CLASIFICAREA SUBIECTELOR RAPORTURILOR JURIDICE referat






Subiectele raporturilor juridice se clasifica in:
1. - subiecte individuale
2. - subiecte colective

1. Persoana, subiect de drept
Persoana - apare in raporturile juridice ca subiectul cu raza de participare cea mai larga.
Cetatenii statului, pot, in principiu, sa participe la toate raporturile juridice, bucurandu-se, in acest sens, de capacitatea juridica generala.
Cetatenii pot intra in raporturi de drept atat intre ei cat si cu statul, cu organele statului, cu organizatiile economice sau cu organizatiile nestatale.
Participarea persoanei in raporturile juridice poarta amprenta atat a sistemului de drept in ansamblul sau cat si amprenta specifica a ramurii de drept.
Atunci cand persoana fizica apare ca subiect distinct in raporturile de drept civil, capacitatea sa juridica se imparte in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.
Actionand ca titulari de drepturi si obligatii in cele mai diverse sectoare ale vietii sociale, oamenii isi satisfac drepturile si interesele legitime, garantate de Constitutie si alte legi.
In anumite limite pot participa ca subiecte de drept, strainii si persoanele fara cetatenie, potrivit reglementarilor juridice nationale.

2. Subiectele colective, ca subiecte de drept
a) Statul - subiect de drept
Statul participa in calitate de subiect de drept atat in raporturi juridice interne cat si in raporturi juridice de drept international.
In dreptul intern, statul apare ca subiect de drept mai intai in raporturile juridice de drept constitutional, In raporturile sale cu persoanele care au cetatenie romana statul are o serie de drepturi si obligatii.
Statul acorda cetatenie, aproba renuntarea la cetatenie, retrage cetatenia, aproba stabilirea domiciliului in Romania pentru cetatenii altor state.
Statul apare totodata ca subiect in raporturile de drept constitutional prin intermediul carora se realizeaza federatia precum si in raporturile statului privit ca intreg si unitatile administrativ teritoriale.
Art.25 din Decretul 31/1954 enumera statul in categoria persoanelor juridice, insa statul nu este o simpla persoana juridica, ci este o persoana juridica "sui generis".
In raporturile de drept civil, statul participa ca subiect de drept prin Ministerul Finantelor.
O situatie speciala prezinta participarea statului in raporturile juridice de drept international. Statul este subiect de drept international indiferent de intinderea sa teritoriala, de numarul populatiei, de stadiul de dezvoltare economica, sociala, politica.
Statele sunt in acest sens subiecte universale si originare ale dreptului international.
Calitatea de subiect de drept a statului in raporturile de drept international se intemeiaza pe suveranitatea sa, ea exista indiferent de recunoasterea sau nerecunoasterea din partea celorlalte state.
In ceea ce priveste organizatiile internationale, acestea sunt subiecte ale dreptului international numai daca statele membre le recunosc dreptul ca, in exercitarea functiilor lor, sa fie purtatoare de drepturi si obligatii in raporturi juridice internationale.
In raport cu statele membre, organizatiile internationale apar intotdeauna ca subiecte cu caracter secundar. In privinta persoanelor fizice, a individului, se considera ca ele nu pot fi subiecte ale dreptului international datorita naturii consemnate, interstatale, a dreptului international la realizarea caruia participa statele suverane.

b) Organele statului - subiecte de drept
In procesul de realizare a dreptului, participarea organelor de stat - organele legislative, organele administratiei, organele justitiei - se realizeaza in raport cu competenta rezervata prin Constitutie si Legile de organizare si functionare a fiecarei categorii de organe precum si a fiecarui organ in parte.
Investite cu competenta, organele statului participa ca purtatoare ale autoritatii statale intr-un domeniu sau altul.
Ca subiecte de drept, organele statului indeplinesc cel putin trei categorii de competente:
- exercitarea conducerii de stat, in diverse domenii;
- solutionarea problemelor privind temeinicia si legalitatea pretentiilor unor subiecte de drept fata de altele si
- asigurarea constrangerii de stat in cazurile necesare, restabilirea ordinii de drept incalcate, recuperarea prejudiciilor.
Parlamentul este subiect de drept constitutional in relatiile care privesc, spre exemplu alegerea sau revocarea guvernului, controlul activitatii unor organe etc.
In relatiile administrative, apar ca subiecte de drept organele administratiei de stat centrale sau locale.
In domeniul ordinii sociale, a apararii si garantarii exercitarii libere si nestingherite a drepturilor constitutionale ale cetatenilor, a apararii proprietatii publice sau private si oranduirii de stat participa ca subiecte de drept organele de justitie, de procuratura si cele ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Aceste organe participa in numele statului la raporturi juridice complexe, de drept material si procesual, in care se manifesta atat autoritatea statala, exprimata in volumul drepturilor conferite organelor si care le determina competenta, cat si numeroase garantii si drepturi procesuale si un sistem special de control.
Analizand participarea organelor de stat la raporturile juridice se poate retine ca specific acestei participari este faptul ca drepturile lor fata de celelalte subiecte constituie, in acelasi timp si obligatii ale lor fata de stat. Daca persoana poate dispune de exercitiul dreptului sau, in schimb organul de stat este obligat sa-si exercite drepturile (de exemplu: organul financiar este obligat sa aplice si sa perceapa impozitul, instanta de judecata este obligata sa solutioneze cauza cu care a fost investita, organul de urmarire penala este obligat sa actioneze pentru descoperirea unui faptuitor, s.a.m.d.).

c) PERSOANELE JURIDICE
Elementele constitutive ale personalitatii juridice sunt:
- organizare de sine-statatoare;
- patrimoniu propriu, afectat realizarii unui scop, in acord cu interesul general.
Persoanele juridice sunt subiecte distincte in raporturile juridice de drept civil sau in cele de drept comercial.


Persoana juridica reprezinta un subiect de drept cu o larga arie de raspandire in circuitul juridic.
Societatile comerciale, regiile autonome, companiile, sunt participante in calitate de persoane juridice in raporturile de drept privat.
Institutiile sunt acele unitati care desfasoara o anumita forma a activitatii de stat in domenii distincte (invatamant, sanatate, stiinta, cultura, etc.) activitate fara caracter economic si care functioneaza pe baza finantarii de la buget.
ORGANELE STATULUI, in afara participarii lor ca purtatoare ale autoritatii, apar uneori si ca persoane juridice, in raporturi care nu sunt nemijlocit legate de realizarea competentei lor (spre exemplu: raportul unei instante de judecata cu o societate comerciala pentru prestarea unor lucrari de reparatie a sediului).
CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor, drepturi si obligatii prevazute de norma juridica. In continutul raportului juridic se reflecta legatura indisolubila dintre regula de drept ce determina conduita posibila sau datorata si dreptul unui participant la raportul juridic.
Subiectele raportului juridic apar intotdeauna ca titulari de drepturi si obligatii si se comporta potrivit cu pozitia specifica fiecaruia - de titular al dreptului sau al obligatiei.
DREPTUL SUBIECTIV este facultatea juridica individuala a unei persoane sau organizatii intr-un raport juridic determinat. El poarta denumirea de drept subiectiv pentru a-l deosebi de dreptul pozitiv (sau obiectiv) adica de ansamblul drepturilor si obligatiilor cuprinse in normele de drept. Dreptul subiectiv, prilejuieste titularului sau o seama de posibilitati ocrotite juridiceste:
- sa aiba o anumita atitudine fata de dreptul sau (spre exemplu: sa dispuna de acel drept);
- sa solicite o atitudine corespunzatoare din partea subiectului obligat;
- sa solicite apararea dreptului sau pe cale statala, in conditiile nesocotirii sale.
Dreptul subiectiv poate fi conceput fie ca o facultate de a face ceva, fie ca o pretentie ca altul sa indeplineasca ceva in virtutea unei obligatii.
OBLIGATIA JURIDICA - indatorirea - reprezinta masura dreptului subiectiv si incumba subiectului tinut sa indestuleze dreptul subiectiv.
Legatura dreptului subiectiv cu obligatia juridica tine alaturi, intr-o unitate dialectica pe participantii la raportul juridic pe tot parcursul desfasurarii sale.
Nu exista drept subiectiv (ca fenomen juridic)daca nu este legat de obligatie, si nu exista obligatie, daca ei nu-i corespunde dreptul de a pretinde.
Dreptul subiectiv in corelatia sa cu obligatia, este susceptibil a fi realizat pe cale de constrangere juridica. Aceasta calitate a sa (de a fi protejat juridiceste) constituie, de altfel, o latura a ordinii juridice.

CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE
In raport de modul de determinare a subiectilor obligati sa respecte dreptul subiectiv:
- drepturi absolute
- drepturi relative
Este absolut dreptul subiectiv opozabil "ergo omnes" care trebuie, deci, sa fie respectat de toti ceilalti. Este un drept subiectiv general, in sensul ca sfera persoanelor obligate a-l respecta este nedeterminata. Dreptul subiectiv este opozabil tuturor celorlalti in toata plenitudinea sa, ca un tot.
DREPTURILE RELATIVE se caracterizeaza prin aceea ca subiectul obligat este determinat (nominalizat) de la inceput in raportul juridic.
Aceasta modalitate de determinare a subiectilor este intalnita in raporturile juridice de drept civil, din dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul administrativ.
La randul lor obligatiile pot fi de tip activ - exemplu: obligatia de a plati pretul sau impozitul, sau de tip pasiv - exemplu: obligatia de a se abtine de la savarsirea unor actiuni care ar impiedica exercitiul proprietatii.
Drepturile subiective ale cetatenilor statului sunt ocrotite si garantate de Constitutie si de celelalte legi. Nu sunt admise nici un fel de ingradiri ale drepturilor subiective pe motiv de rasa, sex, nationalitate.

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC

Prin obiect al raportului juridic se inteleg actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le intreprinde sau le solicita in procesul desfasurarii raportului juridic. Obiectul raportului juridic il formeaza, deci, chiar conduita la care se refera continutul.

FAPTUL JURIDIC
Faptul juridic reprezinta o imprejurare care are efecte juridice, care creeaza, modifica sau stinge raporturi juridice.
Nu orice imprejurare din natura sau din viata sociala este fapt juridic, ci numai acele imprejurari de existenta carora normele de drept leaga consecinte juridice.
Raportul juridic nu poate sa apara in afara producerii faptului juridic.

CLASIFICAREA FAPTELOR JURIDICE
In mod traditional, faptele juridice se clasifica in:
- evenimente si
- actiuni, impartire determinata de criteriul interventiei sau neinterventiei vointei omului.
Astfel, evenimentele sunt imprejurari care nu depind de vointa oamenilor, dar ale caror rezultate produc consecinte juridice numai daca norma de drept statueaza acest lucru.
Exemplu: fenomenele naturale - calamitati, nasterea, moartea, curgerea implacabila a timpului.
Nu orice eveniment produce efecte juridice, intrand, astfel in categoria faptelor juridice. Din multitudinea fenomenelor sau proceselor naturale si sociale, legea selectioneaza doar un numar limitat de asemenea imprejurari si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au legatura cu ordinea juridica. Manifestarea fortei acestor factori in planul dreptului nu se prezinta ca o fatalitate. Efectul lor juridic este legat de un interes determinat al statului, tradus prin norma de drept. Efectul juridic al evenimentelor este filtrat de un interes social.
Spre deosebire de evenimente, actiunile sunt manifestari de vointa ale oamenilor, care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii lor prin normele de drept.
Aceasta categorie a faptelor juridice se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca sunt savarsite de om, cu discernamant.

Actiunile sunt:
- licite;
- ilicite.
Actiunile juridice licite savarsite cu scopul manifestat de a produce efecte juridice poarta denumirea de acte juridice.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani