Protectia sociala
Sistemele de securitate sociala din statele membre nu au la
baza acelasi model, dat fiind traditia, istoria si cultura specifice
fiecarei tari. Din acest motiv, nu se poate vorbi de armonizarea
acestor sisteme, dar trebuie avute in vedere masuri si
actiuni care sa nu aduca prejudicii drepturilor fundamentale,
in special a liberei circulatii a persoanelor, si la agravarea
disparitatilor regionale. Acestea au fost motivele lansarii,
in anul 1990, a programului „MISEP”, ce are
ca obiectiv promovarea schimburilor de informatii privind sistemele
si politicile de protectie sociala din statele membre.
Chiar daca politica privind protectia sociala este responsabilitatea
fiecarui stat, Comisia a considerat ca poate veni in ajutor,
prin promovarea unor masuri de cooperare si actiuni comune.
Astfel in 1995, a fost lansata „Comunicarea privind
viitorul protectiei sociale”, ce propune un cadru european
de dezbatere a acestui domeniu. Drept urmare, in 1997,
comunicarea „Modernizarea si imbunatatirea protectiei
sociale in Uniunea Europeana” prezinta propuneri
specifice de sprijin la nivel european. La baza comunicatului
sta conceptul prin care protectia sociala trebuie privita ca
un factor productiv si cel privind intarirea legaturilor
dintre protectia sociala si politica de ocupare a fortei de
munca. In 1998 este publicat „Raportul privind protectia
sociala in Europa” (1997
Grupurile cu nevoi speciale
Masurile privind grupurile de persoane cu nevoi speciale, cum
ar fi persoanele in varsta sau persoanele cu deficiente,
au inceput sa fie adoptate dupa intrarea in vigoare
a Tratatului de la Amsterdam. Se poate mentiona lansarea initiativei
„TIDE” (Decizia 93/512/CEE) care vine in sprijinul
stimularii tehnologiilor ce faciliteaza integrarea persoanelor
cu deficiente si a persoanelor in varsta ca si continuarea
sistemului de informare „Handynet” (Decizia 89/658/CEE).
Programul „HELIOS”, desfasurat in perioada
1993 – 1996, a sprijinit integrarea persoanelor cu deficiente.
Programul s-a desfasurat la nivel local, cu ajutorul organizatiilor
non-guvernamentale implicate in reabilitare functionala
si in integrare educationala (Decizia 93/136/CEE). Programul
a fost complementat cu sistemul computerizat de informare si
documentare „Handynet” - faza a doua.
Alte masuri intreprinse de Comisie au fost cele legate
de angajarea persoanelor cu deficiente (Decizia nr. 86/379/CEE
si Rezolutia Consiliului din 1999 privind sanse egale de angajare
a persoanelor cu deficiente) sau cea referitoare la integrarea
copiilor si a tinerilor cu deficiente in sistemul normal
de invatamant.
Pe baza comunicarii „Sanse egale pentru persoanele cu
deficiente”, Comisia pregateste o noua politica in
favoarea persoanelor cu deficiente, bazata pe egalitatea de
sanse si cooperarea cu asociatiile din domeniu.
Odata cu desavarsirea pietei interne unice, Comisia a
facut o analiza a implicatiilor economice si sociale a imbatranirii
populatiei si a revazut legislatia existenta pentru a propune
noi masuri la nivelul Comunitatii [COM (90) 80]. Astfel, este
adoptata Decizia nr. 91/49/CEE referitoare la actiunile Comunitatii
privind persoanele de varsta a treia in care se
subliniaza contributia pozitiva a persoanelor in varsta
la dezvoltarea Comunitatii, comunicatul referitor la sprijinirea
actiunilor in favoarea persoanelor in varsta
[COM (95) 53] sau initiativa „TIDE”.
In ceea ce priveste schemele suplimentare de pensii, Comisia
a lansat in anul 1991 o comunicare [SEC (91) 1332] privind
rolul acestora in protectia sociala. Dat fiind importanta
coordonarii schemelor la nivelul Comunitatii, a fost lansata
spre dezbatere Cartea Verde privind pensiile suplimentare in
cadrul pietei interne unice [COM (97) 283], urmata de Directiva
Asigurarile sociale si libera circulatie a persoanelor
Pentru a nu prejudicia dreptul de libera circulatie a persoanelor,
Consiliul a adoptat Regulamentul nr. 1408/71/CEE ce prevede
coordonarea legislatiei nationale privind asigurarile sociale.
Regulamentul prevede protejarea drepturilor de asigurari sociale
ale persoanelor ce-si schimba domiciliul dintr-un stat membru
in altul. Procedurile de aplicare a legislatiei se regasesc
in Regulamentul nr. 574/72/CEE. Comisia a facut o propunere
de imbunatatire a celor doua regulamente, propunere aflata
la Parlament pentru a fi examinata [COM (98) 779].
Simplificarea procedurilor administrative si schimbul de date
dintre statele membre cu privire la persoanele ce-si schimba
domiciliul a fost lansata prin programul „TESS”.
Programul a fost initiat pentru dezvoltarea serviciilor telematice
concepute pentru coordonarea schemelor de securitate sociala
intre statele membre (Regulamentul nr. 99/307/CEE).
Pentru combaterea fraudelor in domeniul asigurarilor sociale
si a muncii ilegale, a fost adoptata o rezolutie referitoare
la codul de conduita privind cooperarea intre autoritatile
statelor membre. Conform rezolutiei, autoritatile statelor membre
se ajuta reciproc prin furnizare de date si de informatii.
Integrarea sociala
Masurile de integrare sociala s-au bazat pe analiza comparativa
a politicilor existente in statele membre (Rezolutia din
1989 privind combaterea excluderii sociale), analiza ce face
obiectul Comunicarii Comisiei „Intensificarea luptei impotriva
excluderii sociale: promovarea integrarii” (1992). Prin
acest comunicat sunt stabilite liniile directoare de actiune,
tinand cont de principiul subsidiaritatii. In sprijinul
actiunilor de integrare sociala, in special cele privind
informarea cetatenilor, Comisia colaboreaza cu organizatiile
voluntare si cu fundatiile de profil [COM (97) 241].
Pentru a dezvolta modele de actiune preventive care sa combata
excluderea sociala si a saraciei, Comisia a stabilit un program
de actiune pe termen mediu pentru grupurile defavorizate (Decizia
nr. 89/457/CEE) si se propune crearea unui Fond European pentru
Refugiati pentru protejarea acestei categorii (Decizia nr. 2000/596/CE).
