sociabila,
iar cadrul familiei nu ajunge pentru a satisface dorinta de companie
a omului.
Statusul este pozitia pe care individul o detine in sistemul
relatiilor sociale (copil, varstnic, adolescent, femeie etc)
si defineste drepturile si indatoririle persoanei, constituind
un element al constiintei de sine. De asemenea, statusul inseamna
si pretuirea colectiva atasata acestei pozitii.
Rolul este o conduita asteptata de la o persoana al carui status
il cunoastem, este modelul de comportare asociat unei pozitii,
el condenseaza cerintele grupului fata de persoana care detine o
anumita pozitie (elev, profesor, medic etc). Fiecare individ trebuie
sa-si asume mai multe roluri in functie de varsta, sex,
context, companie.
Analiza psihosociologica ia ca metafora majora a vietii sociale
teatrul, notiunea centrala fiind aceea de rol (“masca”).
Fiecare pozitie presupune un termen complementar (sef-subaltern),
dupa cum fiecare rol comporta un contra rol (profesor-elev). Cu
alte cuvinte statusul este o investire formala, in timp ce
rolul este o forma de comportare reciproca, moduri caracteristice
de a da si de a primi.
In functie de gradul de angajare personala intr-un rol
distingem 4 nivele : 1.nivelul minimal (“eul” si rolul
sunt net diferentiate, spre exemplu un absolvent de facultate care
lucreaza in cadrul personalului de intretinere a unei
societati); 2.nivelul actorului dramatic (la care eul este relativ
autonom fata de rol, mimand insa autenticitatea: in
timpul serviciului el trebuie sa afiseze un comportament de supunere,
de oarecare inferioritate, insa inafara lui adevarata
lui personalitate iese la iveala); 3.angajare moderata (unele aspecte
ale rolului devin parte a „eului”) si 4. angajare accentuata
( marcata de inflacarare si entuziasm odata cu interiorizarea
rolului-subiectul adopta prescriptia rolului si inafara serviciului
).
Disimularea desemneaza efortul constient intreprins pentru
a masca (a tainui) unele stari sufletesti, intentii sau actiuni.
Disimularea poate fi „disimulare obisnuita”, concretizata
in actiunea curenta a oamenilor de diferite virste care
isi ascund, din diferite motive, in momentul in
care se confrunta cu o anumita situatie, mania, bucuria sau
dragostea exagerate, neincrederea, intetiile etc. Exista de
asemenea disimulari cu caracter altruist sau dimpotriva egoist,
depinzand evident de motivul pentru este practicata disimularea.
Tanar, in sensul in care l-am folosit in
lucrarea de fata, este o persoana avand varsta cuprinsa
intre 15-19 ani, incadrandu-se in stadiul
„adolescenta” din cele opt stadii ale dezvoltarii psihosociale
propuse de E. Erikson. In acest stadiu principala achizitie
este identitatea (sau confuzia in varianta extrema), factorii
sociali determinanti sunt modelele si covarstnicii, iar unitatea
(peer-grup) este valoarea calauzitoare.
Reprezentarile sociale au, in opinia tuturor autorilor, un
sens polisemantic. In primul rand reprezentarile sociale
tin de „mentalul colectiv”. In viziunea lui Moscovici
reprezentarea sociala este un mod particular de cunoastere, o forma
intermediara intre reproducerea realului si abstract. Reprezentarile
sociale sunt o reconstructie a realitatii, obiectul acestora este
asimilat sistemului de valori si norme ale individului sau a grupului
din care acesta face parte. Reprezentarile sociale restructureaza
realitatea, reducand nefamiliarul la familiar. Rezulta ca
reprezentarile sociale pot fi definite ca o viziune asupra unui
segment a lumii, conferind individului un sens conduitelor sociale,
posibilitatea de a intelege realitatea prin propriu-i sistem
de referinte, de a se adapta.
3. IPOTEZE
1. Grupul de prieteni este mai important pentru tanar decat
familia.
2. Grupul de prieteni reprezinta o amenintare pentru familie si
societate.
3. „Masca” este mai des purtata in grupul de prieteni
decat in familie.
4. SUBIECTI
A fost utilizat un esantion de tip ciorchine astfel incat
studiul facut a fost pe clase. Totalul subiectilor este de 107 elevi
de la Colegiul National „G. Cosbuc” din Cluj-Napoca,
din care 75 fete si 32 baieti. 50 de subiecti fac parte din clasele
XI si XII, iar 57 de subiecti fac parte din clasele IX si XII.
Un considerent de baza pentru reprezentativitatea esantionului il
constituie varsta subiectilor, si anume: 8 subiecti au 15
ani, 33 subiecti au 16 ani, 31 subiecti au 17 ani, 25 subiecti au
18 ani si 10 subiecti au 19 ani. Varsta medie de 16-18 ani
este extrem de reprezentativa in contextul temei, dat fiind
faptul ca la aceasta varsta tanarul fie cauta independenta
fata de normele „restrictive” ale familiei, fie cauta
o „reintegrare” intr-o alta entitate sociala decat
cea a familiei, constientizand faptul ca odata cu varsta
majoratului creste responsabilitatea fata de el insusi.
Mentionam ca o buna parte din subiecti au compus esantionul utilizat
in lucrarea de anul trecut.
Chestionarul de opinie utilizat (vezi anexa 1) are o structura
mixta: itemii 1-5 sunt meniti culegerii datelor obiective despre
subiectii chestionati (sex, varsta, clasa sociala, structura
familiei ), iar itemii 6-20 urmaresc culegerea unor date subiective
despre cei chestionati (opinii, atitudini,).
Itemii care sondeaza atitudinea, opinia subiectilor asupra grupului
de prieteni sunt: 6, 7, 9, 16.
Itemii care sondeaza atitudinea, opinia subiectilor in legatura
cu familia din care face parte sunt: 8, 17.
Itemii care sondeaza optiunea subiectilor fie in favoarea
grupului de prieteni fie in favoarea familiei in diferite
situatii (interrelationarea subiecti – grup de prieteni, respectiv
subiecti - familie) sunt: 10, 11, 12, 13, 14, 15, 18.
Ultimii 2 itemi -19, 20- sondeaza opinia subiectilor privind interactiunea
dintre propria familie si grupul sau de prieteni.
In constituirea chestionarului s-au utilizat intrebari
inchise, intrebari ce implica un proces de recunoastere.
Chestionarul a fost efectuat prin autoadministrare, fiecare subiect
avand propriul chestionar pe care a insemnat variantele
alese (vezi anexele 6-113).
In alcatuirea chestionarului s-a incercat utilizarea
unor intrebari cat mai concrete, care sa nu necesite
o capacitate de observatie iesita din comun, sa nu fie obositoare
sau plictisitoare. S-a acordat de asemenea atentie in formularea
intrebarilor, astfel incat acestea sa nu fie prea
intime si sa nu genereze conflicte.
Chestionarele au fost anonime, interesul nostru nefiind acela de
a face un studiu nominativ ci unul care ar putea fi generalizat;
un alt motiv pentru anonimitate a fost acela ca dat fiind subiectul
studiului unii dintre subiecti s-ar fi putut simti amenintati de
faptul ca informatiile cuprinse in chestionar ar putea fi
dezvaluite.
Al doilea instrument de lucru a presupus o metoda mai putin utilizata,
dar in opinia noastra extrem de utila. Aceasta a fost un sondaj
privind reprezentarile sociale ale elevilor privind conceptele de
Prima etapa: distribuirea foilor de sondaj privind reprezentarile
sociale ale elevilor vizavi de „Familie” respectiv „Grup”.
A doua etapa: distribuirea chestionarelor.
A treia etapa: organizarea, prelucrarea si analizarea colectiei
de date.
Rezultatele obtinute in urma aplicarii chestionarului au fost
procesate si organizate apoi sub forma de histograme (vezi anexele
2-5).
Cateva precizari: in organizarea histogramelor la itemul
5 punctul “a” referitor la intrebarea numarul
de frati/surori raspunsurile le-am utilizat doar la interpretarea
datelor, nefacand o distinctie in histograma corespunzatoare
itemului; in ceea ce priveste variantele chestionarului: la
itemul 10 la varianta „c”,toti cei 19 subiecti, care
au ales aceasta varianta, au raspuns ca „depinde de situatie;
la itemul 11,varianta „c”, cei care au ales-o au raspuns
ca „depinde de caz”; la itemul 18 varianta „c”
(„niciunde”) a fost introdusa de unii dintre subiectii
chestionati .
7. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
In urma analizarii datelor obtinute din sondarea reprezentarilor
sociale ale elevilor despre familie si despre grupul de prieteni
au rezultat urmatoarele.
Atributele care au avut frecvente semnificative in ceea ce
priveste „Familia” sunt: cea mai mare frecventa - certuri,
urmata de dragoste, sprijin financiar, educatie, incredere,
sprijin, responsabilitate, protectie si comunicare.
Atributele care au avut frecvente semnificative in ceea ce
priveste „Grupul de prieteni” sunt: cea mai mare frecventa
- distractia, urmata de respect, incredere, sinceritate, intelegere
si sprijin.
Am observat ca pe ambele liste exista un consens privind faptul
ca atat in grupul de prieteni cat si in
familie apar „increderea” si „sprijinul”.
Din aceasta observatie am putea deduce ca atat familia cat
si grupul de prieteni au in comun pentru tineri asigurarea
unui climat de incredere cat si acordarea de sprijin
in diferite situatii care le reclama.
GRUPUL DE PRIETENI.
Se observa ca acest concept inseamna pentru elevi o sursa
de distractie, un grup in care relatiile sunt cladite pe respect,
incredere, sinceritate, intelegere si sprijin.
FAMILIA.
La acest concept pe langa incredere si sprijin, atribute
pe care elevii le ataseaza si conceptului de grup de prieteni, apar
in plus atribute care fac trimitere la un microclimat afectiv
(dragoste, certuri). Acest gen de „atribute afective”
nu au fost inregistrate aproape deloc ca fiind caracteristice
grupului de prieteni.
Se poate conchide ca la aceasta varsta tinerii nu pun prea
mare pret pe sentimentele durabile, ei fiind mai degraba „prinsi”
in capcana emotiilor pasagere. De asemenea am putea sa afirmam
ca directia pe care conturarea sentimentelor o urmeaza este de la
familie spre anturaj, tanarul este in primul rand
„afectuos” in familie, ca mai apoi sa-si exerseze
afectivitatea in grupul de prieteni.
Un alt aspect interesant este acela ca pentru tineri familia inseamna
responsabilitate, educatie, protectie, comunicare, bani –
atribute care nu sunt asteptate de catre acestia din partea grupului
de prieteni (am putea sa afirmam reticenti – cel putin nu
inca).
In orice caz daca grupul de prieteni ofera in genere
distractie, intelegere, respect, familia este pentru tineri
sursa principala de bani, educatie, cea care ii responsabilizeaza,
ii mustra si ii iubeste in acelasi timp.
Momentan, pentru varsta la care se afla acesti tineri (17-18
ani) este esentiala (dupa E. Erikson) unitatea ca si valoarea suprema,
unitate pe care nu o pot simti totdeauna in familie din diferite
motive (certuri, familii monoparentale etc.) si pe care incearca
sa o impuna sau sa o caute in grupul de prieteni care le arata
respect si le ofera posibilitati de distractie pe gustul lor.
O mentiune trebuie facuta pe marginea acestui sondaj. La conceptul
grup de prieteni unii tineri au asociat pe langa atributele
anterior mentionate si atribute care fac trimitere la droguri si
alcool. Este adevarat ca un numar mic (15 elevi din 107 sondati)
de elevi au atasat aceste atribute, insa acest numar „mic”
reprezinta aproximativ 14% din esantionul ales – un procent
deloc neglijabil. Un posibil motiv pentru acest fapt (atribute ce
fac trimitere la droguri si alcool) ar putea fi ca odata ce tinerii
s-au eliberat din „jugul” familiei, abuzeaza de nou
primita libertate; problema este insa destul de grava –
aflati la o varsta la care sunt extrem de influentabili si
creduli in bunatatea lumii, tinerii pot fi atrasi in unele
curse care ar putea sfarsi tragic pentru ei (consum de alcool,
droguri, ale caror rezultate sunt dependenta, probleme in
familie, la scoala, izolare sociala – trecerea din lumea reala
in cea a consumatorilor de droguri, MOARTE!!!).
In urma analizei chestionarului au rezultat urmatoarele observatii.
FAMILIA. Majoritatea subiectilor locuiesc fara
alte rude, in afara de parinti si frati (84%, vezi anexa 2,
item 3), fac parte din familii nucleare (85%, vezi anexa 2, item
4) si au unul sau mai multi frati (73%, vezi anexa 2, item 5).
Observand aceste procente constatam ca in general subiectii
chestionati traiesc in conditii bune si foarte bune.
GRUPUL DE PRIETENI al tinerilor chestionati este de regula alcatuit
din mai mult de 12 membri (38%, vezi anexa 3, item 6) sau din 5-10
membri (31%, vezi anexa 3, item 6). Mai mult de jumatate din subiecti
(77%, vezi anexa 3, item 7) fac parte dintr-un grup de prieteni
cu structura mixta (colegi, vecini, rude etc.), in timp ce
o alta parte din subiecti (15%, vezi anexa 3, item 7) apartin unui
grup de prieteni alcatuit doar din colegi.
Prin urmare se observa aportul destul de important pe care il
aduce mediul scolar in formarea grupului de prieteni. Asadar,
la aceasta varsta elevi au fie un grup restrans de prieteni,
fie „sunt prieteni cu toata lumea” .
GRUP DE PRIETENI - FAMILIE. Majoritatea subiectilor se inteleg
„foarte bine ” si „bine” atat cu parintii
cat si cu prieteni. De mentionat este insa ca optiunea
„foarte bine” are un procentaj semnificativ mai ridicat
la itemul privitor la grup (53%, vezi anexa 4, item 9) comparativ
cu cel privitor la familie (39%, vezi anexa 4, item 8).
Majoriatea subiectilor declara ca atunci cand „li se
pare viata grea si se simt inconfortabil” apeleaza la prieteni
(37% , vezi anexa 4, item 10), un procent apropiat declara insa
ca apeleaza la familie (25 %, vezi anexa 4, item 10). De mentionat
ca doua procente extrem de apropiate (19 %, respectiv 18%, vezi
anexa 4, item 10) declara ca apeleaza atat la familie cat
si la prieteni, respectiv ca depinde de situatie.
Atunci cand sunt pusi in situatia de a indeplini
o sarcina importanta majoritatea subiectiilor declara ca se sfatuiesc
cu familia (46 %, vezi anexa 4, item 11). Pe locul doi se situeaza
optiunea „a+b”, adica subiectii apeleaza atat
la familie cat si la prieteni (20 %, vezi anexa 4, item 11).
In situatia in care au reusit la un examen important
majoritatea subiectilor (57%, vezi anexa 4, item 12) declara ca
prima data sarbatoresc cu familia, in timp ce o alta parte
a acestora (33%, vezi anexa 4, item 12) declara ca prima data sarbatoresc
cu prietenii.
Majoritatea subiectilor declara ca cel mai des intra in conflict
cu familia (56 %, vezi anexa 5, item 13), in timp ce un procent
desi semnificativ, totusi inferior celui precedent declara ca cel
mai des intra in conflict cu prietenii (43 %,vezi anexa 5,
item 13). Desi diferenta nu este prea mare putem concluziona ca
subiectii se simt cel mai bine in mijlocul prietenilor, nefiind
atat de des sub amenintarea unui conflict.
Intrebati cu privire la „responsabilul” penru
reusitele personale, majoritatea subiectilor se declara raspunzatori
(63 %, vezi anexa 5,item 14), urmatoarea optiune fiind familia (16
%, vezi anexa 5, item 14). De mentionat ca nici unul dintre subiectii
chestionati nu a declarat prietenii ca responsabili de reusitele
personale.
Intrebarea cu privire la grupul din partea caruia subiectii
au avut cele mai mari dezamagiri releva ca majoritatea subiectilor
au suferit cele mai importante deceptii din partea prietenilor (61%,
vezi anexa 5, item 15). Se impun doua mentiuni: un procent nesemnificativ
(7 %,vezi anexa 5, item 15) se declara dezamagiti de familie - fapt
imbucurator in contextul temei lucrarii de fata; si
al doilea, un procent destul de mare declara ca cele mai dese dezamagiri
le-au fost provocate de ei insisi - lucru ce dovedeste constiinta
deja dezvoltata a tinerilor subiecti in directia unei autoperfectionari
continue, dar si faptul ca au ajuns la varsta la care incep
sa priveasca critic toate actiunile intreprinse atat
de catre ei cat si de catre ceilalti.
In privinta pozitiei in grup, peste jumatate din subiecti
(61%, vezi anexa 5, item 16) sunt cand membri simpli ai grupului,
cand lideri, cand ajutoare de lideri, fapt ce reflecta
dinamicitatea relatiilor intragrupale la tineri. Un procent insemnat
(31%, vezi anexa 5, item 16) din subiecti sunt doar membri ai grupului,
in timp ce procente mai reduse (3% respectiv 5%, vezi anexa
5, item 16) sunt lideri sau „aghiotanti” – situatie
care releva constientizarea de catre tineri a faptului ca in
societate nu toata lumea este sef sau ajutor de sef. Nu putem sa
trecem neobservat realismul de care dau dovada acesti elevi in
ceea ce priveste stratificarea sociala.
Peste jumatate din subiecti (61%, vezi anexa 6, item 17) afirma
ca au o pozitie activa in familie, ca sunt direct implicati
in luarea deciziilor, in timp ce un procent mai mic
de subiecti (18%, vezi anexa 6, itemul 17) afirma ca adopta pozitia
de „membru simplu”.
Tot un procentaj mai scazut de subiecti au afirmat ca au o pozitie
„rebela” in familie (14 % , vezi anexa 6, item
17). Am mentionat separat acest procentaj aparent scazut deoarece
am considerat ca acesti subiecti „rebeli” ar putea fi
o sursa de viitori adulti care sa intre in contradictie cu
legile si normele sociale. Din acest punct de vedere acest procent
ar putea fi considerat destul de ridicat, luand in considerare
marimea esantionului, la fel cum - poate nu intamplator
– procentul elevilor care au atasat conceptului de grup de
prieteni alcoolul si drogurile nu este deloc neglijabil.
In ceea ce priveste disimularea (purtarea „mastii”),
majoritatea subiectilor (51 % - vezi anexa 6, item 18) afirma ca
in grupul de prieteni sunt nevoiti sa poarte mai des „masca”
decat in familie.
Legat de ultima parte a chestionarului rezervata atitudinilor reciproce
dintre grup de prieteni si familie, majoritatea subiectilor afirma
ca familia este de acord cu grupul lor de prieteni (64 % - vezi
anexa 6, item 19), in timp ce 19 % din subiecti afirma ca
familia este de acord vizavi de grupul lor de prieteni, dar ca intervine
(anexa 6, item 19).
Cele mai ridicate procente privind atitudinea grupului de prieteni
fata de familia prietenilor au fost inregistrate la optiunile
„apreciere pasiva” si „indiferenta” (63
%, respectiv 32 % - vezi anexa 6, item 20).
Privitor la atitudinea grupului de prieteni fata de familiile prietenilor
se poate conchide ca tinerii nu tin seama de diferitele probleme
cu care se confrunta aceste familii si indraznim sa punem
acest fapt pe seama nediscriminarii de care dau dovada in
general tinerii (ei isi mentin comportamentul inter-relational
chiar daca familiile lor se confrunta cu anumite probleme, deoarece
prietenia este pentru ei mai presus decat spiritul critic).
BIBLIOGRAFIE
1. Mihu, Achim, Introducere in sociologie, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1992
2. Neculau, Adrian (coord.), Psihologie sociala, Editura Polirom,
Iasi, 1996
3. Radu, Ioan (coord.), Psihologie sociala, Editura Exe, Cluj-Napoca,
1994
4. Rotariu, Traian; Ilut, Petre, Sociologie, Editura Mesagerul,
Cluj-Napoca, 1996
5. Rudica, Tiberiu, Maturizarea personalitatii, Editura Junimea,
Iasi, 1990
6. Bogdan-Turcicov, Ana; Chelcea, Septimiu; Golu, Pantelimon; Mamali,
Catalin; Panzaru, Petru, Dictionar de psihologie sociala,
Editura Stintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981
7. Curseu, Petru, Psihologie sociala (curs), U.B.B, Fac. de Psihologie
si Stiintele Educatiei, Cluj- Napoca, 2003
8. Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminita, Psihologie scolara, Editura
Polirom, Iasi, 1998
