Statutul alesilor - imunitatile parlamentare, interdictii si incompatibilitati






Statutul alesilor comporta, mai intai, analizarea caracteristicilor mandatului reprezentativ in dreptul public, analiza pe care noi am facut-o deja, mai apoi, analiza imunitatilor reprezentantilor si, in fine, analiza interdictiilor si incompatibilitatilor. Nu ne vom referi aici decat la parlamentari caci, pe de o parte, analiza mandatului prezidential o vom trata distinct, iar problemele ridicate de mandatul alesilor locali fac parte din programa cursului de drept administrativ.

1. Imunitatile parlamentare

a. Notiunea de imunitate. Imunitatile parlamentare reprezinta o protectie contra actiunilor judiciare care ar putea fi intentate contra parlamentarilor de guvern, magistrati sau de particulari. Cele doua imunitati sunt: iresponsabilitatea parlamentara si inviolabilitatea parlamentara (G. Burdeau, 1978, p. 32-34).



b. Iresponsabilitatea parlamentara. Este o regula esentiala a regimului democratic reprezentativ faptul ca „deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”, cum arata art. 72 al Constitutiei Romaniei din 1991.
Intinderea iresponsabilitatii cuprinde doar actele facute in exercitarea functiilor parlamentare. Nu sunt cuprinse articolele scrise intr-un ziar sau textele afiselor electorale sau discursurile facute la reuniuni publice etc. Iresponsabilitatea nu acopera nici traficul de influenta.
Iresponsabilitatea are un caracter absolut; ea este perpetua, subzistand chiar dupa incetarea mandatului, si de ordine publica, caci este stabilita in interesul bunei functionari a parlamentului, nu in interesul personal al parlamentarului, ceea ce implica faptul ca acesta nu poate renunta la ea.

c. Inviolabilitatea parlamentara. Inviolabilitatea este un alt mijloc de a asigura independenta parlamentarului in exercitiul functiunilor sale. Inviolabilitatea il protejeaza pe parlamentar in ceea ce priveste actiunile cu privire la acte ce nu tin de exercitarea nemijlocita a mandatului. Aceasta protectie poate avea mai multe grade. De obicei, deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala decat cu incuviintarea Camerei din care face parte si dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine de regula Curtii Supreme de Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Exista insa o obligatie de a informa neintarziat pe Presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere va dispune imediat revocarea acestei masuri.


Protectia poate fi si mai putin ferma. Astfel, Constitutia franceza din 1958 prevede ca inviolabilitatea acopera doar perioada sesiunilor parlamentare. In afara sesiunilor parlamentarul nu este protejat decat impotriva arestarii, cu exceptia flagrantului, cand si aceasta este admisa.
Inviolabilitatea este si ea de ordine publica, deci stabilita pentru a asigura buna functionare a parlamentului si nu in folosul parlamentarului. Aceasta inseamna ca parlamentarul nu poate renunta la ea. Ea poate fi doar retrasa de catre parlament sau de catre Camera acestuia, organele de urmarire penala sau judecatorul neputand sa indeplineasca actele procesuale privitoare la deputat sau senator in lipsa acestui acord al organului reprezentativ, chiar daca ar avea acordul parlamentarului.

2. Interdictii si incompatibilitati

Incompatibilitatile se opun cumulului mandatului cu anumite activitati sau limiteaza exercitiul acestora: ele impun o alegere intre mandat si activitatea respectiva, fie ea publica sau privata (P. Avril, J. Gicquel, 1988, p. 32). Interdictiile presupun incetarea mandatului daca o anumita situatie intervine.



a. Principiul interzicerii cumularii mandatului parlamentar cu alte activitati publice. Principiul este ca mandatul parlamentar este imposibil de cumulat cu alte functii publice. Totusi, el nu functioneaza la fel in cazul functiilor elective si a celor neelective. Functiile elective la nivel national nu pot de regula sa fie cumulate. Nu poti fi senator si deputat in acelasi timp. Alegerea intr-o a doua adunare reprezentativa atrage dupa sine pierderea calitatii de membru al primeia. Nu este vorba asadar de o ineligibilitate, ci de incompatibilitate, ceea ce inseamna ca poti candida, dar pierzi apoi beneficiul primului mandat. Cumulul mandatului parlamentar cu cel local poate fi admisa uneori si chiar sunt sisteme care o admit, de exemplu cel francez.
Cumulul mandatului parlamentar cu functiile publice neelective este de multe ori permis. De exemplu, multe sisteme permit cumularea calitatii de parlamentar si de ministru. Altele fac o inlocuire a parlamentarului investit ministru cu supleantul sau, dar permit primului sa-si reia mandatul atunci cand pierde calitatea de ministru. In principiu, numirea in alta functie publica de autoritate neelectiva, cu exceptia celei de membru al guvernului, atrage dupa sine pierderea calitatii de deputat sau senator. Unele sisteme permit asadar cumulul functiei parlamentare cu functiile publice neelective care nu sunt de autoritate.



b. Interzicerea cumularii mandatului parlamentar cu unele functii ori activitati private. Principiul este in acest domeniu cel al compatibilitatii. Totusi doua temperari sunt aduse in general acestui principiu. Prima vizeaza incompatibilitatea mandatului parlamentar cu unele activitati de directie a anumitor societati comerciale, masura destinata sa asigure, pe de o parte, independenta reprezentantului fata de grupurile de interese economice si, pe de alta parte, sa impiedice influenta parlamentarului asupra modului cheltuirii banului public in raporturile cu intreprinderile private. De exemplu, pot fi interzise in cumul cu mandatul de parlamentar calitatile de administrator al unei societati, ori membru in consiliul de administratie, ori de director general. Cea de a doua temperare priveste restrangerea sferei de activitate a unor profesiuni liberale cat timp persoana este deputat sau senator. De exemplu exercitiul profesiei de avocat nu poate fi facut de reprezentant in afacerile penale contra intereselor publice sau in procesele contra statului ori a persoanelor juridice de drept public ()








Copyright © Contact | Trimite referat