Populatia terrei
Geografia populatiei si a asezarilor reprezinta in ansambul ei universul lumii, „ecumeno” ceace din traducere greceasca ar rezulta caracterul sau universal, rolul principal revenind celor doua mari componente mentionate intr-o corelatie permanenta.
Prof.univ.dr. Alexandru Ungureanu, membru corespondent al Academiei Romane, in cartea sa „Geografia economica a lumii contemporane” mentiona ca populatia are patru caracteristici respectiv:
- Plasticitatea sa (o rapida dezvoltare antropica);
- Un inalt grad de dezvoltare intelectuala (capacitatea de a gandi si vorbi);
- Un inalt grad de sociabilitate;
- O mare mobilitate spatiala cu un sustinut grad de adaptabilitate gratie inteligentei specifice.
1 Dinamica populatiei si repartitia sa spatiala
Pana la inceputul secolului XVIII, populatia Terrei a avut o crestere lenta, intrucat domeniile de activitate apartineau sectorului primar: agricultura, vanat, pescuit, etc. Principalele cresteri semnificative-au remarcat in campiile fertile ale marilor fluvii si in spatiile fostelor imperii.
In antichitate, pe timpul Dinastiei Han, China avea cca. 40-70 milioane locuitori. Pe vremea lui Hristos, anul 0, dupa statisticile ONU (1992) pe Terra traiau cca. 252 milioane de locuitori, iar la 1500, in perioada Renasterii, cca 461 milioane de locuitori. In anul 1650 pe Terra erau 580 milioane de locuitori, din care ½ erau repartizati in spatiile continentului Asiatic. In epoca moderna, in Europa, odata cu aparitia si dezvoltarea capitalismului, are loc o explozie demografica, ritmul mediu de dezvoltare depasind 6% intre anii 1750-l920.
Intre anii 1650-l900 populatia Americii creste de peste 11 ori.
Aceleasi surse ONU mentioneaza ca in:
- 1950 populatia Terrei era de 1,170 miliarde de locuitori;
- 1990 populatia Terrei era de 2,515 miliarde de locuitori;
- 1999 in data de 12/13 octombrie orele 00 se naste la Sarajevo o fetita ce rotunjeste numarul
de locuitori de pe Terra la 6 miliarde.
- 2000 populatia lumii trece de 6,100 miliarde locuitori.
- 2004/2005 populatia lumii depaseste 6,360 miliarde locuitori.(conform Atlasului italian 2004/2005, Editura Navara).
Din cele 6,3 miliarde de locuitori, 3,8 miliarde traiesc in Asia, 510 miloane locuitori in Europa, 933 milioane locuitori in America de Nord, centrala si de Sud, 867 miloane locuitori in Africa, 310 in Comunitatea Statelor Independente si peste 40 milioane in Australia si Oceania.
Sporul natural ridicat il regasim (>30‰) in majoritatea statelor din Africa, Asia, America Latina si Oceania, in Nigeria si Kenia atingand recorduri de peste 50‰. Aici si mortalitatea este mare (>15‰), sporuri medii (20-30‰) se regasesc in state ca Argentina, Chile, Coreea de Sud, Irlanda, Islanda, China, Albania. Sporuri mici (<10‰) mentionam in: Germania (9,6‰), Franta, Italia, apoi in America de Nord, Japonia, Noua Zeelanda.
Repartitia spatiala a populatiei este neuniforma ea fiind rezutatul unui complex de factori naturali (relief, clima, resurse naturale) dar si a nivelului de dezvoltare socio-economica de-a-lungul istoriei umane.
Redam mai jos o cronologie realizata si prezentata in atlasele Spaniol si Italian, la nivelul anilor 2004/2005 a tarilor cu o pupulatie numeroasa:
1. China
1,3 miliarde locuitori
desitatea 1311 locuitori/Km2
2. India
1,06 miliarde locuitori
desitatea 322 locuitori/Km2
SUA
298,8 milioane locuitori
desitatea 31 locuitori/Km2
4. Indonezia
211,0 milioane locuitori
desitatea 110 locuitori/Km2
5. Brazilia
174,6 milioane locuitori
desitatea 21 locuitori/Km2
6. Pakistan
156,0 milioane locuitori
desitatea 184 locuitori/Km2
7. Federatia Rusa
145,0 milioane locuitori
desitatea 8 locuitori/Km2
8. Bangladesh
129,0 milioane locuitori
desitatea 87 locuitori/Km2
9. Japonia
129,0 milioane locuitori
desitatea 335 locuitori/Km2
10 Nigeria
113,0 milioane locuitori
desitatea 123 locuitori/Km2
In Europa mentionam urmatoarea repartitie teritoriala a populatiei in unele state:
1. Germania
82536680 locuitori
desitatea 231 locuitori/Km2
2. Franta
59767000 locuitori
desitatea 110 locuitori/Km2
Italia
57888245 locuitori
desitatea 192 locuitori/Km2
4. Polonia
38206000 locuitori
desitatea 124 locuitori/Km2
5. Albania
3129000 locuitori
desitatea 109 locuitori/Km2
6. Romania
21734000 locuitori
desitatea 91 locuitori/Km2
7. Vatican
900 locuitori
desitatea 2000 locuitori/Km2
8. Monaco
32000 locuitori
esitatea 16410 locuitori/Km2
9. Elvetia
7138000 locuitori
desitatea 177 locuitori/Km2
10. Bulgaria
7846000 locuitori
desitatea 71 locuitori/Km2
11. Ucraina
48200000 locuitori
desitatea 80 locuitori/Km2
12. Suedia
8955000 locuitori
desitatea 20 locuitori/Km2
Densitatea medie a populatiei pe Terra este de aproximativ 42 locuitori/Km2, densitatea minima o intalnim in Podisul Tibetului si este de 2 locuitori/Km2 .
2 Structura populatiei dupa varsta evidentiaza in primul rand potentialul fortei de munca si capacitaea de inlocuire a acesteia.
In consens s-a acceptat o grupare in trei categorii de varsta:
- Tineretul 15-20 ani;
- Adultii 20-60 ani;
- Varstnicii > 60 ani.
In tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare domina tineretul (40-50%) si adultii sub 45%. In tarile puternic dezvoltate domina adultii 55-60%, tineretul fiind mai redus, respectiv sub 30%, exemplu in Germania 17%, Danemarca, Olanda cca20%.
Dupa sexe, pe Terra cca 50,3% exista femei si 49,7% sant barbati. In Asia orientala si meridionala domina barbatii (51,2%) iar in Africa aceasta categorie atinge media mondiala. In Comunitatea Statelor Independente, procentul barbatilor este de 47,3% iar in zona emiratelor procentul sexului barbatesc este de peste 67%, acestia fiind atrasi in domeniul extractiv si prelucrarii titeiului.
Dupa rase, adica din punct de vedere a trasaturilor antropologice pe Terra s-au diferentiat patru tipuri de rase umane respectiv:
- Europoizii, cea mai numeroasa (>2,35 miliarde locuitori) ce acopera cea mai mare parte a Europei, Asia de SE, Africa de Nord, America, Australia, Oceania, India central nordica. In aceasta grupa se regaseste si poporul roman;
- Mongoloizii, ocupa Extremul Orient, Asia de Nord si bastinasa amerindienii si eschimosii;
- Rasa Neagra, negroizii, originali din Africa de Nord (cca. 430 milioane locuitori), ocupa Africa subsahariana, dar si regiuni in spatiile celor doua Americi, dusi ca forta de munca, mai ales ca sclavi (marile iemigrari fortate);
- Rasa Australiana, (8,7 milioane locuitori), este reprezentata de populatia aborigerna a Australiei si cea din NV Oceaniei.
Din incrucisarea indivizilor intre rase au rezultat metisi de tip mongoloid-australian sau mongoloid-europoida si chiar negroid-europoida.
Gruparea lingvistica, s-a format in timp printr-un proces complex de etnogeneza, care a condus la aparitia marilor grupe si a dat nastere la popoare. Literatura de specialitate mentioneza existenta a 11 familii etnolingvistice din care mentionam doar:
- Familia indoeuropeana cu peste 2,6 miliarde de locuitori care se grupeaza in Europa, India central-nordica, America, Australia, Siberia, Oceania, Afganistan. Aici intra si poporul Roman.
- Familia Sino-Tibetana cu peste 1,3 miliarde locuitori aici intrand marele popor chinez.
Celelalte grupe se pot prelua din literatura de specialitate recomandata la bibliografie.
Dupa modul de ocupatie, distingem doua categorii:
- populatia activa, permanent ocupata, producatoare de bunuri materiale pentru sine si pentru altii;
- populatia pasiva sau intretinuta:copii, someri, batranii
Populatia activa o regasim in cele trei sectoare de activitate, repartizata in procente diferite spatial de la o tara la alta, functie de mai multi factori. In sectorul primar, agrucultura, vanat, pescuit este antrenata in special populatia din tarile slab dezvoltate. In sectorul industrial si constructii este prezenta populatia activa din statele puternic dezvoltate. In sectorul tertiar, servicii, comert, turism, populatia activa este prezenta in tarile in curs de dezvoltare si foarte dezvoltate.
Habitatul rural este reprezentat prin trei componente:
- vatra asezarii, locul unde exista un spatiu de locuit;
- populatia (numarul de persoane);
- spatiul pe care se realizeaza activitatile de baza (averea spatiala a vetrelor).
Marile aglomerari rurale le regasim in campiile fertile ale marilor fluvii, unde se cultiva plante cerealiere si tehnice, respectiv in vaile si campiile din China de Est, bazinul Mesopotamiei,
Gangele, Nilul, apoi in Ucraina, America de Nord, Tarile de jos. Exista o repartitie altitudinala a satelor functie de conditiile climatice, dar si o structura complexa functie de ocupatia principala a membrilor sai (sate agricole, agrozootehnice, agroindustriale, pescaresti, agroturistice, pastoral-silvice, etc).
In Romania exista peste 13000 asezari rurale cu o structura complexa, ele fiind prezente de la altitudinea de 3m (sate pescaresti in Delta Dunarii) pana la 1600m, satul Pietroasa din Muntii Apuseni.
4. Habitatul urban
Fata de asezarile rurale, asezarile urbane au urmatoarele caracteristici specifice:
- un numar mare de locuitori;
- o concentrare mare a unor activitati productive;
- o dotare specifica centralizata (apa, electricitate, gaze, caldura, spatii de invatamant, cultura, banci, spatii administrative, etc)
Statisticile recente mentioneaza ca peste 44% din populatia lumii traieste in mediul urban, cu perspectiva ca in 2015 procentul sa depaseasca 50%.
Privind istoric fenomenul urbanizarii s-a dezvoltat in marile zone bogate in resurse ale solului si subsolului, la intersectia marilor fluxuri comerciale,etc.
Civilizatiile din Campia Mesopotamiei (Sumeriana) apoi cle din Bazinul Nilului, Indusului, Gangelui, civilizatia Cretana, Chineza, Miceniana si mai recent Romana au fost marcate din acest punct de vedere de concentrari ale populatiei in vechile si recentele orase. Dupa incheierea revolutiei agrare (1650-l700) si dezvoltarea treptata a capitalismului, populatiile de pe Terra s-au grupat in spatii urbane construind adevarate metropole. Fenomenul migratiilor urbane este prezent si azi cand pe Terra s-au format marile aglomerari urbane (megalopolisurile). Numai intre anii 1800-l985 populatia urbana a crescut de 82 de ori, respectiv de la 25 milioane locuitori la 2,06 miliarde locuitori. In 1800 existau doar 100 de orase cu populatie mai mare de 100000 locuitori, in prezent numarul acestora depaseste cifra de 2000.
Functiile oraselor sant dependente de gradul de ocupare a populatiei in procesele de realizare a bunurilor materiale. Intalnim orase industriale, industrial-agrare, politico-adminisatrative, militaro-strategice, portuare, balneoclimaterice,etc.
Majoritatea oraselor au functii complexe. Redam mai jos cele mai mari orase de pe Terra, cu populatii mai mari de 10 milioane de locuitori si unele cu populatii variabile numeric.
Nr locuitori (milioane)*
1. Tokio – Yokohama
30,0
2. Sao Paulo
21,5
Mexicocity
15,3
4. New York
14,6
5. Osaka
14,1
6. Sanghai
14,1
7. Bombay
13,3
8. Los Angeles
11,8
9. Buenos Aires
11,8
10. Seul
11,6
11. Beijing
11,4
12. Rio de Janeiro
11,3
1Calcuta
11,1
14. Jakarta
10,0
15. Cairo
9,0
16. Paris
9,0
17. Londra
8,9
18. Moscova
8,9
19. Roma
3,7
20. Bucuresti
2,1
* Sursa Atlasul spaniol si Italian 2005
Desigur in bibliografie se vor regasi multe alte clasificari datele fiind mereu supuse schimbarii.
In Romania in anul 1996 traiau 23 milioane locuitori, din care 54,8% se regaseau in mediul rural, 51,1% din populatie o reprezinta sexul feminin.
Statisticile din Atlasul D’Agostini Italia (Navara), mentioneaza ca in 2004, in Romania populatia era de 21,7 ,milioane locuitori cu o densitate de 91 locuitor/Km2, un spor natural de 9,6%, mortalitate 12,3%, o speranta de viata de 68 ani la barbati si 75 ani la femei.
Din totalul populatiei Romaniei, cca 9234000 locuitor erau in activitate, din acestia, 36% erau in sectorul primar (agricol).
Orasele mari dupa capitala, au o populatie mai mare de 250000 locuitor si din acestea mentionam: Constanta, Iasi, Cluj, Timisoara, Brasov, Galati, Craiova, Ploiesti.
Judetul cel mai mare este Prahova, cu 850000 locuitori si cel mai mic, Covasna cu 230542 locuitori.
Judetul Iasi este al II-lea ca marime cu 833000 locuitori, iar Orasul Iasi are o populatie de cca 350000 (loc II-III).
