Piaţa bursieră a Germaniei referat





Caracteristica şi supravegherea pieţei de capital
În Germania activează 8 burse de valori: în Frankfurt, Diusselidorf, Munhen, Hamburg, Berlin, Shtutgard, Hannovra, şi Bremen.
Tranzacţionarea cu trate a apărut în Frankfurt în 1585. La sfârşitul sec. XVIII se tranzacţionau regulat obligaţiuni şi cambii simple. Prima cotare a acţiunilor a avut loc în 1820.
După al II Război Mondial, principalele burse de valori din Germania erau cea de la Frankfurt şi cea de la Diusselidorf. În 1979 Bursei de Valori de la Frankfurt îi revenea 46% din volumul de tranzacţionare bursier, iar celei de la Diusselidorf - 34%. În anii '90 Bursa de Valori de la Frunkfurt a început să deţină o poziţie dominantă. În perspectivă nu este exclus faptul de fuziune a tuturoro burselor. Practic, în prezent, toate regulile de tranzacţionare sunt identice, iar informaţia se transmite momentan la toate bursele, deaceea bursele germane pot fi considerate ca o bursă.
Burseide Valori de la Frankfurt - 75% din operaţiile acţiuni ,74% - cu obligaţiuni.
28
Structura organizatorică a Bursei de Valori de la Frankfurt este specifică şi nu are analogie în lume. În varianta actuală funcţionează de la 1 ianuarie 1993. Conform legislaţiei germane, bursa de valori este o instituţie de drept public - organizaţie necomercială. După statut Bursa de Valori de la Frankfurt este organizaţie cvasipublică, în trecut fiind subordonată Curţii de Industrie şi Comerţ. După reorganizarea din 1992 şi până în prezent, ea este subordonată "S.A. Bursa Germană" (Deutsche Borse A.G.). Formal, Bursa de Valori de la Frankfurt şi S.A. Bursa Germană sunt instituţii distincte, iar efectiv - un tot întreg.
Titlurile mobiliare
Specificul pieţei de capital germane constă în faptul că există o mare discrepanţă între piaţa obligaţiunilor şi cea a acţiunilor, în favoarea primei. Din contul emisiunii de acţiuni se finanţează o mică parte din investiţii, iar ponderea capitalizării în P.I.B. este de 20 - 25%, ceea ce e de 2 ori mai mic ca în S.U.A. şi de 5 ori ca în Marea Britanie. Este neînsemnată şi piaţa obligaţiunilor societăţilor pe acţiuni
Spre deosebire de S.U.A, în Germania, practic, nu există contopiri "duşmănoase" de companii.
Societăţile pe acţiuni în Germania emit 2 tipuri de acţiuni: simple şi privilegiate. Legislaţia germană permite emisiunea acţiunilor privilegiate cu şi fără drept de vot.Societăţile pe acţiuni germane deseori apelează la formarea capitalului statutar prin emisiune de acţiuni privilegiate pentru deţinerea controlului de către proprietari.
Acţiunile simple nu se deosebesc prin proprietăţile lor clasice de cele ale altor ţări. Se interzice emisiunea acţiunilor convertibile.Majoritatea acţiunilor sunt la purtător, acţiunile nominative se mit mai rar, excepţie făcând acţiunile societăţilor de asiguri, care sunt obligate prin lege.Drepturile acţionarilor sunt reflectate în Legea privind Societăţile pe Acţiuni, unde sunt specificate dreptul acţionarilor la accesul de informaţie.


29
Legea obligă societăţile să publice dările de seamă în Federal Gazette, avizele privind ulterioarele adunări ale acţionarilor, ordinea zilei, modificările în Consiliul Directorilor, etc. Pentru schimbarea statutului, lichidare, fuziune, etc. Este nece4sară marea majoritate de voturi.
Piaţa obligaţiunilor germane ocupă locul 3 în lume după piaţa S.U.A. şi a Japoniei. După reîntregirea Germania mărimea datoriei federale s-a dublat, datorită direcţionării de fonduri regiunilor estice.
Ca şi în alte state, principalul debitor rămâne a fi statul - organele federale şi administraţiile landurilor, ponderea cărora în totalul împrumutului obligatar constituie 39% şi 20%.
Guvernul federal emite 2 tipuri de obligaţiuni: pe termen lung (Bundesobligationen - Bunds) şi pe termen mediu (Bundesobligationen - Bobls). Alte titluri ar mai fi: notele de trezoreri şi cambiile de trezorerie
Obligaţiuni de stat se mai consideră obligaţiunile emise de Fondul Unional German (Treuhandanstalt) - principalul organ de privatizare german, Serviciul Federal al Căilor Ferate şi Serviciul Federal al Poştei.
Obligaţiunile pe termen lung ) se emit pe termen de 10 ani cu rambursare la scadenţă. Dobânda este fixă şi se plăteşte anual. Se emit în formă dematerializată, cu valoare nominală. Emisiunea se efectuează prin înscrierea în Registrul Federal al Împrumuturilor.
Obligaţiunile pe termen mediu se emit pe termen de 5 ani cu rambursare la scadenţă. Dobânda este fixă şi se plăteşte anual. Se emit în formă dematerializată, cu valoare nominală.
Obligaţiunile ipotecare se emit pentru finanţarea fondului locativ sub formă de titluri de valoare nominative şi la purtător. Ele sunt asigurare cu imobil şi sunt înregistrate în Registrul Cadastral Special. Se emit sun formă de certificate separate sau globale pe termen .
30
Obligaţiunile municipale (Kommunalobligationen, Offenliche Pfandbriefe) se emit pentru finanţarea necesităţilor organelor locale.
Alte obligaţiuni bancare (Inhaberschuldverchreibungen) se emit fără asigurare pe termen de la 2 ani la 10 ani.
Toate obligaţiunile de stat şi majoritatea obligaţiunilor bancare au listing la burse, însă tranzacţionarea cu ele se efectuează pe piaţa extrabursieră.
Principalii investitori pe piaţa obligaţiunilor germane sunt băncile, precum şi investitorii instituţionali autohtoni şi străini.









Copyright © Contact | Trimite referat