1. Bilateralism in activitatile si relatiile economice externe
2. Regionalism in desfasurarea activitatilor economice si in derularea
relatiilor economice externe
3. Multilateralsim in relatiile comerciale internationale
Analiza dezvoltarii economice a fiecarei natiuni, ca si a economiei
mondiale in ansamblul sau, scoate in evidenta succesiunea in timp
a mai multor tipuri de politica comerciala. Ceea ce este de remarcat
este faptul ca impotriva argumentelor tot mai sofisticate in favoarea
protectionismul, cauza pentru un comert intenational liber ramane
puternica.
Masurile de politica comericiale tarifare, netarifare sau de promovare
si stimulare a exportului, au un impact puternic nu numai pentru
tara care le adopta in interiorul ei, ci si asupra altor tari partenere
si in interiorul acestora.
Pentru a evita masurile
In istoria dezvoltarii si evolutiei relatiilor comerciale europene
se succed mai multe tipuri de masuri de politica comerciala.
Evul mediu a fost detreminat de mai multe monarhii care au folosit
puterea lor suverana pentru a controla comertul extern. Scopul urmarit
de acestia era de a realiza o balanta comerciala excedentara care
sa permita acumularea de aur in tezaurele proprii (mercantilism).
Mercantilismul a fost supus in sec. XVIII si XIX unor puternice
atacuri din partea clasei mijlocii in ascensiune. In prima jumatate
a sec. XIX, Anglia s-a industrializat rapid si a aderat la filozofia
liberala in afacerile in terne si externe.
Ideea de comert liber a aparut deci in sec XIX prin largirea posibilitatilor
oferite de partenerii la actul comercial international, in principal
prin masuri protectioniste de facilitatare a schimburilor de marfuri,
apoi si de servicii.
In ultima parte a sec XIX aceasta tendinta spre comert liber a inceput
sa se inverseze, intrucat si alte tari au dorit sa-si devolte propria
industrie. A aarut astfel o puternica lupta de concurenta pentru
pietele de export. Ca urmare protectia pietelor interne prin tarife
vamale a devenit o practica acceptata. Aceste tendinte economice
au fost acompaniate de o crestere a nationalismului militant, care
a culminatnt cu Primul Razboi Mondial.
Dupa acest razboi au fost facute incercari pentru reintoarcerea
la lumea liberalismului economic din sec. XIX, insa problemele economice
cu care erau confruntate principalele tari in anii ’20 au
facut ca nationalismul economic sa devina din nou dominant. Spre
exemplu, in SUA protectionismul a atins punctul culminat in anul
1930, prin Actul Hawley-Smooth, potrivit caruia nivelul mediu al
taxelor vamale la import a atins 53%.
Actul Acordurilor Comerciale din 1934 din SUA consacra pentru prima
data principiul reciprocitatii bilaterale a concesiilor vamale.
Conform acestui principiu SUA au trecut la negocieri bilaterale
de reducere a taxelor vamale, numai pentru produsele care erau importante
in comertul reciproc si reprezentau un volum de schimburi reciproc
echilibrat.
Negocierile si concesiile bilaterale initiate si practicate de SUA
au reprezentat un prim pas pe calea intelegerilor dintre tari in
domeniul comertului extern.
In SUA pentru evitarea unui tarif vamal cu mai multe coloane de
taxe, s-a prevazut ca originile convenite pe cale bilaterala sa
fie extinse si asupra importlui de alte state. Extind
Dupa al Doilea Razboi Mondial, datorita faptului ca piata capitalului
s-a dezvoltat mai repede decat cea a marfurilor, liberalizarea cometrtului
a devenit si mai imperioasa. In aceste sens se manifesta doua tendinte
pe planul comertului international:
- globalizarea pietei: asa cum a fost promovata de SUA in cadrul
Acordului
General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.) incepand1955
Cu nou infiintata Organizatie Mondiala a Comertului
(O.M.C.)
- crearea de organisme economice regionale
Globalizarea si regionalizarea sunt tendinte complementare.
Procesul de integrare economica si comerciala regionala, inceput
in anii ’60, a urmarit realizarea unei diversitati de avantaje:
- accesul reciproc preferential pe piata
- realizarea de zone de liber scimb sau cu regim vamal preferential
fata de terti
- folosireain comun a infrastructurii si a institutiilor
- realizarea unei stranse integrari politice, ca motiv important
de depasire a unor dispute si diferende
Organismele economice regionale au aparut ca raspuns la lipsa unor
institutii globale, atat G.A.T.T. cat si O.M.C. nepropunandu-si
realizarea de masuri radicale de liberalizare a comertului pana
in stadiul de zone libere. Ca urmare intre regionalism si globalizare
se cunosc mai multe valuri de integrare econimica si de regionalizare
a comertului international.
Prima etapa de regionalizare a comertului international a debutat
in Europa, prin crearea Comunitatilor Europene, a continuat in Africa
si s-a extins si in celalate continente.
A doua etapa de regionalizare se situeaza la mijlocul anilor ’80
si are ca principal initiator SUA. Daca in prima etapa a procesului
de regionalizare a comertului, SUA milita pentru liberalizare si
multilateralism in comertul international, acum constransa de nevoile
realitatii lanseaza procesul de regionalizare in continentul nord-american.
Este perioada in care C.E.E. a cunoscut o largire deosebita prin
cuprinderea si a altor tari punandu-se bazele pietei interne unice,
devenind o fortareata inchisa pentru tarile terte
