Contenciosul electoral






Organizarea contenciosului electoral presupune trei probleme principale: solutionarea contestarii candidaturilor, sanctionarea fraudelor electorale si solutionarea contestarii rezultatelor alegerilor.

A. Solutionarea contestarii candidaturilor

Unele persoane sunt neeligibile. Asadar, ele nu pot depune in mod legal candidaturi pentru ocuparea functiilor elective. Nu este vorba de incompatibilitati, caci acestea atrag o sanctiune ulterioara alegerii: parlamentarul este obligat sa aleaga intre cele doua situatii, cea de parlamentar si cea care il face incompatibil cu aceasta. In cazul ineligibilitatilor, el nu poate depune candidatura. Constatarea ineligibilitatii dupa alegeri atrage dupa sine anularea alegerii. Ineligibilitatile pot fi materiale (un salariat al unitatii administrative este ineligibil in aceasta), functionale (unele functii publice de autoritate fac persoana titulara ineligibila pentru a feri alegatorii de presiunile exercitate prin utilizarea functiei) sau sanctiuni (sanctiunea interzicerii exercitiului drepturilor electorale atrage ineligibilitatea). Problema este cui ar trebui data competenta de a constata existenta situatiilor care fac o persoana ineligibila si cine ar trebui sa solutioneze contestatiile cu privire la eligibilitatea unei persoane. De regula, acest contencios electoral preliminar este dat in competenta instantelor ordinare. Uneori pot fi competente si birourile sau comisiile electorale.



B. Fraudele electorale si organizarea sanctionarii lor

Fraudele electorale trebuie bine distinse de presiunile electorale. Presiunile presupun influentarea electoratului peste limitele admise. De exemplu, utilizarea unor afise electorale supradimensionate. Frauda electorala presupune incalcarea regulilor cu privire la votul insusi sau la consemnarea rezultatelor acestuia: falsificarea listelor electorale, falsificarea borderourilor cu rezultatele, introducerea de buletine suplimentare in urne, votarea de mai multe ori (). Contenciosul legat de aceste fraude este dat de regula instantelor judiciare sau instantei supreme ori unei curti speciale. Uneori, pentru ca aceste operatiuni ilegale sa duca la anularea scrutinului trebuie ca frauda sa fie determinanta pentru rezultatele alegerilor. De aceea, vom vedea putine contestatii admise atunci cand rezultatul este strans si mai multe admise atunci cand diferentele sunt semnificative. Sanctionarea persoanelor acuzate de frauda electorala este de regula penala. Dar acest dispozitiv sanctionator nu este tot timpul eficient, caci promisiunea unui rezultat electoral favorabil pare unora mai importanta decat amenintarea sanctiunii.



C. Solutionarea contestarii rezultatelor alegerilor si validarea lor

Trei solutii sunt conceptibile pentru aceasta problema. Fie se da noului ansamblu ales posibilitatea de a-i valida pe membrii sai, dar acest procedeu este destul de periculos pentru ca poate fi folosit ca o arma politica, fie se da instantelor ordinare posibilitatea de a solutiona conflictele generate de alegeri (in general, aceasta varianta este folosita pentru alegerile locale), fie, in fine, se da unei instante speciale (Curte Suprema si mai ales Curte Constitutionala) atributia de a solutiona contenciosul electoral (P. Pactet, 1992, p. 99). Dreptul pozitiv a cunoscut si cunoaste toate aceste solutii, fiind greu de decis care ar fi preferabila.










Copyright © Contact | Trimite referat