1.Analiza sistemului de calcul, evidenta si control a salariilor
Drepturile de personal – reprezinta drepturile banesti si
în natura cuvenite
personalului pentru munca prestata.
Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa
caz, individuale între persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala îsi stabileste prin contract
colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul
tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de
premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca,
aplicând sistemul de salarizare fixat în contractul
colectiv de munca.
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu
pot negocia si
stabilii salariul tarifar prin contractul indi
a) Pentru personalul unitatilor bugetare de catre Guvern, cu consultarea
sindicatelor. Sistemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare
si institutiile
publice cu venituri extrabugetare, care nu se incadreaza in prevederile
O.G. nr.14
/ 1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile
publice finantate integral din venituri extrabugetare.
b) Pentru personalul autoritatilor legislative, executive si judecatoresti,
de catre
Parlament, prin lege.
c) In acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul
de salarizare
pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de
Guvern, la care
cea mai mare parte a veniturilor o formeaza transferurile de la
bugetul de stat .
In cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul
de stat sunt situatii
reglementate, prin acte normative , in care suma cuvenita pentru
munca prestata
se stabileste prin negociere directa, dar aceasta se refera numai
la colaboratorii
externi cu care se incheie conventii civile si care au calitatea
de salariat.
Salariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca
ce revin postului de lucru, tine seama de pregatirea profesionala
necesara realizarii acestor sarcini.
Ca urmare , in cazul in care o persoana are o calificare superioara
postului de
lucru ,tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii
acestor sarcini. Ca
urmare, in cazul in care o persoana are o calificare superioara
postului de lucru pe
care este incadrata, acesta nu are posibilitatea sa-si valorifice
integral pregatirea
pe care o are , iar stabilirea salariului de baza se va avea in
vedere pregatirea
profesionala ceruta pentru postul respectiv si nu pregatirea pe
care a dobandit-o.
In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor
de baza care
permite atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat,
intre limitele
prevazute la fiecare , cat si o reglare a sistemului in functie
de inflatie.
In acest scop, sistemul care a fost aprobat prin Legea nr. 154/1998
a introdus, pentru determinarea limitelor de salarii pe functii,
unele notiuni care nu au mai
fost utilizate in legislatia muncii si anume:
a) Valoare de referinta universala, care se exprima in lei si
care este baza unica de determinare a valorii de referinta proprie
fiecariu sector de activitate bugetara.
Prin modificarea valorii de referinta universala in vederea acordarii
unei
majorari generale de salarii sau a indexarii salariilor in raport
cu cresterea
preturilor de consum, se obtine o majorare in aceeasi proportie
a tuturor salariilor
a) Indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati in procente,
diferentiati
pe domenii de activitate. Prin schimbarea valorii indicatorului
de prioritate
intersectoriala se modifica salariile numai in domeniul de activitate
la care
se refera indicatorul respectiv.
b) Valori de referinta vectoriala, exprimate in lei, rezultate
din inmultirea
valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala.
Aceste valori sunt utilizate ca baza de calcul pentru configurarea
grilelor
de intervale specifice domeniului de activitate respective si pentru
stabilirea
salariilor de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice.
d) Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza pentru
functiile specifice fiecarui sector de activitate.
Grilele de intervale sunt stabilite pe domenii de activitate.
Nivelurile salariilor de baza ce corespund grilelor de intervale
rotunjite la
1000 lei in favoarea salariatilor se calculeaza de ordonatorii principali
de credite, pe baza elementelor prevazute de lege. Salariile astfel
calculate sunt in suma
bruta si se impoziteaza potrivit legii.
Pentru functiile de conducere, salariul de baza este cel corespunzator
functiei
de executie, gradului sau treptei profesionale, la care se adauga
o indemnizatie de
conducere stabilita pe baza de procente din salariul de baza, diferentiata
in raport cu complexitatea corespunzatoare ce revine functiei de
conducere.
Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza.
La determinarea salariului de baza pentru salariatii din institutiile
publice , un rol
important il joaca evaluarea competitiei si performantei profesionale.
Persoanele care ocupa functii de demnitate publica au dreptul, potrivit
Legii nr.154/1998 la o indemnizatie lunara care reprezinta unica
forma de remunerare a
activitatii pe care o desfasoara.
In categoria functiilor de demnitate publica alese au fost cuprinse
urmatoarele
functii:
1. Presedintele Romaniei
2. Senatorii si deputatii (inclusive functiile de conducere din
Parlament ocupate de senatori si deputati)
3. Primarii si viceprimarii, presedinti si vicepresedinti ai comisiilor
judetene
si consilierii in consiliile judetene locale.
In categoria functiilor de demnitate publica numite au fost cuprinse
urmatoarele
functii:
1. Functiile de conducere din autoritatea executiva (prim-ministru,
ministru de stat, ministru secretar de stat , subsecretar de stat,
secretar general si secretar general adjunct al guvernului, prefect
si subprefect)
2. Functiile de conducere din institutiile autoritatii legislative
(Curtea Suprema de Justitie , Parchetul de pe langa Curtea Suprema
de Justitie)
3. Functiile de conducere din alte institutii ale statului (Curtea
Constitutionala
Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul
Concurentei).
Indemnizatia lunara acordata persoanelor care ocupa functii de
demnitate publica
reprezinta unica forma de remunerare a activitatii acestora, corespunzatoare
functiei.
Salariul de baza pentru personalul din unitatile economice
In sectorul concurential, sistemele salariilor de baza fiind, de
regula, rezultatul unor negoceri colective sunt foarte diferite
de la un agent economic la altul, in
functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul de forte
dintre cei doi
parteneri sociali.
In unele sisteme de
Salariul de baza minim
Se poate stabilii prin contractul colectiv de munca la nivelul
unei unitati, un
Salariu de baza minim pe unitate superior salariului minim prin
lege. De altfel, la
unii agenti economici cu capital majoritar de stat, salariul minim
pe unitate se
determina pe baza unei relatii de calcul de tipul:
Smin=Smin brut pe tara x K,
Unde K= coeficient supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si
2.
Aceasta legatura directa intre salariul pe unitate si salariul de
baza minim brut pe
tara obliga la modificarea salariilor din unitatea respectiva, odata
cu majorarea
de catre Guvern a valorii salariului minim brut pe tara.
Relatia intre salariul minim pe economia nationala si grilele de
salarizare se
pastreaza si la nivelul contractului colectiv de munca unic la nivel
national si aici
fiind stabiliti pe functii, coeficienti minimi de ierarhizare a
salariilor de baza pe functii:
Astfel, de exemplu:
a) pentru muncitorii:
1. necalificati 1
2. calificati 1,2
b) pentru personalul incadrat pe functii, pentru care conditia de
pregatire este:
1. studii superioare 1,5.
Coeficientii de ierarhizare se aplica la salriul de baza minim
negociat, la nivelul
la care exista un astfel de salariu.
Cum se calculeaza salariul de baza
Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru
personalul din sectorul bugetar, salariile de baza , potrivit legii,
sunt lunare.
In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul
corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului
de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului
de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit
legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face
prin utilizarea duratei medii anuale, in ore sau in zile ale unei
luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna,
respectiv 172 ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului
orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul
de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna,
dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca
prestat.
Drepturile salariale care fac parte din salariul de baza
In ultima perioada se constata o tendinta de a include in salariul
de baza si alte
sporuri si indemnizatii. Astfel, prin Legea nr. 128/1997 privind
Statutul personalului didactic, s-a prevazut ca pentru acest personal
se includ in salariul de baza urmatoarele drepturi, calculate in
mod distinct:
a) indemnizatia de 15% din salariul de baza al functiei indeplinite
ce se
acorda personalului didactic din casele de copii si din invatamantul
(art. 49,alin.3 din legea mentionata);
b) gradatia de merit ce reprezinta 20% din salariul de baza al functiei
(art.50,alin.3 si art.90, alin.6);
c) salariul de merit ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50,
alin.7 si
art.90, alin.6);
d) salariul de stabilitate ce reprezinta 15% din salariul de baza
(art.50, alin.
7 si art. 90, alin.10);
e) sporul de suprasolicitare neuro- psihica de 30 din salariul de
baza acordat de fiecare transa de vechime in invatamant (art.50,
alin.13)
f) sporul de desfasurarea activitatii in conditiii de risc, de pana
30% din
salariul de baza (art.89, alin.1);
g) indemnizatia acordata personalului de conducere , indrumare si
de
control de pana la 55% din salariul de baza (art.51, alin.3);
h) indemnizatia acordata pentru indeplinirea functiei de diriginte,
reprezentand 10% din salariul de baza (art.51, alin.5).
Sporuri la salariu de baza
Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport
cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu
alte elemente.
Dintre acestea , cel mai des intalnite sunt:
a) Sporul pentru in vechimea in munca . Marimea acestui spor este
stabilita , pe
urmatoarele transe de vechime:
Transa de vechimein munca Cota de calcul
intre 3 si 5 ani 5%
de la 5 la 10 ani 10%
de la 10 la 15 ani 15%
de la 15 la 20 ani 20%
peste 20 ani 25%
Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei
de calcul la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in programul
normal de lucru.
La stabilirea transei de vechime in munca , in majoritatea cazurilor
se ia in calcul
toata vechimea inregistrata, indiferent daca aceasta s-a realizat
in unitatea respectiva ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea
in specialitatea postului
pe care este incadrata persoana respectiva, ori in alte activitati
fara nici o legatura
cu aceasta.
b) Sporul pentru conditii de munca periculoase. Acest spor se utilizeaza
acolo
unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine
un anumit risc de
accidente sau imbolnaviri, cum ar fi:
· cadere de la inaltime
· pericol de explozie
· pericol de iradiere
· pericol de accidente in munca cu animalele
· pericol de contagiune.
Aceste riscuri conduc la o retinere a personalului de a lucra in
aceste locuri mai
putin sigure, iar prin cresterea securitatii muncii rolul acestui
spor se reduce foarte mult. La unitatile in care se stabilesc prin
negociere , cuantumul minim al
sporului pentru conditiile periculoase de munca este de 10%. Acest
spor ajunge
la 15-20% din salariul de baza , dar sunt situatii in care sporul
ajunge pana la
nivelul unui salariu de baza.
c) Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare. Acest
spor se utilizeaza atunci cand:
· in perimetrul de lucru al salariatului se degaja, in procesul
de productie,
diferite substante nocive sub forma de pulberi (azbest, carbune,
siliciu,
mica, diferite metale) sau sub forma de vapori sau gaze (acizi,
diluanti, bioxid de sulf, amoniac, alte substante toxice).
· la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii
puternice;
· conditiile de microclimat (temperatura, umiditate, curenti
de aer) sunt
nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale;
· salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizante, infrarosii,
luminoase sau
ultraviolete.
d) Sporul pentru conditii grele de munca . Acest spor se acorda
acolo unde efortul fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor
este mult mai ridicat decat cel normal sau daca munca se desfasoara
in conditii dificile:
· deplasarea in teren accidentat
· pozitie de lucru incomoda
· lucru in aer liber, cu variatii mari de temperatura.
La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al acestui spor este de 10%. Iar in cazul unitatilor bugetare , valoarea sporului pentru conditiile grele de munca este pana la 15% din salariul de baza.
e) Sporul pentru conditii de munca penibile . Cuantumul acestui
spor, mentionat in contractul colectiv de munca unic la nivel national,
este minim 10%.
In sectorul bugetar se utilizeaza un spor cu o valoare de pana la
30% din salariul de baza de care beneficiaza numai muncitorii din
activitatea de salubrizare si
canalizare.
f) Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din
Codul muncii, se
considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul
cuprins intre orele 22:00-6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri
justificate, cu o ora in
minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program
de lucru se
desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica
cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta
sa aduca o scadere a
remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut
ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile
specifice ale muncii
o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel
al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul
de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul
de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii
deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.
g) Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca
se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul
normal de lucru stabilit
in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze
ore suplimentare
numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea
unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii
au obligatia de a
presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator,
iar cele care nu au putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se
platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
· 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire
a duratei normale a zilei de lucru
· 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele
2ore pentru
munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori
legale si
in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se
lucreaza.
Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute
si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca
anual 120 ore.
h) Sporul pentru exercitarea unei alte functii. Acest spor, al
carui cuantum a
ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite , intervine
in domeniul contractelor colective de munca la nivel de ramura,
grupuri de unitati sau unitati.
i) Sporul pentru titlul stiintific de doctor. Acest spor a fost
introdus in anul 1998
in aproape toate activitatile din sectorul bugetar. Cuantumul sporului
este de 15%
din salariu de baza si se poate acorda persoanelor care au titlu
stiintific de doctor,
daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care au primit
acest titlu.
j) Alte sporuri. Se mai utilizeaza si alte sporuri, cum ar fi:
· sporul de izolare
· sporul pentru folosirea unei limbi straine
· sporul pentru incordare psihica si altele.
Indexarea salariilor
Potrivit art.6 din Legea salarizarii nr.14/1991, in conditiile cresterii
preturilor si
tarifelor, sistemul de compensare – indexarea salariilor se
stabileste cu
consultarea sindicatelor si a patronatului, prin Hotarare de Guvern.
Pentru personalul din sectorul bugetar indexarea salariilor se stabileste
de Guvern
