Resursele naturale referat







Conditiile hidrografice
Suprafata totala a fondurilor de ape al R. Moldova este de 92,8 mii ha sau 2,7% din fondul funciar (Cadastrul funciar2000). Teritoriul este drenat de 3085 cursuri permanente si temporare de apa, majoritatea absoluta ale acestora fiind foarte mici - 92% au lungimea sub 10 km si doar 8 rauri au peste 100km lungime: Nistru, Prut, Raut,Cogalnic, Bac, Iaplug si Ichel. Pe un sector de cca 0,8 km teritoriul este scaldat de apele Dunarii (langa satul Giurgiulesti, jud. Cahul).
Pe teritoriul RM sunt 57 lacuri naturale cu o suprafata totala de 62,2 km2. Mult mai mare este numarul lacurilor de acumulare si al iazurilor, ce acopera o suprafata de 32 mii ha. Au fost construite 82 lacuri de acumulare, cele mai mari fiind indicate in tabel. Pe teritoriul Moldovei au fost construite doua bazine de acumulare: unul in 1956 pe Nistru la Dubasari si altul in 1980, pe Prut, la Costesti-Stanca. Bazinul de la Dubasari ocupa o suprafata de 67,5 km3 si acumuleaza 277 mln. m3 de apa; adancimea medie este de 4,5 m, iar cea maxima de 19,5 m in apropierea digului.
Denumirea
Raul pe care se afla

Anul constructiei

Suprafata oglinzii de apa, km2

Stanca-Costesti
Prut
1976
92,0
Dubasari
Nistru




1954
76,5
Cuciurgan
Cuciurgan
1963
28,0
Ghidighici
Bac
1963
28,0
Congaz
Ialpug
1961
4,9
Razeni
Botna
1963
1.9
Costesti
Botna
1962
1.8
Comrat
Ialpug
1967
1.7
Resursele de apa. Resursele de apa. Resursele potentiale regenerabile de apa pe suprafata sunt formate din volumul anual total al scurgerii raurilor interne si 1 din volumul scurgerii raurilor Nistru si Prut, aceste rauri sunt de frontiera si R. Moldova are dreptul la 50% din volumul scurgerii. Din resursele potentiale de apa de suprafata, 5,24mlrd m3 , din care revin: 71% - raului Nistru, 28% - raului Prut, iar restul altor rauri. Raportate la populatia republicii, revin cca 1220m3 apa anual pe locuitor.
Sunt importante resursele de ape minerale. In partea de nord predomina apele sulfato-bicarbonatato-calcicosodice, (Soroca, Balti, Gura Cainarului, -jud. Soroca etc.), in partea de nord-vest - apele bicarbonatato-sodice, cu o mineralizare de 0,8-2,6 g/l. In partea centrala apele au aceeasi compozitie chimica, dar mineralizarea atinge 2-5 g/l (Cornesti, Chisinau), ca si in sud-est - izvoarele din Varnita; in partea de sud apele sunt bicarbonatato-clorosodice, cu o mineralizare de 2 g/l (Cahul etc.). Au fost descoperite si ape subterane termale: langa s. Cornesti (jud. Ugheni), la adancimea de 180 m (avand temperatura de 20%C) si langa Cahul, la adancimea 514 m, avand temperatura de 350C si o mineralizare de 70 g/l. S
Resursele pedologice reprezinta cea mai importanta bogatie naturala a R. Moldova. Predomina cernoziomurile - principala clasa de soluri, care acopera 72% din invelisul pedologic total si fac parte din categoria celor mai fertile soluri.
O mare importanta au solurile aluviale, care detin 10,2% din invelisul pedologic. Alte clase de soluri au o raspandire mai redusa: solurile cenusii silvice, brune silvice, (specifice sectoarelor celor mai inalte ale podisurilor), solurile hidromorfe, halmomorfe, etc., care se intalnesc insular si au o insemnatate economica redusa.
Resursele vegetale includ padurile, pajistile, vegetatia acvatica, segetala si alte formatiuni vegetala.
Vegetatia spontana a R. Moldova este relativ bogata, numai plantele superioare fiind reprezentate prin cca1900 de specii. Se disting trei zone de vegetatie: de padure, de silvostepa si stepa, insa flora spontana a fost foarte mult modificata de catre om si ocupa in prezent suprafete restranseVegetatia spontana detine o suprafata de cca 800 mii ha sau 23,5% din teritoriul republicii. In cadrul acestui invelis de flora se evidentiaza 2 tipuri principale de asociatii vegetale: padurile si pajistile. Padurile se intalnesc sub forma de areal insular, detinand suprafete mai importante in sectoarele mai inalte din Podisul Codrilor, Podisul Moldovei de Nord, Podisul Nistrului, Colinele Tigheciului, precum si in luncile Nistrului si Prutului. Suprafata silvica totala este 424,5 mii ha (anul 1997) din care padurile propriu-zise detin 369,9 mii ha, iar cealalta suprafata revine perdelelor forestiere de protectie si terenurilor ocupate de arbusti. Gradul de impadurire a teritoriului (9,4%) este unul din cele mai mici din Europa. Valori reduse are si suprafata silvica care revine in medie unui locuitor - doar 0,1 ha, fiind mult sub media mondiala de 0,8 ha pe locuitor. Pentru R. Moldova sunt specifice padurile de foioase de tip central-european, cu exceptia padurilor din partea de Sud care sunt de tip mediteranean. In structura lor floristica dominante sunt speciile de stejar, care acopera cca. 61% din suprafata silvica totala. In padurile de foioase din partea centrala si de nord cei mai frecventi edificatori sunt stejarul pedunculat, gorunul, insotiti de carpen, jugastru, tei, frasin, ulm s.a. iar in padurile xerofite din sudul republicii - specia edificatoare este stejarul pufos. Pe suprafete reduse, doar in Codrii de Nord-vest se intalneste fagul, specia lemnoasa cea mai valoroasa din padurile noastre, lemnul caruia este utilizat in industria mobilei. Subarboretul din aceste paduri, reprezentat de corn, paducel, porumbar, alun, maces etc, are o importanta economica redusa, insa totusi se utilizeaza fructele unor specii (de maces, corn, alun), precum si lemnul, indeosebi pentru foc. Padurile de lunca (zavoaiele) sunt raspandite sub forma de fasii de-a lungul vailor Nistrului, Prutului mai putin ale altor rauri. Aceste paduri sunt dominate de specii de arbori si arbusti cu lemn moale: plopul alb, plopul negru, salcia alba s.a., insotite de unele specii cu lemn tare si de arbusti. Padurile se afla aproape in totalitate in proprietatea statului, intrucat legislatia respectiva (mostenita inca din perioada sovietica) in permite privatizarea fondului silvic.
Padurile au o repartitie spatiala neuniforma, fiind situate cu predilectie pe sectoarele cu un relief mai inalt si in vaile Nistrului si Prutului. Regiunea Centrala detine 192 mii ha sau 45% din suprafata totala, localizate indeosebi in Podisul Codrilor, detasandu-se judetele Chisinau, Ungheni si Orhei. Suprafetele silvice cele mai mari se afla in comunele:
Lozova (5575 ha), Capriana (4741 ha) din jud. Chisinau, Radenii Vechi (5260 ha) din jud. Ungheni s.a. In aceasta regiune se inregistreaza si frecventa cea mai ridicata a padurilor in totalul teritoriului, cu maximele in comunele Capriana - 76,2%, Scoreni - 71,0% (jud. Chisinau) etc. In regiunea de Nord suprafata silvica este mai redusa - 113 mii ha sau 27% din total. Padurile sunt localizate mai ales in culoarele Nistrului si al Prutului si in Podisul Moldovei de Nord. O frecventa foarte mica a padurilor este caracteristica pentru Campia colinara a Baltilor si regiunile limitrofe, padurile detinand in majoritatea comunelor sub 5% din fondul funciar. Aceasta regiune are cel mai inalt nivel de valorificare agricola a teritoriului, de aceea suprafata silvica este foarte restransa. Padurile au un rol redus si in regiunea de Sud (23% din suprafata 1 totala), indeosebi in Campia Bugeacului, unde detin 4-10% din fondul funciar. In aceasta regiune se remarca doar sectoarele mai ridicate din Colinele Tigheciului, cu o frecventa a padurilor de 20-40% in multe comune. In Transnistria suprafata silvica este, de asemenea, redusa - doar 5,0% din total, avand o frecventa sub 10% in majoritatea comunelor.
Pasunile si fanetele ocupa o suprafata de 372 mii ha sau 11% din teritoriul republicii. Asociatiile vegetale ierboase ocupa cu precadere sesurile, campiile si podisurile cu altitudinea de pana la 200 m. Speciile de plante edificatoare din pajisti sunt gramineele: paiusul, negara, colilia, firuta s.a. In luncile raurilor s-au format pajisti de lunca, dominate de specii higrofile, care sunt mai productive decat cele de stepa. Unele plante spontane au si importanta melifera. Printre acestea principalele sunt: salcamul, teiul, zmeura, precum si speciile erbacee.
Resursele faunistice. In ultimele secole din padurile, stepele, pajistile si bazinele acvatice au disparut circa 45 de specii de animale: dintre mamifere - ursul, zimbrul, bourul, rasul, calul salbatic, antilopa-saga, iepurele saritor, castorul etc., dintre pasari - cocosul de padure, dropia mica, cocorul mic, califarul rosu, vulturul etc. S-au intreprins masuri pentru protectia animalelor salbatice: s-a interzis vanatul unor specii, s-au creat rezervatii naturale, au fost (introduse cateva specii de animale s.a. Principalul obiectiv de vanatoare il reprezinta mamiferele, din care cca. 68 specii au valoare cinegetica. Cel mai important animal de vanatoare este iepurele de camp, bizamul, popandaul patat. Alte rozatoare care se vaneaza dar in cantitati mici sunt: harciogul, nevastuica, dihorul, de padure si cel de stepa, nurca europeana, jderul, de padure s.a.
O specie cinegetica importanta este vulpea, ca urmare a masurilor de protectie aplicate In ultimele decenii a crescut usor numarul mistretilor. Capriorul se intalneste doar in Codri si in padurile din vaile Prutului si Nistrului. In padurile din Codri, in anii 50-60 au fost adusi din Ucraina cerbul si cerbul lopatar, iar din Extremul Orient al Rusiei cerbul patat. Ei se intalnesc exclusiv in rezervatiile naturale din Codri, vanatul lor este interzis.
O importanta cinegetica reprezinta si unele specii de pasari: porumbelul, diferit specii de rata salbatica, gasca salbatica, prepelita s.a. Dupa componenta sa, lumea animala a republicii numara in prezent 461 specii de vertebrate peste 16000 de specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se intalnesc 68 specii de mamifere, 270 specii de pasari sedentare si migratoare, 84 specii si subspecii de pesti, 27 specii de amfibieni si reptile.

In componenta faunei R. Moldova predomina speciile care se intalnesc pe teritoriile vecine ale Ucrainei si Romaniei si in multe tari din vest, est-europene si balcanice. Pe teritoriul Republicii Moldova isi au arealul de est (raul Nistru) multe specii vest-europene (pisica salbatica, jderul de piatra, (tistarul european, tistarul cu pete etc.) si arealul de vest (raul Prut) multe specii de origine est-europeana (jderul de padure, vidra, chitcanul de apa etc.). Aceasta este una dintre particularitatile specifice ale faunei tinutului nostru.

Padurile gazduiesc cel mai bogat regn animal. Grupa silvica de animale constituie avanpostul de sud-vest al Campiei Europei de Est cu un complex mai variat de specii de origine vest-europeana. Din mamifere se intalnesc mistretul, caprioara, vulpea, bursucul, veverita, dihorul, mai rar hermelina si jderul. Pisica salbatica vietuieste doar in padurile si desisurile de stufarii ale luncilor raurilor Prut si Nistru si in padurile din Codri. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. In paduri vietuiesc multe pasari: grangurul, privighetoarea, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, cucul, graurul; dintre rapitoare: ciuful-de-padure, uliul gainilor. In padurile noastre a fost aclimatizat, de asemenea, fazanul.
In campiile deschise (fostele stepe), valorificate de om, in prezent vietuiesc specii tipice de stepa: iepurele, tistarul, orbetele, harciogul, cartita, precum si unele specii de animale care se intalnesc si in paduri: bursucul, vulpea; dintre pasari - ciocarlia, pitpalacul, fasa de camp, prepelita, mai rar potarnichea si dropia.
Fauna bazinelor acvatice (rauri, lacuri, iazuri, balti) este destul de variata si specifica. Reprezentanti ai acestei grupe de animale se intalnesc, practic pe tot teritoriul republicii, mai ales in cursurile inferioare ale raurilor Prut si Nistru, unde vietuiesc sobolanul de apa, nurca europeana, vidra, chitcanul mic de apa, nutria, ondatra. E foarte bogata lumea pasarilor: rata salbatica pestrita, gasca salbatica, batlanul, batlanul de stuf, tiganasul, uliul de balta, lisita, pescarusul etc. Unele pasari acvatice se vaneaza.
Toamna, o mare parte din pasarile care populeaza padurile, campurile valorificate, bazinele acvatice pleaca in tarile calde, iar primavara se intorc la noi.In bazinele acvatice naturale si artificiale se intalnesc 84 de specii si subspecii de pesti, printre care: carasul, crapul, stiuca, somnul, salaul, bibanul, platica etc., precum si unele specii aclimatizate: crapul chinezesc, amurul alb. Dintre toate speciile numai 20 au insemnatate pentru economia nationala. Cele mai pretioase specii de pesti sunt pastruga, morunul, nisetrul.
In unele bazine acvatice se intalnesc si specii de pesti endemici: somonul de Dunare (endemic Dunarii), tiganasul, ciopul mare (endemici Nistrului si Dunarii), pestele sageata, somonul de Marea Neagra (endemici Marii Negre).
Fauna surpaturilor, pantelor abrupte si stancoase ale vailor si ravenelor formeaza un complex specific de animale. Dintre mamifere aici se gasesc jderul de piatra, liliacul urecheat, noptarul cu urechile lungi; dintre pasari - vindereul rosu, pietrarul, cucuveaua, prigoria, dumbraveanca, pupaza, graurul; dintre speciile rare- lastunul negru, vindereul mic, bufnita, hoitarul.
Amfibieni si reptile se intalnesc in toate tipurile de landsafturi enumerate. In limitele republicii sunt cunoscute 13 specii de amfibieni si 14 specii de reptile. Numarul speciilor mentionate au diferite areale de raspandire. Dintre speciile care se intalnesc in numar mare pretutindeni sunt: amfibieni - broasca rosietica, broasca de balta, broasca de iaz, brotacelul, broasca raioasa verde; reptile - soparla verde, soparla cenusie, naparca, sarpele de casa. Dintre speciile mai putin raspandite sunt tritonul comun, broasca raioasa, broasca testoasa de balta; dintre reptile - sarpele lui Esculap, sarpele de apa. Unele specii se intalnesc rar si au un areal limitat: broasca agera, broasca cu botul ascutit (Codri), soparla de Crimeea, sarpele tarator cu abdomenul galben (sudul Republicii Moldova), vipera comuna (in paduri), vipera de stepa (in sectoarele de stepa).


In Republica Moldova 110 specii de animale se intalnesc rar, iar unele se afla in pericol de disparitie si sunt incluse in Cartea Rosie. In pericol de disparitie sunt mamifere si pasari: vidra, nurca europeana, cocostarcul negru, vulturul pescar, serparul, dropia etc. Se intalnesc rar: jderul de padure, hermelina, pisica salbatica, pelicanul, egreta mare, lebada cantatoare, acvila pitica, ciocanitoarea verde etc.





1. Resursele acvatice
Republica Moldova dispune de o retea hidrografica cu o lungime sumara a raurilor de peste 16 000 km. Cele mai mari cursuri de apa sunt fluviul Nistru (cu o lungime de 1352 km si suprafata bazinului hidrografic - 72100 kmp) si raul Prut (cu o lungime de 967 km si suprafata bazinului hidrografic - 27,5 kmp), care sunt rauri transfrontiere. Republica dispune de circa 900 m de teritoriu pe malul stang al fluviului Dunarea in aval de confluenta acestuia cu r. Prut. Teritoriul republicii este strabatut de circa 3260 de rauri, raulete si paraie permanente si intermitente, dintre care 90% au o lungime mai mica de 10 km si numai 10% au o lungime de peste 100 km. Majoritatea raurilor mici in timpul verii seaca.
2. Pe teritoriul tarii exista peste 3400 de lacuri si bazine de acumulare de apa, inclusiv 90 - cu un volum de peste 1 mln. mc fiecare. Aceste bazine acvatice detin o suprafata totala de peste 330 kmp si un volum de apa de circa 2 kmc. Ele au fost construite, in majoritatea cazurilor, pe raurile mici pentru acumularea apei de scurgere din teritoriu si folosirea ei pentru diverse necesitati, in primul rand, pentru irigarea terenurilor agricole. Lacurile de acumulare servesc, de asemenea, ca unitati de prevenire si combatere a revarsarilor si inundatiilor in timpul viiturilor de primavara si vara, sunt folosite pentru agrement, in piscicultura si alte scopuri.
3. O importanta deosebita pentru republica o au apele subterane din straturile acvifere freatice si de adancime. Spre deosebire de apele subterane adanci, apele freatice sunt supuse unei poluari antropogene intense.
4. Din cantitatea totala de ape subterane de adancime extrase sau cercetate pe teritoriul republicii circa 50% nu pot fi recomandate in scopuri potabile fara o tratare preliminara. Aceste ape se caracterizeaza prin continut ridicat de mineralizare, fluor, hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac si alte elemente.
5. In prezent se exploateaza peste 4000 de sonde arteziene si circa 150 000 de fantani si izvoare din stratul acvifer freatic. Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii este neuniforma, cea mai mare parte a lor fiind concentrata in luncile fluviului Nistru si raului Prut. Pe masura indepartarii de aceste rauri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.
6. Gradul de regenerare a resurselor acvatice este de 11% anual, ceea ce este insuficient pentru a mentine ciclul acestor resurse la un nivel stabil. Tinand cont de faptul ca Republica Moldova foarte frecvent sunt secete, debitul resurselor acvatice se reduce substantial, ceea ce se rasfrange negativ asupra necesitatilor consumului de apa in ansamblu. Gradul de asigurare cu apa potabila este neuniform dupa teritoriu: valoarea medie a debitului descreste semnificativ de la nord spre sud.
7. Consumul mediu zilnic individual de apa potabila pe republica este de 163 litri, ceea ce este mai putin ca in majoritatea statelor din Europa Centrala si de Sud (255 litri/persoana) si cu mult in urma statelor occidentale (300 litri/persoana). De remarcat faptul ca in multe localitati din sudul Moldovei acest indicator nu depaseste 20 litri/persoana.
8. Este de mentionat faptul ca apa raurilor mari se apreciaza ca putin sau moderat poluata (clasele II-III), iar in cele mici continua sa ramana degradata si poluata (clasele IV-V).
9. In baza datelor din ultimii 10 ani se observa o mentinere a nivelului de poluare sub limita admisa de norma pentru fluviul Nistru, iar pentru raul Prut - o apropiere esentiala de norma. In raurile interne nivelul de poluare se mentine in continuare majorat.
10. Principalele surse de poluare sunt determinate de sectorul comunal prin statiile de epurare care evacueaza ape uzate epurate insuficient epurate.
11. In anul 2002 s-a observat o continua reducere a evacuarilor depoluanti in apele de suprafata, insa nivelul acestor poluanti se mai mentine inca peste limita admisa de autorizatiile de gospodarire a apelor.
12. Volumul evacuarilor apelor uzate s-a redus de 3,5 ori fata de 1990.
13. Pentru epurarea apelor uzate au fost construite 580 de statii de epurare biologica (SEB), din care au mai ramas in functiune doar 330, iar in anul 2002 au functionat permanent doar 110. Eficienta functionarii statiilor SEB nu in toate cazurile a fost sub supravegherea organelor de mediu, cauza fiind potentialul redus al laboratoarelor de analiza hidro-chimica.
14. Din an in an scade gradul de incarcare a capacitatilor disponibile ale statiilor de epurare in functiune. Nu sunt incarcate suficient cu ape uzate cele mai mari SEB-uri ale republicii: Chisinau, Balti, Tiraspol, Bender.
15. Dereglarile tehnologice conduc la evacuari de ape uzate cu un continut supranorma de poluanti. Alarmanta este situatia creata pe cursurile receptoare in aval de punctele de deversare a statiilor de epurare ale localitatilor: Chisinau, Soroca, Orhei, Telenesti, Rezina, Soldanesti, Bulboaca, Roscani, Bucovat, Ciorescu, Bubueci, Causeni, Olanesti, Stefan-Voda, Ocnita, Otaci, Frunze, Donduseni, Edinet, Falesti, Basarabeasca, Hancesti, Leova, Cahul, Cantemir, Taraclia, Svetlai, Comrat, Congaz si altele, unde are loc inrautatirea calitatii apelor naturale.
16. De asemenea, pune in garda situatia reala de pe teren, deoarece sunt depasite limitele de poluanti, inclusiv a produselor petroliere in apele descendente din sol spre freatic cu azotati, amoniac, sulfati, cloruri, iar intretinerea animalelor in numar mare si stocarea deseurilor animaliere pe malul rapilor, drumurilor, raurilor si iazurilor face starea ecologica mai agravata. In calitate de exemplu servesc apele fantanilor din satul Budesti si izvorului din Buiucanii Noi (Chisinau) care au un grad de poluare cu produse petroliere rezultat al constructiei unor statii PECO in imediata vecinatate a acestor surse de apa.
17. De mentionat ca Republica Moldova dispune si de ape minerale, care stimuleaza secretia biliara, pot fi utilizate pentru tratarea colecistitei, hepatitei si altor maladii.
18. Se extrag pentru uz intern si pentru export apele minerale "Resan", "Gura Cainarului", "Soroca". Pe baza apelor termale functioneaza sanatoriile "Nufarul" din municipiul Cahul si "Codru" din s. Harjauca, jud. Ungheni.
19. Obiective principale:
20. . Asigurarea accesului populatiei la surse de apa potabila de calitate.
21. . Prevenirea si reducerea poluarii resurselor de apa, optimizarea consumului apei in economia nationala si activitatile menajere, epurarea eficienta a apelor reziduale.
22. Actiuni:
23. . Renovarea si modernizarea sistemelor existente de aprovizionare cu apa si canalizare.
24. . Perfectionarea evidentei consumului de apa si a monitoringului apelor.
25. . Aplicarea noilor standarde de calitate a apei pentru apele reziduale, eficientizarea aplicarii mecanismelor economice si a politicii tarifare in domeniu.
26. Intru imbunatatirea situatiei in domeniul resurselor acvatice, in deosebi la compartimentul aprovizionare cu apa si canalizare, de catre Guvernul Republicii Moldova a fost aprobat Programul de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova pana in anul 2006.
Padurile
Unui neinitiat i se pare ca padurea e pur si simplu un hatis de arbori. Pe alocuri si silvicultorii se comporta fata de ea ca fata de o ingramadire oarecare de copaci, care furnizeaza material lemnos. Padurea este insa in realitate un organism perfect, complex si viu al naturii, un sistem ecologic, in care toate fiintele sunt legate intre ele prin fire invizibile, care asigura circulatia substantelor biochimice si a energiei informationale. Alaturi de arbori un loc de seama il ocupa in viata padurii diferite organisme, avand infatisare si cerinte vitale diferite. In mod schematic, sub aspect trofic, aceasta diversitate poate fi divizata in trei grupe principale: producatori, consumatori si descompunatori.
27. Republica Moldova dispune de un fond forestier cu o suprafata de 394 mii ha (11,6% din teritoriul tarii), fiind una din tarile cu cel mai mic procent de impadurire din Europa: Romania - 27%, Bulgaria - 30%, Portugalia - 37% etc., inclusiv paduri - 325,4 mii ha (gradul de impadurire a teritoriului constituie - 9,6% sau 0,075 ha de padure pe cap de locuitor. Fondul forestier national (FFN) cuprinde cca. 800 de trupuri de padure cu o suprafata de la 5 pana la 1500 ha.
28. In gestiunea autoritatilor silvice se afla 349,2 mii ha sau 88,6% din terenurile fondului forestier national, dintre care padurile ocupa 311,8 mii ha. Restul terenurilor din fondul forestier - 44,8 mii ha sau 11,4%, - se afla in gestiunea primariilor, unitatilor agricole si altor beneficiari silvici.
29. Padurile sunt repartizate extrem de neuniform (a se vedea gradul de impadurire):
30. . zona de nord - 7,2%
. zona de centru - 13,5%
. zona de sud - 6,7%.
31. Padurile Moldovei sunt formate preponderent din specii de foioase (97,8%), speciile de rasinoase constituind doar 2,2%. Aproximativ o jumatate din suprafata padurilor revine stejaretelor, circa 12% - altor specii autohtone. In ultimii 50 de ani, suprafata padurilor s-a majorat considerabil datorita plantarii salcametelor si rasinoaselor. Desi suprafata totala a stejaretelor a crescut cu 18%, ponderea acestora in structura padurilor s-a redus cu 13,6%. Astfel, peste o treime din arboreturi sunt create din specii introduse artificial care nu se inscriu in ecosistemele naturale ale Moldovei, iar circa 90% din arboreturile de gorun si peste 60% din arboreturile de stejar provin din lastari de generatiile II-IV. Din aceste considerente, starea de vegetatie a ultimelor si rezistenta lor la factorii biotici si abiotici nefavorabili sunt foarte reduse.


Flora
Republicii Moldova este bogata si include cca. 5513 de specii de plante (plante superioare - 1989 specii, plante inferioare - 3524 de specii).
Dupa compozitia floristica cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 850 de specii), apoi cele de stepa (peste 600 de specii), lunca (cca. 650 de specii), petrofite (cca. 250 de specii), acvatice si palustre (cca. 160 de specii). Diversitatea vasta a speciilor si grupelor ecologice este determinata atat de variabilitatea biotopica, care include conditii ecologice cu diversi indici de temperatura, umiditate, reactie a solului, cit si de faptul ca teritoriul republicii este situat la interferenta a trei zone biogeografice: central-europeana - reprezentata de Podisul Central al Codrilor (54,13 % sau 1 mln. 830 mii ha din teritoriul republicii); euroasiatica - reprezentata de regiunile de silvostepa si stepa (30,28 % sau 1 mln. 23 mii ha); mediteraneana - careia ii apartin fragmente de silvostepa xerofite din partea de sud a republicii (15,59% sau 527 mii ha).
Semnificativ este faptul ca, pe de o parte, populatiile speciilor raspandite in ecosistemele naturale scad treptat, iar, pe de alta parte, populatiile speciilor adventive si ruderale se afla in proces de expansiune accelerata in toate tipurile de ecosisteme.
Fauna
Din punct de vedere faunistic, teritoriul Republicii Moldova se margineste cu regiunea balcanica si formeaza zona de tranzitie dintre elementele faunei stepei asiatice continentale si de silvostepa europeana. Fauna Republicii Moldova constituie cca. 14800 de specii de animale (461 de specii de vertebrate si 14339 de specii de nevertebrate).












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani