Concluzii desprinse cu prilejul primei intalniri a sefilor serviciilor de lupta antidrog din europa (h.o.n.l.e.a.)




In perioada 19-23 noiembrie 1990, a avut loc, la Moscova, Reuniunea sefilor serviciilor din tarile europene insarcinati cu combaterea traficului ilicit de droguri, la lucrarile careia au participat si 9 delegati romani.
Discutiile purtate au vizat, in principal, aspecte legate de lupta antidrog, situatia concreta in tarile reprezentate, precum si traseele si mijloacele de transport si locurile de ascundere a heroinei, in special.
S-a facut, de asemenea, evaluarea globala a cantitatii de opiu realizata in 1990 pe plantatiile ilegale de mac din diferite regiuni ale lumii, aceasta estimandu-se la circa 3000 tone, cantitate superioara celor din anii anteriori, ceea ce presupune ca traficantii vor oferi pe piata ilicita mai multa morfina si heroina.


Din multiplele materiale prezentate s-au desprins urmatoarele concluzii:
- in cursul anului 1990, pe plan european au fost confiscate 4100 kg. heroina, din care 65-75% provenea din Asia de Sud-Vest.
- Turcia continua sa fie tara cea mai “vizitata” de catre traficanti; 60-70% din heroina provenita din Afganistan, Pakistan via Iran, trecand prin acest stat.
- Gruparile de infractori turci si iranieni sunt principalii organizatori ai traficului de heroina in Europa, ultimii creandu-si de altfel, o retea proprie cu centrul in Istanbul. Acestia transporta heroina, avand ca piata de desfacere tarile Comunitatii Europene, cu precadere in: Germania, Franta, Italia, Olanda, Spania. Mai activi in ultimul timp s-au dovenit a fi si cetatenii iugoslavi si libanezi.
- Pricipalele mijloace de transport al drogurilor continua sa ramana autoturismele si autocamioanele TIR, cu ajutorul carora traficantii transporta insemnate cantitati de heroina folosind “Ruta balcanica”. Semnificative in acest sens sunt cantitatile apreciabile confiscate la granitele Turciei, Bulgariei, Romaniei, Germaniei.
- Deschiderea granitelor de catre tarile din centrul si estul Europei si indeosebi orientarea acestora catre economia de piata, presupune o circulatie marita a capitalurilor, serviciilor si bunurilor intre est si vest, ceea ce poate usura traficarea drogurilor.
In timpul discutiilor s-a propus instalarea de-a lungul tuturor soselelor internationale care strabat tarile balcanice a unor posturi suplimentare de control, dotate cu aparatura moderna de depistare a drogurilor.
S-a mai propus infiintarea unui Comitet balcanic de lupta impotriva drogurilor si stabilirea unui sistem informational direct intre serviciile specializate ale tarilor membre, pentru urgentarea schimbului de informatii. Grecia a adaugat ca ar fi interesant ca anual, tarile balcanice sa analizeze in comun, evolutia traficului de stupefiante in regiune, precum si anumite cazuri mai deosebite, pentru luarea unor masuri eficiente.
S-a ajuns la concluzia ca viitorul Comitet balcanic sa nu fie exclusivist, ci deschis tuturor statelor europene, sens in care fiecare delegat urmeaza sa comunice celorlalte state, numerele de telefon si fax ale serviciului specializat in lupta impotriva drogurilor, pentru mentinerea unor contacte rapide si directe.
In cuvantul sau, reprezentantul Fondului Natiunilor Unite de Lupta impotriva Drogurilor (F.N.U.L.A.D.) a apreciat ca acest viitor comitet va avea un loc si un rol important in lupta dusa de statele europene pentru combaterea traficului si consumului de droguri si, ca atare, va depune diligentele necesare pentru obtinerea fondului necesar finantarii acestuia.
Participantii au mai purtat discutii referitoare la coordonarea politicii internationale si regionale in contextul strategiei de formare a cadrelor.
Reuniunile precedente ale sefilor serviciilor de lupta antidrog (H.O.N.L.E.A.) din Africa, America Latina si Caraibe, Asia si Pacific, au examinat prioritatile, mijloacele si modalitatile de pregatire a cadrelor din respectivele regiuni, ceea ce a permis elaborarea unei strategii pe termen lung in activitatea tehnicienilor in domeniul detectarii drogurilor. In cuvantul lor, vorbitorii au subliniat necesitatea de pregatire a cadrelor insarcinate cu lupta impotriva drogurilor din tarile europene si in mod deosebit a celor din centrul si estul continentului nostru.
U.R.S.S. a propus organizarea in acelasi an, in cadrul Academiei Ministerului de Interne a U.R.S.S., a unui seminar international de pregatire a specialistilor in domeniu, din statele europene, cheltuielile fiind suportate de tara organizatoare. S-a mai ca in cursul anului 1990 in U.R.S.S. au avut loc cursuri de formare a cadrelor in lupta antidrog la care au participat in calitate de instructori, specialisti din Germania, Franta, Olanda si Italia.
Reprezentantul Frantei a adus la cunostinta participantilor ca, inca din anul 1971, politia din tara sa dispune de un serviciu specializat in acordarea asistentei si cooperari cu politiile din alte tari, de experienta carora vor beneficia toate tarile interesate. (In luna decembrie 1990, Franta a si organizat la Paris, un curs de scurta durata pentru pregatirea cadrelor pe linie de droguri, la care au participat si 3 ofiteri romani).
Germania a evidentiat faptul ca a pregatit numerosi ofiteri din politiile altor state si ca in aceasta ordine de idei va studia posibilitatea organirarii si altor asemenea activitati de pregatire.
La randul sau, Anglia a reliefat disponibilitatea sa de a forma cadre din centrul si estul Europei. In acest sens, delegatia britanica va vizita tarile din regiunile amintite pentru a analiza la fata locului necesitatea acordarii de ajutor material, ce consta in: truse cu reactivi, casete video cu imagini din dresarea cainilor specializati in detectarea drogurilor, brosuri, reviste si autoturisme. (In luna martie 1991 o delegatie britanica a vizitat tara noastra. )
Un alt punct al ordinii de zi l-a constituit analiza masurilor pana la acea data, luate de statele europene in vederea aplicarii, cu titlu provizoriu, ratificarii ori aderarii la Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de substante stupefiante si substante psihotrope din anul 1988, ca si cu privire la armonizarea legislatiilor nationale cu dispozitiile amintitei conventii.
Reprezentatii Iugoslaviei si R.F. Ceha si Slovaca au precizat ca guvernele lor au ratificat Conventia, iar Ungaria a precizat ca autoritatile nationale intreprind diligentele necesare ratificarii.
Necesitatea reducerii accesului la precursori si substantele chimice esentiale in vederea prevenirii producerii ilegale a stupefiantelor si substantelor psihotrope, a reprezentat un nou punct de pe ordinea de zi, pus in discutia sedintei plenare.
S-a evidentiat necesitatea instituirii unui control national asupra acestor produse si substante, precum si efectuarea unui schimb de informatii prin canalele de comunicatii existente in cadrul O.I.P.C.-Interpol si Consiliul de Cooperare Vamala.
Constatandu-se necesitatea obiectiva pentru serviciile specializate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri de a-si coordona activitatea cu cele vamale, s-au indicat in sedinta plenara, urmatoarele prioritati:
- cercetarea si urmarirea judiciara a principalilor organizatori de trafic de stupefiante si a complicilor lor.
- confiscarea drogurilor existente in traficul ilicit.
- confiscarea bunurilor si valorilor obtinute de infractori din traficul ilicit de droguri.
- exercitarea controlului asupra precursorilor si substantelor chimice esentiale.
S-a reiterat faptul ca in majoritatea tarilor represiunea traficului ilicit de droguri se efectueaza de mai multe structuri si s-a recomandat guvernelor sa elaboreze o strategie explicita, determinand locul, rolul si obligatiile respectivelor organisme, in ceea ce priveste aplicarea legislatiei nationale antidrog.
De asemenea, se impune, pentru a sustine o cooperare eficienta intre state, ca Divizia de Stupefiante a O.N.U., O.I.P.C.- Interpol si Consiliul de Cooperare Vamala, sa faca permanent schimb de pareri, in ceea ce priveste existenta si utilitatea anumitor sisteme judiciare in diferite tari si propunerea acestora pentru adoptarea si de celelalte state, daca sunt viabile.
Recunoscandu-se rolul important ce-l pot juca livrarile supravegheate, in identificarea si arestarea celor ce organizeaza si obtin beneficii din acest trafic, precum si faptul ca aceasta activitate politieneasca ofera avantaje potentiale importante in contracararea traficului, s-a facut urmatoarea recomandare: Guvernul si serviciile represive antidrog trebuie sa largeasca colaborarea internationala in materie de livrare supravegheata, pentru a stabili la nivel national si international procedura, perfectionandu-si legislatia nationala din acest punct de vedere.