PARTIDELE POLITICE referat





8.1.Aparitia si evolutia istorica a partidelor politice. Repere teoretice privind definirea partidelor politice
8.2. Trasaturile partidelor politice
8.3. Functiile partidelor politice
8.4. Tipuri de partide politice contemporane
8.5. Sisteme partidiste
8.5.1.Sisteme monopartidiste
8.5.2. Sisteme bipartidiste
8.5.3. Sisteme pluripartidiste
8.5.4.Sisteme partidiste doctrinar-ideologice
8.1. Aparitia si evolutia partidelor politice
Activitatea politica in societate se realizeaza nu numai prin intermediul statului, a institutiilor si organismelor ce tin de acesta, ci si printr-o vasta si complexa retea de organizatii si institutii extrastatale. Dintre acestea cele mai vechi si importante sunt partidele politice.
Notiunea de partid are o vechime milenara, ea deriva in majoritatea lumilor moderne din latinescul pars-partis si desemneaza intr-o acceptiune semnatica: o grupare de oameni constituita in mod voluntar, animati de aceleasi idei, conceptii, interese, scopuri care actioneaza in comun in baza unui program, in vederea realizarii acestora.
Partidele politice nu au avut aceiasi pondere, semnificatie si valoare in toate oranduirile sociale. Trebuie facuta o delimitare neta intre asa-zisele partide ce au existat in sclavagism si feudalism, fata de cele din societatea moderna, capitalista.
Primele asocieri mai mult sau mai putin organizate si stabile apar in sclavagism si apoi in feudalism, ele asemanandu-se foarte mult cu societatile secrete, oculte, congregatiile, corporatiile, ordinile existente in aceste societati. Asemenea "partide" apar in statele grecesti Sparta, Atena, in Imperiul Roman. La randul lor, oamenii politici de vaza ca Cicero, Catilina, Fratii Grachus, Pompei, Cezar isi constituie si ei propriile lor "partide".
In feudalism, ca urmare a predominarii formei monarhiei absolute in organizarea si conducerea societatii, chiar si in aceasta forma, partidele decad.
De regula, in societatea medievala asa-zisele partide apar in interiorul nobilimii, intre forma sa laica si ecleziastica, iar catre sfarsitul acestei societati, intre nobilime si starea a III-a ce grupa elementele viitoare burgheziei si masele populare.
Referitor la partidismul specific sclavagismului si feudalismului se pot face urmatoarele aprecieri:
-In aceste societati, "partidele" nu au constituit entitati politice de sine statatoare, institutii ale structurii si functionalitatii vietii politice. Drept urmare, ele nu aveau nici un rol in definirea si caracterizarea regimurilor politice din aceste societati;
-"Partidele politice" din aceste societati nu desfasurau o activitate permanenta, ci una sporadica, efemera, nefiind bazata pe un program politic coerent si clar. De regula, ele urmareau realizarea unor interese personale sau oculte si dupa atingerea obiectivului propus sau a infrangerii, isi incetau activitatea si se destramau;
-Aceste grupuri nu au reusit sa atraga in circuitul vietii politice toate clasele si categoriile vietii sociale, ci dimpotriva, importante segmente sociale, cum era cazul sclavilor in antichitate, al taranilor, maselor populare in feudalism, al tinerilor, femeilor au ramas in afara perimetrului actiunii lor;
-Nefiind componente structurale, institutionale si functionale ale vietii politice, acest gen de partide nu au putut juca un rol sau o functie deosebita in societate, in organizarea si conducerea acesteia. Ele nu au contat in viata politica a acestor societati.
In acceptiunea moderna a termenului, ca institutii politice bine conturate, cu statute si programe clar fundamentate, cu activitate organizata si permanenta in care au acces toate clasele si categoriile sociale, cu rol major in organizarea si conducerea societatii, partidele politice apar odata cu societatea moderna, cu capitalismul.
Geneza partidelor politice moderne trebuie cautata in perioada trecerii de la feudalism la capitalism, in timpul luptei antifeudale purtate de burghezie.
Revolutiile burgheze, dar si opozitia vechii clase feudale vor da nastere la fundamentele doctrinar-politice si odata cu acestea si la instrumentele aplicarii lor-partidele politice.
In aparitia si impunerea partidelor politice au contribuit urmatorii factori:
-lupta antifeudala. In cadrul acestei lupte burghezia avea nevoie de sprijinul maselor populare care insa trebuiau constientizate, organizate si conduse. Partidele politice au constituit tocmai acele instrumente prin care burghezia a organizat si condus lupta generala antifeudala. La randul ei, vechea clasa feudala pentru a-si apara privilegiile si interesele in lupta cu burghezia, si-a creat si ea propriile sale partide politice;
-Noul sistem de constituire si exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe noi valori si principii, ca cel al reprezentativitatii, al eligibilitatii, al democratismului au impus necesitatea constituirii partidelor politice moderne.
Partidele politice se interpun intre marea masa a alegatorilor si organismele si institutiile reprezentative democratice. Tot partidele sunt cele care creeaza prin reprezentantii lor alesi institutiile politice (parlamentul, guvenul, institutia sefului statului) si tot ele, prin aceiasi reprezentanti, le asigura functionalitatea;
-In multe tari, partidele politice s-au nascut din cerinta realizarii unor sarcini si obiective ale luptei de eliberare nationala, de constituire sau desavarsire a statului national. In aceste situatii, partidele politice au fost singurele care au reusit sa uneasca intr-o singura forta social-politica pe cei interesati in lupta nationala, sa asigure acesteia un program coerent si clar, precum si strategia si tactica necesara realizarii sale.
Repere teoretice privind definirea partidelor politice.
Problema definirii partidului politic a constituit si constituie si astazi un subiect de disputa atat in literatura politologica, in stasiologie cat si in sociologia politica.
Pe marginea acestei teme apar o mare diversitate de opinii, pareri, unele pun accentul pe latura institutionala, organizatorica-program, functii sau rol social. Altii reduc partidul politic la putere, la obtinerea si mentinerea acestuia. Max Weber considera partidul politic ''o asociatie de oameni liberi, voluntar constituita, necesara societatii cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale''.
O definitie cuprinzatoare a partidului politic o da Sigmund Neumann: ''Partidul politic este organizatia inchegata a fortelor politice active ale societatii, preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale.
Si in cadrul gandirii politice romnesti interbelice si postbelice au existat preocupari in definirea partidului politic ca la Petre Negulescu, Dimitrie Gusti, M. Manoilescu sau mai recent la Ovidiu Trasnea si Virgil Magureanu.
Sintetizand, putem aprecia ca partidul politic este o ''personalitate colectiva'', caracterizata printr-o reunire voluntara, cu o gandire si actiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese si idei, toate grupate pe un fundament politic-ideologic acceptat si insusit de membrii sai.
8.2. Trasaturile partidelor politice
Ca entitatati de sine statatoare, cu structuri si functii proprii, partidele politice se deosebesc atat de organismele si institutiile statale, cat si cele extrastatale printr-o serie de trasaturi, note distincte:
-Partidele politice se constituie si actioneaza pe baza voluntarismului, a liberului consimtamant al membrilor sai;
-Obiectivul fundamental al activitatii oricarui partid politic il constituie problema puterii, sub toate ipostazele sale, ale detinerii si exercitarii ei, a controlului sau influentarii ei, sau a cuceririi. De aceea, intr-un stat democratic lupta pentru putere este o lupta intre partide, intre doctrinele si programele politice promovate de acestea;
-Orice partid politic dispune de o anumita structura organizatorica si de conducere, cu organe proprii de conducere locale si centrale, intre acestea existand o stransa legatura si corelatie. In cadrul organizarii si activitatii partidelor politice, un rol important il au statutele, codurile, regulamentele lor.
In ele sunt inscrise principiile si valorile pe care acesta se intemeiaza si functioneaza, organele sale locale si centrale de conducere, durata si modul lor de desemnare, drepturile si obligatiile membrilor de partid, pozitia, atitudinea partidelor fata de principalele probleme interne si externe, obiectivele si sarcinile urmarite de acesta, strategia si tactica aplicata, relatiile cu alte partide si formatiuni politice, etc.
-Partidul politic isi desfasoara activitatea in baza unui program politic care se fundamenteaza pe o anumita doctrina. Pogramul orienteaza si directioneaza activitatea partidului, ii da sens si finalitate. Intr-o forma sintetizata in program isi gasesc fundamentarea si exprimarea intereselor si aspiratiile clasei, grupului social al carui produs este respectivul partid;
-Partidele politice sunt caracterizate printr-o mare deversitate de fundamente doctrinar-politice: liberalism, neoliberalism, conservatorism, neoconservatorism, social-democrat, democrat-crestin. Toate acestea reflecta pe de o parte diversitatea intereselor grupurilor sociale pe care le reprezinta, iar pe de alta, parte existenta in societate a unei diversitati de opinii, idei, solutii, alternative in realizarea lor, in organizarea si conducerea vietii sociale.
-In ceea ce priveste denumirea partidelor politice, acestea pot aparea sub o diversitate de nume in care poate fi sau nu inclusa cea de partid, ea putand fi inlocuita cu cea de conventie, front, hunta, asociatie. Desi denumirile sub care apar si fiinteaza partidele politice nu exprima exact si intotdeauna pozitia partidului sau a grupului social ce-l reprezinta, includerea in titulatura acestuia a unor notiuni, ca cea de liberal, conservator, social-democrat, democrat-crestin, sau de muncitoresc, taranesc pot sa exprime fundamentul lor doctrinar-ideologic si compozitia lor sociala, dar nu obligatoriu si in mod automat.
-Partidele politice sunt caracterizate de o mare mobilitate sociala. Ele sunt sisteme politice deschise, in ele pot intra si iesi membri. In interiorul lor pot lua nastere diferite grupuri, fractiuni care pot dinamiza, conserva activitatea partidului, ii pot impune o noua orientare, un nou fundament politic ideologic si un nou pogram.
In situatia de mari divergente de opinii, conceptii, fundamente ideologice si programatice, aceste grupuri, fractiuni pot iesi in afara partidului, il pot scinda si pot da nastere unui nou partid politic.
8.3. Functiile partidului politic
In cadrul oricarei societati democratice partidele politice exercita un rol major in organizarea si conducerea vietii social-politice. De regula acest rol exprima, se manifesta prin functiile exercitate de partidele politice.
-functia politica. Rolul, atributele, prerogativele acestei functii nu sunt la fel in cazul tuturor partidelor politice. Partidele politice aflate la putere au rol major in constituirea si functionarea principalelor institutii statale (parlament, guvern), in luarea deciziilor si aplicarea acestora, in organizarea si conducerea vietii social-politice. In schimb pentru partidele aflate in opozitie rolul acestei functii este de a monitoriza, de a influenta puterea, de a prezenta opiniei publice, electoratului, eventualele disfunctionalitati si neimliniri ale acesteia sau masuri, decizii neconstitutionale. Revenirea la putere, recucerirea acesteia este obiectivul oricarui partid aflat in opozitie.
-functia de organizare si conducere a activitatii partidului, de mentinere a unei permanente legaturi, comunicatii cu propriile organizatii, membrii si simpatizanti. Formarea si pregatirea propriilor cadre pentru activitatea de partid si de stat in conditiile aflarii sau revenirii la putere, constituie de asemenea o importanta atributie a acestei functii.


-functia teoretico-ideologica vizeaza mai multe obiective:
*dezvoltarea si adaptarea propriei paradigme doctrinare la conditiile social-istorice, la obiectivele si sarcinile urmarite de partid;
*elaborarea programului politic, a strategiei si tacticii politice a partidului;
*organizarea, sustinerea si ducerea luptei ideologice impotriva altor partide si formatiuni politice.
Aceasta functie devine deosebit de activa in perioada luptei electorale, ea organizand, orientand si conducand lupta politica a partidului.
-functia civica, formativ educativa si patriotica atat a propriilor membrii de partid cat si simpatizantiilor.
8.4. Tipuri de partide politice contemporane
Din momentul aparitiei lor si pana astazi, au existat si au functionat mai multe tipuri de partide politice.
1)partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a unei filozofii ideologice, ex.partidul liberal, conservator, social-democrat, etc.
2)partidele istorice - aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente, obiective istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia, etc. Aparand intr-o anumita conjuctura social-istorica, activitatea acestor partide, insasi existenta lor este limitata in timp, tine de anumite regimuri politice, epoci istorice care au disparut, au apus. Acolo unde inca mai exista, ele se mai mentin ca tendinte, fara a mai putea juca un rol major in viata politica a societatii.
3)partide de interese. Principalul mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituit realizarea unui anumit interes care poate fi: national,nationalist, religios, economic, de grup, de clasa sociala, local, zonal, etnic.Ex: partidele ecologiste, etnice (U.D.M.R.), P.R.M., partidul automobilistilor, partida romilor, etc.
4)partide de tendinta. Sunt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia, interesul unor largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si obiective social politice.
5)partide personale sunt create in jurul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza de prestigiul, influenta, forta si carisma acestora. Ex.:partidul golist in Franta, creat in jurul personalitatii lui Charles de Gaulle.
6)partide de cadre se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si segmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist.
7)partide de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in vedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid. O asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia, impunandu-si cu forta vointa in societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice sistemului democratic.
8.5. .Sisteme partidiste
Sistemul partidist are in vedere modul de structurare, de functionare a partidelor politice in cadrul vietii politice dintr-o societate. El se refera cu precadere la numarul partidelor politice care exista intr-o societate si prin a caror participare se deruleaza, se realizeaza viata politica din cadrul acesteia.
Notiunea de sistem partidist a fost folosita pentru prima oara in perioada interbelica si avea in vedere numarul si natura partidelor politice dintr-o societate care erau angajate in viata politica.
De regula, sistemele partidiste se reduc la numarul partidelor politice din societate, totusi consideram ca asemenea analiza este reductionista, limitativa, intrucat nu este posibil un studiu pertinent al sistemului partidist dintr-o societate fara a avea in vedere natura doctrinar - ideologica a fundamentelor politice.
In cadrul sistemului partidist trebuie sa intre toate partidele din societate, indiferent de marimea, rolul si statutul lor in societate, de fundamentele si orientarile ideologice. Facem aceasta precizare, intrucat exista tendinta de a exclude din sistemul partidist, partidele mici sau cele care nu au fost la putere si nici nu pot ascede la aceasta.
Sistemul partidist nu a fost si nu este identic in toate societatile, ci el depinde in fiecare tara de o serie de factori:
-momentul aparitiei capitalismului si al afirmarii burgheziei;
-natura regimului politic;
-nivelul organizarii si functionarii vietii politice in general, a celei partidiste in special;
-obiectivele si sarcinile urmarite in plan social, economic, politic sau national, cum ar fi dezvoltarea, modernizarea social-economica sau politica, in special cea legata de democratism, sau infaptuirea unor obiective ale luptei de eliberare nationala;
-anumite traditii istoric-nationale.
Astazi sistemul partidist se structureaza si evalueaza in functie de doua criterii esentiale:
1) al numarului partidelor politice dintr-o societate care prin aceasta dau si asigura functionalitatea vietii politice. Din acest unghi de vedere avem urmatoarele tipuri de sisteme partidiste:
a)monopartidiste
b)bipartidiste
c)pluripartidiste
2)al paradigmei doctrinare si ideologice

8.5.1. Sisteme monopartidiste
Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe existenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste in imprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:
-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta burgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;
-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor obiective ale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea subdezvoltarii, etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate programatica coerenta s-au grupat intr-un singur partid politic.
Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost chiar necesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice. Important este ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la instaurarea unor regimuri dictatoriale;
-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare pentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fost cazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia. Unipartidismul a fost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor comuniste din Europa rasariteana, Asia si America Latina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice. Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand Frontul Renasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in timpul asocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.
Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 1948-1989.
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri nedemocratice, dictatoriale.
8.5.2. Sisteme bipartidiste
Bipartidismul este sistemul intemeiat pe existenta si functionalitatea a doua partide politice. El se intalneste in aproape toate fazele vietii partidiste, democratice, la inceputul acestuia, in perioada de dezvoltare si maturizare a sa.
Factorii care au condus la aparitia sa au fost multipli si diversi.
Momentul aparitiei bipartidismului poate fi legat de cel al aparitiei partidelor politice, in speta a luptei antifeudale, cand cele doua forte combatante-burghezia si cea feudala, s-au organizat fiecare intr-un partid politic opus, de regula liberal si conservator.
Bipartidismul apare si din necesitatea crearii opozitiei politice si implicit a alternantei politice in organizarea si conducerea societatii.
Democratismul politic a determinat si el aparitia bipartidismului. In multe cazuri, bipartidismul a constituit fundamentul pe care s-a nascut si dezvoltat pluripartidismul.
8.5.3. Sisteme pluripartidiste
Pluripartidismul a aparut in perioada interbelica si s-a extins indeosebi dupa cel de-al doilea razboi mondial in tarile din Europa occidentala. Cauzele ce au condus la aparitia pluripartidismului constau in:
-impunerea si generalizarea votului universal.
Acest fenomen politic a adus in planul vietii politice multiple si diverse grupuri si segmente sociale care pentru a-si promova interesele, a se exprima si manifesta in viata politica si-au creat propriile partide politice;
-Complexitatea vietii sociale, diversitatea intereselor, optiunilor grupurilor si categoriilor sociale a determinat aparitia unor noi paradigme doctrinare si ideologice care, pentru a se materializa si exprima in practica sociala aveau nevoie de propriile partide si formatiuni politice; ex. doctrina comunista-partidele comuniste, doctrina ecologista, democrata, crestina sau social-democrata-partidele ecologiste, crestin-democrate sau social-democrate, etc.
-Dezvoltarea si amplificarea democratismului politic a impus, de asemenea, aparitia unor partide politice.
Prin principiile si valorile pe care le promoveaza, multitudinea optiunilor politice si ideologice ce se confrunta, atat sistemul bipartidist dar indeosebi cel pluripartidist, intemeiaza sistemele politice democratice.
Primul sistem bipartidist a fost creat in Anglia iar cel mai reprezentativ este astazi cel din S.U.A.
Si in Romania pana la primul razboi mondial in anumite perioade prin prezenta Partidului liberal si a celui conservator se poate vorbi de un sistem bipartidist. Pluripartidismul a fost si este prezent si in societatea romaneasca atat in perioada interbelica 1944-1947 si indeosebi dupa 1989.
8.5.4. Sistemul partidist doctrinar-ideologic
Prezenta pluripartidismului, a numeroase si variate orientari doctrinar-ideologice a impus structurarea sistemului partidist contemporan si in functie de acest ultim aspect, adica cel al paradigmei doctrinar politice.
Din aceasta perspectiva, partidele politice se pot structura in trei mari grupe:
a)gruparea partidelor de dreapta cu diferite nuante, de dreapta, de centru dreapta sau de extrema dreapta. In aceasta categorie sunt incluse partidele cu orientare de dreapta, partidele conservatoare, neoconservatoare, liberale, neoliberale, republicane, etc. In cadrul orientarii de extrema dreapta sunt considerate partidele fasciste, neofasciste sau cele ale noii drepte.
b)gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat-crestine, social-crestine si ecologiste;
c)gruparea partidelor de stanga. Este o grupare mai larga in cadrul careia se pot face diferite nuantari ca cea de stanga, de centru stanga si extrema stanga. In categoria celor de stanga si centru stanga pot fi incluse partidele socialiste, social-democrate, radicale si chiar unele occidentale. In cele mai multe cazuri insa, partidele comuniste fac parte din cadrul partidelor de extrema dreapta.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani