PEDEPSIREA UNOR FURTURI LA PL. PREALABILA (art. 210 C. pen.) referat





1. Conţinutul legal:
"Furul savârşit între soţi ori între rude apropiate, sau de catre un minor în paguba tutorelui sau, ori de catre cel care locuieşte împreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se urmareşte numai la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea parţilor înlatura raspunderea penala."

TÂLHARIA (art. 211 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
"Furtul savârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţari ori prin punerea victimei în stare de inconştienţa sau neputinţa de a se apara , precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru înlaturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca faptuitorul sa-şi asigure scaparea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.
Tâlharia savârşita în urmatoarele împrejurari:
a. de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
b. în timpul nopţii ;
c. într-un loc public sau într-un mijloc de transport, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani.
Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani, daca tâlharia a fost savârşita:
a. de două sau mai multe persoane împreuna;
b. de o persoana având asupra sa o arma, o substanţa narcotica ori paralizanta;
c. într-o locuinţa sau în dependinţe ale acesteia;
d. în timpul unei calamitaţi;
e. a avut vreuna din urmarile aratate în art. 182.
Tâlharia care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi inrerzicerea unor drepturi."
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - îl constituie relaţiile sociale a caror formare, desfaşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economica.
- obiectul juridic special - este complex, fiind reprezentat de releţiile sociale patrimoniale, ca obiect juridic principal, precum şi de relaţiile sociale privind viaţa, sanatatea, integritatea corporala şi libertatea persoanei, ca obiect juridic secundar. Aşadar, tâlharia este îndreptata în acelaşi timp împotriva a doua valori sociale (patrimoniul şi persoana);
- obiect material - este un bun mobil care se afla în posesia sau detenţia altei persoane şi corpul persoanei împotriva careia se îndreapta activitatea infracţionala.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoana. Particapaţia este posibila în forma instigarii şi complicitaţii. Coautoratul schimba încadrarea juridica, transformând fapta într-o varianta agravanta.
- subiectul pasiv - orice persoana fizica nu şi juridica ca în cazul furtului. Poate fi întâlnita o pluralitate de subiecţi pasivi.

3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - se realizeaza prin doua acţiuni corelate şi anume: acţiunea de furt, în principal, şi printr-o acţiune de ameninţare sau violenţa, în secundar. Violenţele trebuie sa fie exercitate direct împotriva victimei. Daca acestea îmbraca forma distrugerii, va exista un concurs de infracţiuni. Totodata când bunul se ia prin smulgere va exista întotdeauna infracţiunea de tâlharie.


Tâlharia nu trebuie confundata cu şantajul, deaorece în cazul şantajului faptuitorul urmareşte obţinerea de foloase materiale de la victima într-un moment viitor şi nu exact în momentul savârşirii faptei.
Tâlharia nu trebuie confundata nici cu furtul calificat când faptuitorul acţioneaza profitând de starea victimei de a se apara sau de starea de inconştienţa a cesteia, deoarece în cazul tâlhariei faptuitorul îi provoaca intenţionat aceste stari pentru a putea mai uşor sa sustraga bunurile.
Tâlharia poate intra în concurs cu infracţiunea de ultraj când fapta se savârşaşte asupra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritaţii de stat.
- urmarea imediata - consta în trecerea bunului din stapânirea de fapt a posesorului sau detinatorului, în cea a faptuitorului. În unele modalitaţi agravate se poate produce şi moartea victimei.
- raportul de cauzalitate - trebuie sa se stabileasca în concret, ca urmarea imediata este o consecinţa a savârşirii elementutlui material.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - intenţia directa în ceea ce priveşte acţiunea principala dar şi cea secundara. Când fapta are ca urmare o vatamare corporala grava sau moartea victimei, forma de vinovaţie este praeterintenţia.

4. Forme. Modalitaţi. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat - fapta se consuma în momentul în care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stapânire a bunului concomitent cu savârşirea acţiunilor de ameninţare sau violenţa. În cazul modalitaţii agravate, tâlharia se consuma daca s-a produs vatamarea sau moartea victimei;
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionala şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
MODALITAŢI: Fapta este mai grava când este savârşita în urmatoarele împrejurari:
a. de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
b. în timpul nopţii;
c. într-un loc public sau într-un mijloc de transport ;
d. de doua sau mai multe persoane împreuna;
e. de o persoana având asupra sa o arma, o substanţa narcotica ori paralizanta;
f. într-o locuinţa sau în dependinţe ale acesteia;
g. în timpul unei calamitaţi;
î. a avut vreuna din urmarile aratate în art.182;
e. tâlharia care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.
SANCŢIUNI:
- închisoare de la 3 la 18 de ani - în forma tip şi
- închisoare de la 5 la 20 de ani , de la 7 la 20 de ani şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi- în forma agravata











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani