DISTRUGEREA CALIFICATĂ (art. 218 C. pen.) referat



1. Conţinutul legal:
"Daca faptele prevazute în art. 217 a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detenţiunea pe viaţa sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Dezastrul consta în distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalaţii sau lucrari şi care a avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritaţii corporale ori sanataţii mai multor persoane"
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - îl constituie relaţiile sociale a caror formare, desfaşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economica.
- obiectul juridic special - este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a caror naştere, existenţa şi dezvoltare este condiţionata de asigurarea integritaţii materiale a bunurilor şi potenţialul de utilizare a acestora.
- obiect material - poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sa aiba o valoare economica aparţinând patrimoniului privat sau public. Bunul trebuie sa aparţina altuia, în varianta simpla. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinaţiei lor iniţiale nu pot constitui obiect material al infracţiunii de distrugere. Daca bunul are o valoare deosebita, fapta va fi mai grava. Distrugerea poate avea obiect material şi un înscris, daca în aceste sunt consemnate raporturi patrimoniale. Daca înscrisul este unul oficial, fapta va fi încadrata în art 242 C. pen. - sustragere sau distrugere de înscrisuri.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este necalificat, putând fi orice persoana care raspunde penal, dar nu şi proprietarul bunului - în forma simpla. La formele agravate, sub. activ poate fi orice persoana, chiar şi proprietarul bunului. Participaţia penala este posibila în toate formele sale.
- subiectul pasiv - este orice persoana fizica sau juridica proprietara sau deţinatoare a bunului distrus. Se poate întâlni şi o pluralitate de subiecţi pasivi. Când faptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus, vor fi sub. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale caror bunuri au fost distruse odata cu acesta.



3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - se realizeaza prin urmatoarele acţiuni: distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, împiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a bunului, înlaturarea masurilor luate de conservare ori de salvare şi s-au produs consecinţe deosebit de grave sau un dezastru. Aşadar, aceasta infracţiune este condiţionata de aceste urmari. Pentru analiza facem trimitere la art. 146 C. pen. şi 218 alin. 2 C. pen. Stabilirea caracterului deosebit de grav este un atribut exclusiv al instenţei de judecata.
- urmarea imediata - consta în creerea unei situaţii de fapt pagubitoare pentru subiectul pasiv, consecinţa a acţiunii sau inacţiunii faptuitorului şi schimbarea negativa în rau a existenţei bunului sau a capaciţaţii de utilizare a acestuia.
- raportul de cauzalitate - trebuie sa se stabileasca în concret, ca urmarea imediata este o consecinţa a savârşirii elementutlui material.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - intenţia depaşita, faptuitorul comite actele de distrugere cu intenţie, iar consecinţale prevazute de art. 218 din culpa. Daca ambele se savârşesc cu intenţie va fi concurs de infracţiuni între distrugere şi omor depsebit de grav.

4. Forme. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul în care acţiunea de distrugere a fost dusa pâna la sfârşit şi s-a produs urmarea imediata, adica dezastrul sau consecinţele deosebit de grave. Aceasta infracţiune este o forma agravata a infracţiunii de distrugere.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionala.
SANCŢIUNI:
- închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi când fapta a avut ca urmare consecinţe deosebit de grave şi
- detenţiunea pe viaţa sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi când fapta a avut ca urmare un dezastru.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani