MUNTII TRASCAU





Asezare. Desfasurati pe o distanta de circa 75 km, de la nord de Aries pana in valea Ampoiului si intinsi pe o suprafata de circa 1200 km2, Muntii Trascau sunt situati in partea sud-estica a Muntilor Apuseni, dominand valea Muresului in aval de confluenta cu Ariesul.

Limita nordica a masivului o reprezinta depresiunile Iara si Hasdate; limita estica incepe in valea Turului si tine pana in Valea Ampoiului; limita sudica o reprezinta valea Ampoiului; limita vestica o reprezinta Muntii Metaliferi si Muntele Mare.

Relief. Din punct de vedere al inaltimii, Muntii Trascau se pot caracteriza ca fiind mici, avand o inaltime maxima de 1369 m in Vf. Dimbau.

Clima. Este continental moderata, determinata de pozitia geografica a masivului, predominand circulatia maselor de aer umed din vest, precum si o circulatie nordica si nord-estica ce aduce aer de origine polara.

In ianuarie temperaturile medii variaza intre -4°C si -6°C. Adeseori, iarna, aerul rece si cetos se acumuleaza pe vai si in depresiuni, unde temperatura minima absoluta poate sa scada pana la -30°C (-32°C la Ighiu), pe cand culmile inalte raman insorite. In iulie temperaturile medii variaza intre 14°C pe inaltimi si 18°C la poalele masivului, insa maximele se pot ridica pana la 39°C, la Ighiu.

Precipitatiile difera de la 1000 mm in zonele inalte la 700-800 mm in zonele joase ale masivului. Numarul zilelor cu precipitatii este de 140-l50 zile, iar zapada are o grosime de 30-40 cm.

Hidrologia. Cursurile de apa care dreneaza masivul sunt colectate de catre Mures. Majoritatea acestora au un curs transversal sau sectoare de vai transversale, fapt ce a permis sculptarea celor 25 de chei prezente in masiv.

Rametul (48 km, 229km2) isi are obarsia sub varful Poienita si patrunde in Trascau dinspre vest prin bazinul depresionar Cheia. Pe parcursul sau are denumiri diferite: astfel, in cursul sau superior se numeste Valea Rametului, care ferestruieste pe toata latimea sa banda calcaroasa a Bedeleului, sculptand renumitele chei ale Rametului. In continuare, spre est, se numeste Valea Manastirii, care sculpteaza o cheie scurta dar impunaroare cu acelasi nume. Continuandu-si drumul spre est se numeste Valea Geoagiului apoi Valea Stremtului si Valea Teiusului inainte de varsarea in Mures. Rametul are ca afluent mai important pe dreapta Valea Pravului, care in aval de Botani intersecteaza o zona calcaroasa formand Cheile Pravului, iar pe stanga primeste paraul Cheia.

Galda (39 km, 253 km2) izvoraste de sub Culmea Negrilesei si, de la intregalde, patrunde in zona Muntilor Trascau pe care-i ferestruieste pe directia vest-est. Strabatand banda calcarelor Bedeleu-Ciumerna isi croieste un sector de cheie pitoreasca (intregalde) si apoi, in aval de localitatea Poiana Galdei sculpteaza cheia de la Poiana Galzii. Valea Cetii isi are obarsia in masivul calcaros al Muntelui Cetea, fiind o vale transversala orientata spre est, de-a lungul careia se individualizeaza Cheile Tecsestilor si Cheile Cetii. Vegetatia. La poalele masivului se gasesc paduri alcatuite din gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris), stejar pufos (Q. pubenscens), cires salbatic (Cerasus aviu), carpen (Carpinus betulus), artar (Acerplatanoides), ulm (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus ornus), tei (Tilia cordata) etc. Deasupra acestora se intind fagetele ce urca pana pe culmi si care pot fi pure sau in amestec cu carpen, frasin, paltin, artar, tei etc. La limita inferioara se amesteca cu gorun, iar la cea superioara apar bradul si molidul.

Fanetele sunt raspandite peste tot, fiind bogate in graminee (paiusul rosu, teposica), rogozuri, trifoi, etc., care sunt folosite de localnici la pasunatul vitelor.

Fauna. Padurile de foioase sunt populate cu mistret, vulpe, urs, lup, caprioara, pisica sabatica, jder, iepure, constituind un bogat fond cinegetic.

Avifauna de stancarie si de padure este caracteristica pentru muntii mijlocii. In Muntii Trascaului cuibaresc cel putin 5-6 perechi de acvile de munte (Aquile chrysaetos), dintre care cate o pereche in Cheile Rametului si intregaldelor. Dintre rapitoare au fost observate soimul randunelelor (Falco subbueto), vanturelul rosu (Falco timunculus), sorecarul comun (Buteo buteo), uliul pasarar (Accipiter nisus), viesparul (Pernis apivorus), serparul (Circaetus gallicus), acvila mica (Hieraeus pennatus), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), bufnita (Bubobubo), ciusul (Otusscops). Sunt prezente in perioada de cuibarit, pasari de stancarii ca: mierla de piatra (Monticola saxatilis), fluturasul de stanca (Tichodroma muraria), codrosul de casa (Phoenicurus ochruros), precum si perechi de stancute (Corvus monedula), ocazional au fost observate drepnea mare (Apus melba) la Ramet, lastunul de stanca (Ptyonoprogne rupestris). In tufele de pe versantii abrupti cuibareste presura de munte (Emberizacia). In padurile invecinate, in afara unor specii comune, se observa: ierunca (Bonasia bonasia), caprimulgul (Caprimulgs europaeus), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ciocanitoarea de stejar (Dendrocopus medius), ciocanitoarea sura (Ficus canus), ciocanitoarea pestrita mica (Dendrocopos minor), capintortura (Jynx torquila), muscarul mic (Ficedula parva), ciocarlia de padure (Lulla arborea), corbul (Corvus corax). Pe liziere si in tufe: sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), pitigoiul de gradina (Parus lugubris), iar pe paraie codobatura de munte (Monacilla cinerea) si pescarel negru (Cincluscinclus).

In apele repezi se gasesc pastravul indigen (Salmo trutta fario), zglavoaca (Cottus gobio) si boisteanul (Phoxinus phoxinus).

* * *

Conform Ordonantei de urgenta nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, prin arie naturala protejata se intelege zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.




CHEILE RAMETULUI



. Categoria si importanta rezervatiei: Complexa; reprezinta un peisaj pitoresc si foarte putin modificat de om, inscris in calcare, care conserva o serie de plante rare, printre care numeroase monumente ale naturii.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: De stat si partial domeniu particular; neproductiv (stincarie).

. Pozitia geografica: Cheile Rametului sunt situate in partea central-estica a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului. Altitudine max. 1189 m, altitudine min. 530 m.

. Suprafata si limitele: 150 ha. In partea de est si de vest rezervatia este delimitata de glacisul care inconjoara versantii abruti ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord si Fundoi la sud si coboara vertiginos in Valea Geoagiului. Limita nordica este formata de lizierea ce desparte marginea abruptului calcaros de padurea din apropierea cotei de 1135 m si se continua spre est si spre vest la marginea abruptului, iar cea sudica o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros dominat de varful Piatra din Chei (1189 m).

. Anul infiintarii si documentul de constituire: Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Rezervatia este constituita din calcare masive de varsta jurasica superioara. In vestul ei predomina conglomerate, gresii, marne si marmocalcare cretacice, iar in est bazalte mezozoice.

Relieful: este reprezentat prin cele doua masive calcaroase Uzmezeu la nord, ce culmineaza la 1135 m si se continua printr-o inseuare cu Vf. Tarcau (1217 m) si Fundoi la sud care este dominat de Vf. Piatra din Chei (1189 m) si de Vf. Vulturu (1166 m). Ele constituie resturi ale unui vechi platou calcaros, in care Valea Geoagiului si-a sapat o cheie deosebit de pitoreasca. Ca urmare a intensei carstificari se intalneste o intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri ascutite si sub forma de turnuri, creste, doline, pesteri, portaluri si ulucuri, precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri.

Hidrografia: in cuprinsul rezervatiei predomina circulatia subterana, cu exceptia paraului Ramet care strabate Cheile Rametului si care colecteaza paraiele Bradestilor si Pravului la vest, paraul Vulturului la sud-est si alte paraie mai mici cu scurgere temporara.

Solurile: predominante sunt constituite din rendzine, cu aparitia frecventa a rocii la zi, a grohotisurilor si a stancilor calcaroase. Peretii cheilor sunt lipsiti de stratul de sol iar pe unele polite sau brane s-au dezvoltat soluri humico-calcice, foarte subtiri, constituite dintr-o pasla de radacini si resturi organice. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune acide, brune podzolite si litosoluri.

Vegetatia: Vegetatia se afla in etajul padurilor de amestec de fag (Fagus silvatica) cu gorun (Quercus petraea). In cuprinsul cheilor isi gasesc conditii optime de dezvoltare o gama larga de elemente floristice, realizandu-se un interesant amestec de specii cu diferite cerinte ecologice. Astfel, alaturi de unele specii alpine ca Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxifraga paniculata, Aster alpinus, Leontopodium alpinum se intalnesc un numar mare de elemente relativ termofile, dintre care sunt mentionate: Silene bupleuroides, Linum flavum, Sorbus graeca, Allium flavum si carpato-balcanice: Taraxacum hoppeanum etc. Marele interes stiintific acordat Cheilor Rametului rezida in numeroasele specii endemice sau rare ce se intalnesc aici si a caror semnificatie fitogeografica este deoesbita. Asa sunt, de exemplu, speciile endemice: Dianthus kitaibelii ssp. Spiculifolius, Silene dubla, Aconitum Cephalaria radiata, Campanula rotundifolia ssp. Kladniana, Centaurea pinnatifoida, Cirsium furiensis etc., precum si o serie de specii rare ca: tisa (Taxus baccata), priboiul (Geranium macrorrhizum), Sparganium neglectum, Typha shuttleworthii, Herminium monorchisele.

. Modul de ocrotire: Rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, fiind partial marcata prin borne silvice pe pietre si pe copaci. Paza este asigurata de brigadierul silvic din Ramet.

. Starea actuala a rezervatiei poate fi apreciata drept multumitoare datorita faptului ca presiunea turistica este relativ scazuta datorita dificultatilor intampinate la traversarea sectorului de chei (accesul se face prin albia paraului), precum si inaccesibilitatii peretilor abrupti ai cheilor.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Cheile Rametului impreuna cu Cheile Manastirii constituie obiective turistice relativ frecventate de turisti datorita aspectului lor foarte pitoresc, a existentei in imediata lor vecinatate a complexului Manastirii Ramet.




CHEILE MANASTIRII SI CULMEA RAMETULUI



. Categoria si importanta rezervatiei: complexa; reprezinta un peisaj pitoresc, inscris in calcare, care conserva totodata o serie de plante rare.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat si partial domeniu particular; predomina vegetatia de stancarie, iar pe versantii inferiori padurea de foioase.

. Suprafata si limitele: 150 ha. In partea de vest si de est rezervatia este delimitata de grohotisurile care inconjoara culmea calcaroasa in care au fost sapate Cheile Manastirii, cuprinsa intre Vf. Plesii (1250 m) la nord si Vf. Prisacii (1150 m) la sud. Limita nordica si sudica o constituie versantii din imediata vecinatate a varfurilor Plesii la nord si Prisacii la sud.

. Actul de constituire: Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular JudeteanAlba.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Rezervatia cuprinde in principal calcare masive de varsta jurasic superioara. In jurul lor predomina conglomerate, gresii si marne (strate de Ramet), intre care se interpune in partea de est o fasie ingusta si discontinua de sisturi argiloase (strate de Fenes).

Relieful este constituit din cele doua culmi calcaroase ce coboara din Vf. Plesii (1250 m) la nord si Prisecii (1150 m) la sud pana in Valea Manastirii. Ca urmare a eroziunii diferentiale si a intensei carstificari, culmile au un aspect zimtat, cu varfuri ascutite, sub forma de colti si ace, marginite de versanti abrupti, ce se continua spre baza cu acumulari deluvio-coluviale constituite din trene de grohotisuri.

Hidrografia: Rezervatia este strabatuta de paraul Manastirii, care primeste o serie de mici afluenti sub forma de paraie cu apa temporara ce flancheaza rezervatia (paraiele Plesa si Boghiu la est si paraul Uzei la vest).

Solurile: predominante sunt rendzinele si solurile humico-calcice, cu aparitia frecventa a rocii sub forma de blocuri, grohotisuri si stanci calcaroase. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune acide, brune podzolice si litosoluri.

Vegetatia: Rezervatia se afla in etajul padurilor de amestec de fag (Fagus silvatica), cu gorun (Quercus petraea), in cuprinsul caruia omul a creat intinse pajisti. Pe culmea calcaroasa s-au pastrat o serie de plante saxicole: Saxifraga paniculate, Asperula capitata, Dianthus spiculifolius si graminee de stancarie: Sesleria rigida, Festuca cinerea ssp. pallens.

. Modul de ocrotire: padurea este supravegheata de brigadierul silvic din comuna Ramet.

. Starea actuala a rezervatiei este buna, ca urmare a faptului ca in rezervatie predomina peretii stancosi si greu accesibili. Local, vegetatia este degradata din cauza ca palcurile de ierburi si arbusti sunt pasunate intensiv de turme de oi si capre, iar sporadic pe unii versanti mai inclinati actioneaza eroziunea sub forma de ogase si siroiri.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Cheile Manastirii impreuna cu Cheile Rametului constituie obiective turistice foarte frecventate datorita aspectului lor foarte pitoresc, a existentei in imediata lor vecinatate a complexului Manastirii Ramet precum si a Cabanei Ramet, cu posibilitati de masa si cazare pentru turisti.




PIATRA CETII



. Categoria si importanta rezervatiei: Peisagistica (complexa), constituita dintr-un relief pitoresc, in cea mai mare parte reprezentat de creste, abrupturi, tancuri, si stancarii (partea sudica), partial de versanti repezi acoperiti cu vegetatie forestiera. Se remarca printr-o mare diversitate floristica, adapostind o serie de endemisme si plante aflate pe lista rosie a plantelor superioare din Romania ca specii care necesita ocrotire.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: De stat, aflata in administratia Romsilva, in cea mai mare parte, ca teren forestier, de pajisti si stancarie, si partial domeniu privat pentru fanete si pasuni.

. Pozitia geografica: in partea de vest a Muntilor Trascaului, intre vaile Cetea si Galda. Altitudinea maxima: 1233 m in Piatra Cetii; altitudinea minima in Paraul Cailor din latura de sud 550 m.

. Suprafata si limitele: 80 ha. In cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimiteaza creasta principala. Limita de nord se mentine in lungul curbei de 1000 m care ocoleste varful Piatra Cetii ca un arc de cerc. In latura de vest limita corespunde cu marginea padurii pana la obarsiile Paraului Porcarilor. De la obarsia Paraului Cailor se indreapta spre nord-est urmarind marginea padurii pana in extremitatea estica a abruptului de unde se continua spre nord prin padure pe la inaltimea de 1000 m.

. Anul infiintarii si anul de constituire: Hotararea Consiliului Judetean Alba nr.20/1995.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Rezervatia este formata pe calcare masive de varsta jurasica, asociate in latura de est cu siruri argiloase. Acestea sunt inconjurate de formatiuni de conglomerate, gresii, marne.

Relieful: O inaltime calcaroasa, proeminenta si izolata, inaltata pana la 1233 m, cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur si are aspectul unei creste formate din trei segmente: Patra Cetii, La Calugari si Piatra inalta, cu versanti abrupti, prapastiosi, cu tancuri si hornuri. Jumatatea nordica are versanti mai putin abrupti si sunt acoperiti de padure pana in partea superioara.

Hidrografia: Ca inaltime proeminenta incadrata de paraiele Cetii si Galdei nu are o retea hidrografica proprie. Pe laturile de est si de vest se afla obarsiile Dostinei, respectiv paraiele Porcarilor si Cailor cu scugere temporara.

Solurile: Creasta si abrupturile calcaroase sunt, in general, lipsite de patura de sol. Numai in petice reduse apar rendzine formate pe calcare, iar pe polite si trepte cu suprafata foarte limitata si la baza abrupturilor sunt conditii pentru formarea solurilor humico-calcice. In jurul masivului calcaros pe formatiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri acide brune.

Vegetatia: Versantii din jurul Pietrei Cetii sunt acoperiti cu padure de fag (Fagus silvatica) in care apar exemplare de carpen. In partea nordica a Pietrei Cetii, prin lipsa abrupturilor si a grohotisurilor calcaroase, padurea de fag inainteaza pana aproape de varf. Pe versantii abrupti, cu acumulari de grohotis, se gasesc petice de pajisti de stancarie alcatuite predominant din coada iepurelui (Sesleria rigida, S. heufleriana), paius (Festula rupicola, F. cinerea ssp. Pallens) si ovascior (helictotrichon decorum), specie endemica pentru Carpatii romanesti, sporadic Koeleria macrantha var. rigidula. Pe alocuri se intalnesc exemplare de mojdrean (Fraxinus ornus), darmox (Vibrunum lantana), cetina de negi (juniperus sabina), diferite specii de scorus (Sorbus dacica) si de maces (Rosa canina, Rosa spinossisima). Se intilnesc si o serie de plante din familia Orchidaceae, printre care se remarca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), specie ocrotita ca monument al naturii. Sporadic se intalneste si floarea de colt. Vegetatia ierboasa, mai ales in zona tampon, este folosita ca pasune si suporta consecintele unei astfel de utilizari.

. Modul de ocrotire: Prin pozitie si grad de accesibilitate redus rezervatia este in mare masura ferita de actiunile antropice necontrolate. Este inclusa in suprafata forestiera aflata sub ingrijirea Ocolului Silvic.

. Starea actuala a rezervatiei este buna si nu sunt indicii de manifestare a unor procese de degradare.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Rezervatia este inclusa in traseele turistice de pe vaile Paraului Cetii (impreuna cu Cheile Tecsestilor) si Paraului Galdei.




CHEILE TECSESTILOR



. Categoria si importanta rezervatiei: Complexa, peisagistica cu relief specific format pe calcare, dar in mare masura acoperit de vegetatie.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului. De stat, aflata in administratia Romsilva, in cea mai mare parte, ca teren forestier, de pajisti si stancarie.

. Pozitia geografica: in partea de est a Muntilor Trascau, de o parte si de alta a Paraului Cetii. Altitudinea maxima: 1153 m in Dealul Runcului; altitudinea minima: 775 m in albia Paraului Cetii.

. Suprafata si limitele: 32 ha, cuprinzand cheile strabatute de Paraul Cetii si inaltimea calcarosa Dealul Runcului. Limita vestica este situata la baza abruptului. Dupa aproximativ 200 m se desprinde de limita de comuna si urmareste spre nord-est baza abruptului pana in varful Runcu (1153 m). De aici se indreapa spre sud-est, apoi spre sud si sud-vest mentinandu-se tot la baza abruptului calcaros. Limita de sud se afla in lungul drumului dintre Raicani si Tecsesti.

. Actul de constituire : Hotararea Consiliului Judetean Alba nr.20/.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Cheile sunt taiate in calcare masive de varsta jurasica, dar se intalnesc si formatiuni mai tinere: marne, gresii si conglomerate.

Relieful: Cheile s-au format prin taierea transversala a fasiei de calcare, cu versantul nordic un abrupt pronuntat si prapastios, cu un relief de creste, tancuri si stancarii, lipsit de vegetatie arborescenta, iar cel sudic cu o inclinare accentuata si acoperit de padure.

Hidrografia: Paraul Cetii a taiat bara de calcar in care a sculptat cheile pe o lungime de 300 m, la altitudinea de 795-780 m.

Solurile: Relieful calcaros de la nord de chei este golas, numai cu petice izolate si subtiri de sol, predominat rendzine si soluri humico-calcice. Pe versantul sudic patura de sol este continua si este reprezentata tot de soluri humico-calcice.

Vegetatia: Versantii sunt acoperiti cu padure de fag (Fagus sylvatica) in care apar si exemplare de carpen (Carpinus betulus). Pe versantii crestelor calcarose se gasesc pajisti de stancarie. Pajistele din zona de tampon sunt folosite ca pasune si faneata.

. Modul de ocrotire: Gradul de accesibilitate relativ redus a ferit in mare masura rezervatia de actiuni antropice. Este inclusa in suprafata forestiera aflata in ingrijirea Ocolului Silvic.

. Starea actuala a rezervatiei este buna. Nu se sesizeaza procese care pot duce la fenomene de degradare.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale. Rezervatia este inclusa in traseul turistic de pe Paraul Cetii.




CHEILE GEOGELULUI



. Categoria si importanta rezervatiei: Geologica; reprezinta un areal putin modificat de om, cu un peisaj spectaculos, modelat in calcare.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat; padure, stancarii neproductive, aflate in administratia Romsilva.

. Pozitia geografica: Cheile Geogelului sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Trascaului, pe cursul inferior al raului Geogel. Alt. max. 1009 m, alt. min. 680 m.

. Suprafata si limitele: 22 ha rezervatia propriu zisa si 28 ha zona tampon. Rezervatia se prezinta ca o fasie relativ ingusta (150-200 m), alungita pe directia nord-sud (1500 m) dispusa perpendicular pe Paraul Georgel. Limita nordica a rezervatiei se afla sub cota de 983 m ce domina abruptul calcaros, iar cea sudica la sud de Piatra Micaia (1009 m). Limita vestica se afla in marginea stancariilor de pe fata vestica a Dealului Grozestilor si Culmii Micaia. Limita estica se afla la contactul stancariilor cu padurea de pe pantele estice ale Culmii Grozestilor si ale Culmii Micaia.

. Actul de constituire: Hotararea Consiliului Judetean Alba N r 20/1995.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Rezervatia este constituita pe calcare tithonice inconjurate de flis cretacic alcatuit din gresii, marne, conglomerate.

Relieful: este reprezentat de doua culmi calcaroase, cu numeroase ramificatii, dominate de ace, turnuri, hornuri. Peretii abrupti, adeseori surplombati prezinta urmele carstificarii. Cheia propriu-zisa a Geogelului, cu o lungime de cca. 400 m, are in sectorul cel mai ingust o latime de numai 2-3 m.

Hidrografia: in cuprinsul rezervatiei predomina circulatia subterana, cu exceptia Paraului Geogel, ce strabate cheile si care colecteaza si apele Paraului Purciulesti.

Solurile: predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventa la zi a rocilor, grohotisurilor si stancariilor. Pe polite si pe brane s-au dezvoltat soluri prinse in radacinile plantelor. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune acide, brune podzolite si litosoluri.

Vegetatia: Rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus silvatica] in amestec cu gorun (Quercus petraea). In cuprinsul cheilor poate fi intalnit un amestec interesant de plante alpine: Ranunculus oreophilus, Arabis alpina, Saxifraga paniculata, Aster alpinus, alaturi de specii termofile: S/7ene bupleuroides, Linum flavum. Mai pot fi intalnite specii carpato-balcanice cum ar fi Taraxacum hoppeanum, si o serie de specii endemice: Dianthus kitaibeli ssp. spiculifolius, Aconitum moldavicum, Hepatica transsilvanica, Sorbus dacica, Campanula rotundifolia ssp. kladniana.

. Modul de ocrotire: Rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, iar paza este in seama serviciului silvic.

. Starea actuala a rezervatiei: Este in general buna, datorita faptului ca stancile abrupte care o marginesc o fac greu accesibila. Circulatia turistica este redusa. Localnicii folosesc zona cheilor pentru a trece de la Ponor in satul Cheia, acolo unde isi au salasele si fanetele. Uneori animalele pasc in zona de contact a rezervatiei.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Rezervatia reprezinta o atractie turistica si poate fi inclusa in circuitele turistice impreuna cu Cheile Rametului, Pravului, Manastirii si Piatra Baltii, alaturi de manastirea Ramet.




CHEILE PIATRA BALTII



. Categoria si importanta rezervatiei: Geologica; reprezinta un areal putin modificat de om, cu un peisaj spectaculos, modelat in calcare.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat; padure, stancarii neproductive, aflate in administratia Romsilva si pasune slab productiva.

. Pozitia geografica: Cheile Piatra Baltii sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului (numit aici Paraul Mogos). Alt. max. 710 m, alt. min. 580 m.

. Suprafata si limitele: Limita nordica este trasata in lungul malului stang al vaii, iar cea estica urmareste stancaria de calcar ce coboara din cele doua culmi. Limita nordica se afla pe culmea ce separa Valea Pravului de valea ultimului afluent important al Mogosului inainte de confluenta cu Geogelul. Limita estica urmareste linia stancilor calcaroase intre vegetatia forestiera si pasune.

. Actul de constituire: Hotararea Consiliului Judetean Alba Nr. 20/1995.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Rezervatia este constituita pe o banda de calcare orientata nord-sud, inconjurata de gresii, marne, marmocalcare si argile.

Relieful: este reprezentat de doua creste calcaroase situate de o parte si alta a Paraului Mogos, intre acestea raul si-a crestat un sector de chei cu o lungime de circa 100 m. Relieful este dominat de peretii verticali, partial surplombati, ace, tarcuri, grohotisuri etc. In patul albiei sunt prezente marmite torentiale, in care apa balteste, de unde si denumirea Piatra Baltii.

Hidrografia: Rezervatia este traversata de Paraul Mogos, ce curge amonte de chei si apele Paraului Pravului.

Solurile: predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventa la zi a rocilor, grohotisurilor si stancariilor. Pe rocile din jur sunt semnalate soluri brune acide si litosoluri.

Vegetatia: Rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus silvatica) in amestec cu gorun (Quercuspetraea).

. Modul de ocrotire: Rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, iar paza este in seama serviciului silvic.

. Starea actuala a rezervatiei: Este in general buna, datorita faptului ca stancile abrupte care o marginesc o fac greu accesibila. Zona tampon este supusa pasunatului.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Rezervatia reprezinta o mare atractie turistica si poate fi inclusa in circuitele turistice impreuna cu celelalte chei din vecinatate si anume: Cheile Rametului, Cheile Pravului, Cheile Manastirii si Cheile Geogelului, alaturi de manastirea Ramet.




CHEILE PRAVULUI



. Categoria si importanta rezervatiei: Geologica; reprezinta un peisaj spectaculos, modelat in calcare.

. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat; padure, stancarii neproductive, aflate in administratia Romsilva si pasune slab productiva.

. Pozitia geografica: Cheile Pravului sunt situate in partea central-vestica a Muntilor'Trascaului, pe cursul mijlociu al Vaii Pravului, afluent de dreapta al Paraului Mogosului. Alt. max. 795 m, alt. min. 600 m.

. Suprafata si limitele: 33 ha (dintre care 18 ha rezervatia propriu zisa si 15 ha zona tampon). Limita nordica a rezervatiei porneste de deasupra zonei de stancarie, coboara prin padure in albia Paraului Pravului si urca apoi pe versantul opus pana deasupra zonei de stancarie. De aici limita estica urmareste abruptul, la altitudinea de cca 750 m, in versantul drept al vaii. In sud rezervatia se intinde pana la paraul ce delimiteaza zona de stancarie de pe flancul stang al vaii. Limita vestica porneste din culme si coboara spre sud-vest prin padure si faneata in albia Paraului Pravului.

. Actul de constituire: Hotararea Consiliului Judetean Alba Nr. 20/1995.

. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia: Cheile Pravului au luat nastere prin adancire, mai intai in flis si apoi in calcare jurasice. Pintenul de calcare tithonice, in care raul a sapat un sector de chei de cca. 230 m, este desprins din culmea centrala a Bedeleului.

Relieful: intregul areal al rezervatiei este dominat de prezenta abrupturilor si stancilor izolate, atat in versantul stang, cat si in cel drept, la baza carora se gasesc grohotisuri fixate sau mobile. Relieful calcaros este dominat de prezenta a trei pesteri mai importante, aflate pe stanga Paraului Pravului, in zona satului Botani. Cea mai importanta este Pestera cu Apa, strabatuta de un curs subteran ce cade in cascade si care a generat marmite torentiale tipice.

Hidrografia: in cuprinsul rezervatiei predomina circulatia de suprafata, dar este prezenta si circulatia subterana (carstica). Principalul parau este Pravul, afluent de dreapta al Rametului.

Solurile: predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventa la zi a rocilor, grohotisurilor si stancariilor. Pe polite si pe brane s-au dezvoltat soluri prinse in radacinile plantelor. Pe rocile din jur sunt semnalate soluri brune acide si litosoluri.

Vegetatia: Rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus silvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea). In spatiul rezervatiei se intalnesc o serie de specii de plante cu caracter endemic, rare sau importante din punct de vedere stiintific: Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Hepatica transsilvanica, Cypripedium calceolus.

. Modul de ocrotire: Rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, iar paza este in seama serviciului silvic.

. Starea actuala a rezervatiei: Este in general buna, datorita faptului ca stancile abrupte care o marginesc o fac greu accesibila, presiunea umana in interiorul ei fiind relativ redusa. In zona tampon presiunea antropica este ceva mai mare manifestata prin pasunat si defrisari necontrolate.

. incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: Rezervatia prezinta o atractie turistica si poate fi inclusa in circuitele turistice impreuna cu vizitarea altor chei din vecinatate si anume: Cheile Rametului, Manastirii, Geogelului si Piatra Baltiiralaturi de Manastirea Ramet.



Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila



In cadrul Proiectului de ecologizare a Cheilor Rametului, desfasurat in perioada noiembrie 2000-iulie 2001 si finantat de Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, s-au refacut marcajele turistice si s-au montat harti ale zonei in principalele puncte de acces in Cheile Rametului.

In cadrul lucrarilor prezentului proiect se vor marca si instala table indicatoare pentru a atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor legale. Daca padurea inclusa in aria ocrotita va fi intretinuta ca atare, nu exista pericole de degradare, dar exploatarea acesteia chiar din zona tampon poate aduce prejudicii.

. Pericole care ameninta rezervatiile:

- eroziunea puternica a solului si degradarea invelisului vegetal datorita pasunatului;

- taierea arborilor din zona de contact si zona tampon;

- trasarea de noi drumuri de acces la salasele localnicilor, respectiv practicarea unei circulatii neorganizate;

- culegerea unor plante rare si antrenarea unor grohotisuri de unii turisti mai intreprinzatori si dornici de ascensiuni;

- construirea de vile sau case de vacanta in stil netraditional in imediata apropierea rezervatiei;

- exploatarea ocazionala a grohotisului din interiorul cheilor pentru a fi folosit la intretinerea drumurilor si la construirea de baraje pe vaile torentiale din apropiere.




CHEILE RAMETULUI, O REZERVATIE NATURALA NEATINSA INCA DE ASALTUL IRESPONSABIL AL CIVILIZATIEI



Cheile Rametului luate cu asalt



Declarate rezervatie naturala in 1969, Cheile Rametului au fost eclipsate mult timp de prezenta in apropiere a Cheilor Turzii. In ultimii ani, insa, situatia s-a schimbat, datorita invaziei masive de turisti si a constructiei a numeroase case de vacanta aval de Cheile Rametului. La prima vedere faptul ca oamenii au redescoperit natura ar trebui sa ne bucure, insa pe langa adevaratii iubitori ai muntelui si ai naturii apar tot mai multi inconstienti care prin actele lor pot aduce distrugeri ireparabile naturii.



Cheile Manastirii-paradis al alpinistilor



Plecind de la Manastirea Ramet spre Cheile Rametului, ajungem in 5 minute in Cheile Manastirii, cu o impresionanta dezvoltare pe verticala si cu o lungime de numai 100 metri. Aici putem poposi cateva momente pentru a admira peretii verticali pe care se poate practica alpinismul. Drumul ne conduce pe vale si ajungem in curand la Cabana Ramet, pe unde trece una din magistralele europene de drumetie. In continuare, dupa un drum de circa 1 ora, ajungem intr-o poiana, ultimul loc de campare inainte de intrarea in chei.



Maretie si splendoare



Intram in chei pe poteca ce insoteste firul apei si dupa cateva sute de metri strabatuti cu mare atentie pe marginea apei, peretii se apropie amenintator, permitandu-ne inaintarea doar pe cablele ancorate pe perete. In fata noastra apare portalul de 8 metri inaltime, o arcada de calcar reprezentativa pentru chei. De aici, vizitarea cheilor necesita parcurgerea traseului prin albia apei. O alta poteca ocoleste o parte a traseului "pe apa", parcurgind brana Caprei, un traseu suspendat deasupra apei la 100 metri, cu privelisti impresionante si cu multe specii de plante ocrotite. Dupa aproximativ o ora de mers, cu putin curaj, traversarea Cheilor Rametului il va duce pe temerar intr-o zona foarte pitoreasca.



Cheia, satul unde timpul s-a oprit



Imediat dupa iesirea din Chei in fata turistilor apare o biserica, semn ca este vorba de o asezare locuita. In lipsa unei harti sau a unor cunostinte despre zona, curiozitatea te indeamna sa cauti un localnic pe care sa-l intrebi cum se numeste satul in care tocmai ai pus piciorul. Cautarea ar putea dura destul de mult pentru ca locuintele raspandite pe valea paraului Cheia, afluent al Rametului nu mai adapostesc aproape pe nimeni. Pare o asezare parasita. Daca din intamplare intalnesti un localnic, te poti considera norocos si vei afla ca esti in satul Cheia. Dezvoltarea asezarii Cheia a fost puternic conditionata de zona in care se afla. Accesul spre sat este dificil, fapt care ne face sa credem ca cei care s-au stabilit aici au facut-o pentru a se feri de vicisitudinile vremurilor. Aflat intr-o vale ingusta, inconjurat de paduri si cu putin teren care sa permita practicarea agriculturii, satul nu a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare deosebita. Cresterea animalelor, in special a vacilor, a reprezentat principala ocupatie a celor de aici, intrucat agricultura, practicata cu mijloace specifice terenurilor de munte, nu putea sa ofere locuitorilor decat, in cel mai bun caz, strictul necesar subzistentei.

O importanta deosebita au avut-o si cele noua mori de apa aflate intre Bradesti si Cheia, care datorita eficientei erau cautate si de cei din satele mai indepartate.

Daca in anii '60 aici era o viata infloritoare, satul fiind locuit de peste 60 familii, acum satul este locuit doar de 3 familii, imprastiate pe vai. Cauza exodului o constituie izolarea si lipsa curentului electric. Intrand in casa lui nea Viorel ai impresia ca ai ajuns in miez de secol XIX: festila este atarnata in tavan, patul de paie si lavita de lemn iti amintesc scene din filme cu haiduci. Singura punte spre civilizatie o constituie radioul cu baterii, care aduce vesti din toata lumea. Ospitalitatea este la loc de cinste pe aceste locuri, se poate gasi gazduire la localnici in casa sau in sura, iar livezile te imbie sa le gusti roadele. De asemenea, se poate gusta laptele, sau dupa preferinta, renumita tuica de prune.

Din fericire, datorita izolarii, aici s-a pastrat natura intacta, iar casele, majoritatea nelocuite, constituie un adevarat muzeu etnografic in aer liber.



Turism si ecologie



Asociatia de turism montan Feroviarul Cluj-Napoca si-a stabilit un centru de supraveghere ecologica in fosta scoala din satul Cheia si desfasoara actiuni de protectie a zonei si discutii cu locuitorii comunei Ramet asupra influentei negative pe care o au activitatile omului asupra mediului inconjurator. Se colaboreaza cu primaria Ramet si cu agentii economici din zona pentru protejarea obiectivelor turistice si pentru promovarea turismului civilizat in regiune.

Datorita accesului dificil, obiectivele turistice din zona Ramet s-au pastrat nealterate, insa trebuie intreprinse actiuni de supraveghere si protejare a lor pana nu este prea tarziu.



Dan MOISA

Cosmin BUDEANCA




REGULI DE VIZITAREA REZERVATIILOR NATURALE



Pe teritoriul rezervatiilor naturale circulati numai pe potecile amenajate si marcate.

Se interzice:

. colectarea rocilor, culegerea florilor si fructelor, taiatul lastarilor si copacilor;

. pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

. aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

. efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

. amenajarea de parcari sau orice alte constructii (chioscuri, tarabe etc);

In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

. pasunatul cu efective mici de animale;

. taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor; se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

. se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale.

In zona tampon se interzic:

. activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si a altor materiale de constructie;

. constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

. montarea de panouri publicitare;

. depozitarea deseurilor de orice natura.



SFATURI PENTRU TURISTI



. nu campati decat in locurile special amenajate;

. faceti foc numai cu uscaturi si numai in locurile permise; acesta trebuie supravegheat si stins complet pentru a preveni incendiile;

. nu lasati dupa dumneavoastra ce nu a fost cand ati sosit (deseuri metalice, de sticla, hartie);

. nu deteriorati amenajarile turistice existente; nu stergeti marcajele, nu rasuciti indicatoarele; nu rupeti florile, nu scrijeliti copacii;

. in loc de souveniruri, pastrati-va amintirile in gand sau pe pelicula fotografica;

. nu ezitati sa atrageti atentia sau sa sfatuiti pe cei care nu respecta sau nu cunosc legile muntelui.

Ganditi-va cat de mult rau s-a facut pana acum acestei zone plina de frumuseti naturale.



Pentru reusita drumetiei, va recomandam:

. documentati-va si alegeti traseele turistice in functie de experienta si pregatirea fizica (unele trasee, nemarcate sau slab marcate, solicita drumetilor eforturi suplimentare. Exista zone dificile acoperite de stancarii si abrupturi);

. stabiliti traseele si locurile de campare in functie de sursele de apa existente;

. busola si harta va sunt de un real folos;

. calculati timpul ce va este necesar in functie de pregatirea fizica si teoretica pe care o aveti;

. nu porniti singur la drum;

. nu incarcati rucsacul peste capacitatile dumneavoastra de transport;

. in drumetia montana luati o mica trusa medicala.



Sfaturi pentru locuitorii zonei:



Trebuie sa reflectati asupra faptului ca marile pericole pentru ecologia zonei au fost si raman urmatoarele actiuni umane:

. exploatarea haotica si in cantitate mare a masei lemnoase;

. suprapasunatul zonelor despadurite cu efecte grave asupra fertilitatii pajistilor, reducerea drastica a covorului vegetal favorizand eroziunea solului;

. poluarea apelor cu deseuri menajere, de grajd, rumegus etc.



CAI DE ACCES AUTO



Accesul auto in zona Ramet-Intregalde se poate face din trei locuri, deviatii ale soselei nationale Cluj Napoca -Alba Iulia:

. Din municipiul Aiud urmam 3 km soseaua spre Cheile Aiudului- Buru, iar apoi o luam la stanga spre Cabana Sloboda. Soseaua asfaltata se termina aici, de unde incepem un urcus pe unul din cele mai pitoresti drumuri din Apuseni. Dupa 23 km din Aiud ajungem in satul Ramet de unde intr-o ora putem cobori la Manastirea Ramet si de aici la Cabana Ramet. Daca ne continuam drumul, dupa 7 km ajungem la Bradesti, de unde putem urma poteca marcata ce ne coboara intr-o ora in satul Cheia, amonte de Cheile Rametului.

. Din centrul orasului Teius, situat la 80 km de Cluj-Napoca urmam cale de 18 km drumul asfaltat de-a lungul vaii Geoagiului, care ne duce la Manastirea Ramet. De la Manastirea Ramet ajungem in 5 minute la impresionantele chei ale Manastirii, iar peste 300 m traversam Rametul pe podul din fata Cabanei Ramet.

. La 4 km din Teius spre Alba Iulia, cotim la dreapta pe valea Galdei, iar dupa ce strabatem Cheile Galdei si Cheile intregaldelor ajungem la intregalde dupa 23 km, de unde putem urma unul din traseele marcate descrise in capitolul "Trasee turistice marcate".



TRASEE TURISTICE MARCATE IN IMPREJURIMILE CHEILOR RAMETULUI



. Cabana Ramet - Cheile Rametului - Cheia - Bradesti - Valea Poienii Vanatare-Pestera Huda lui Papara -Valea Morilor Salciua.

Traseu dificil, necesita traversarea Cheilor Rametului pe Brana Caprei sau pe firul apei. Traseul pe Brana Caprei se recomanda numai turistilor antrenati si pe timp frumos. Marcaj: cruce albastra. Durata: 7-9 ore.



. Cabana Ramet - Cheile Rametului - Cheia - Modolesti - Cabana Intregalde.

Traseu dificil, necesita traversarea Cheilor Rametului pe Brana Caprei sau pe firul apei. Traseul pe Brana Caprei se recomanda numai turistilor antrenati si pe timp frumos. Marcaj: triunghi albastru. Durata: 4-5 ore.



. Cabana Ramet - Valea Uzei - Platoul Bedeleu- Rimetea

Traseul continua prin Moldovenesti pana la Cluj, fiind traseul principal de creasta al Muntilor Trascau. Marcaj: banda rosie. Durata: 8-9 ore.



. Cabana Ramet - Raicani - Piatra Craivii - Platoul Ciumerna Marcaj: banda rosie. Durata: 16-l7 ore.



. Manastirea Ramet-Cabana Sloboda. Marcaj: punct rosu. Durata: 6 ore.



. Cabana Ramet - Tecsesti - Cheile intregalde -Cabana intregalde. Marcaj: cruce galbena. Durata: 7 ore.



. Cetea Cheia Cetii-Piatra Cetii Intregalde. Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4-5 ore.



TRASEE TURISTICE NEMARCATE IN IMPREJURIMILE CHEILOR RAMETULUI



. Cheia-Cheile Piatra Baltii-Cheile Pravului.

Traseul porneste din satul Cheia, de la ramificatia traseelor marcate spre Salciua si spre intregalde. Drumul continua in amonte, pe firul Rametului, pe poteca bine conturata pe malul apei. Dupa 10 minute de mers ajungem la o ingustare a cursului apei, si cu putina atentie, tinandu-ne de stanci, traversam Cheile Piatra Baltii. Iesim intr-o poiana larga unde gasim urme ale caselor pana nu demult locuite, si ne continuam traseul inca 15 minute, pana cand raul face un cot de 90° spre dreapta. In acest moment, in stanga poienii in care ne aflam zarim un indicator turistic ce ne indica faptul ca am ajuns la Cheile Pravului. Cheile se afla pe malul opus al raului, asa ca avem de ales intre a ne descalta si a traversa raul sau a trece peste un trunchi doborat aflat cu cativa zeci de metri mai in jos. Datorita cascadelor de pe firul vaii Pravului si a reliefului accidentat, se recomanda parcurgerea acestora numai pe timp de vara, in circuit, cu intoarcerea pe acelasi traseu la Cheia, deoarece in partea superioara a cheilor sunt pereti verticali si cascade greu de depasit.



. Cheia-Valea Geogelului-Cheile Geogelului-Geogel-Ponor.

Traseul porneste din satul Cheia, de la ramificatia traseelor marcate spre Salciua si spre intregalde. Mergem pe traseul spre Salciua (triunghi albastru) timp de 15 minute, pana cand vedem un indicator pe care scrie: Cheile Geogelului-l5 minute. Ne angajam pe poteca conturata pe malul stang al apei, strabatand padurea care coboara pana pe mal, traversam apa pe bolovani de cateva ori si intram in chei. De aici, valea se ingusteaza, peretii se apropie la 3-4 metri si parcurgerea cheilor se face prin apa. In mod normal apa nu depaseste cativa centimetri, astfel ca parcurgerea cheilor se poate face sarind de pe o piatra pe alta. Dupa cateva sute de metri iesim in Geogel, de unde admiram, in stanga noastra, versantul impunator al Pietrei Micaia. De aici, urmand drumul de-a lungul vaii, ajungem in sat, iar apoi, cotind la dreapta, incepem urcusul spre Ponor, unde ajungem dupa aproximativ o ora si jumatate de urcus sustinut.



ASOCIATIA DE TURISM MONTAN FEROVIARUL CLUJ-NAPOCA

Reunind oameni din toate categoriile sociale, Asociatia de Turism Montan Feroviarul si-a format nucleul din cativa iubitori ai muntelui si ai naturii, la vremea aceea angajati ai Regionalei de Cai Ferate Cluj. Dorind sa avem o organizare mai buna pentru activitatile noastre, in anul 1997 am dobandit personalitate juridica.

A.T.M. Feroviarul este o asociatie neguvernamentala non-profit, creata pe baza liberului consimtamant avand ca scop atragerea si angrenarea cetatenilor in practicarea turismului montan, desfasurarea de actiuni de protejare a patrimoniului ecologic national, promovarea colaborarii cu organizatii de profil si cu autoritatile administratiei publice locale.

Obiectivele asociatiei noastre sunt: organizarea de drumetii montane, actiuni de orientare turistica, initiere in alpinism si speologie, actiuni de conservare a monumentelor naturii si a rezervatiilor naturale, a florei si a faunei.

Prin conlucrarea cu Primaria Ramet si cu Inspectoratul Scolar Judetean Alba, s-a reusit in anul 1997 obtinerea cladirii fostei scoli din satul Cheia, situat amonte de Cheile Rametului, pe care am numit-o Baza de Supraveghere Ecologica Cheia si pe care am folosit-o ca punct de lucru in proiectele noastre.

A.T.M.Feroviarul este membra a coalitiei Eco Cluj, participand la actiunile acesteia.

In anul 2001, asociatia a derulat "Proiectul de ecologizare a Cheilor Rametului", finantat de Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, care si-a propus identificarea surselor de poluare, curatarea zonei de deseuri, reamenajarea traseelor turistice, limitarea accesului turistilor in zonele protejate, amplasarea de panouri informative in punctele de acces in rezervatia naturala si informarea localnicilor si a turistilor despre poluarea cu deseuri menajere, de grajd, rumegus. Prin derularea acestui proiect s-a demonstrat importanta organizatiilor neguvernamentale in problemele de mediu, activitati pe care administratia locala nu le poate gestiona corespunzator.

Existenta unui proiect, a unui obiectiv clar, a unei echipe pregatite sa coordoneze o astfel de activitate, a fondurilor banesti care sa sustina actiunile, au mobilizat atat iubitori ai naturii cat si localnici si administratia locala.

La acest proiect au participat activ peste 20 membri ai asociatiei cat si ai Asociatiei de Turism Montan Kogaion Orastie, precum si voluntari.

Lucrandu-se constant pe o durata de 6 luni, s-au confectionat si s-au montat stalpi pentru marcaje si indicatoare turistice, s-au refacut marcajele turistice, s-au montat cable de traversare pe traseul brana Caprei si pe firul apei.

In luna martie 2001 s-a organizat la Cluj-Napoca simpozionul Cheile Rametului- turism si ecologie iar in luna iunie s-a organizat la Scoala Generala din comuna Ramet o proiectie de diapozitive urmata de prezentarea citorva aspecte legate de proiectul in derulare. De asemenea, s-a conlucrat foarte bine cu Primaria si cu Consiliul local al Comunei Ramet, iar la Primaria Ramet s-a prezentat o expozitie de fotografii.

Incepand din noiembrie 2001 asociatia noastra deruleaza un program complex de refacere a infrastructurii eco-turistice din zona, finantat tot de Fundatia Pentru Parteneriat si intitulat "Refacerea infrastructurii zonelor protejate din zona Ramet".

Rezervatiile naturale prevazute in proiect se afla dispuse radial fata de Cheile Rametului si sunt urmatoarele: Cheile Rametului, Cheile Tecsestilor, Cheile Pravului, Cheile Baltii, Cheile Geogelului, Cheile Manastirii, Piatra Cetii si Poienile cu narcise din Tecsesti.

Noul proiect se deruleaza pe o perioada de opt luni si se desfasoara in colaborare cu Asociatia de Turism Montan Kogaion Orastie si in parteneriat cu Primariile comunelor Ramet, Ponor si intregalde.

Acesta va cuprinde inventarierea si delimitarea pe teren a obiectivelor eco-turistice precum si refacerea marcajelor turistice existente in zona. De asemenea, se vor monta panouri informative in punctele de acces in rezervatiile naturale. In primavara acestui an vom igieniza rezervatiile naturale mentionate precum si traseele turistice din zona.

Marele pericol de poluare si distrugere a naturii il reprezinta turistii "de autocar" de la Manastirea Ramet, precum si noua "statiune" aparuta dupa 1990 amonte de Manastirea Ramet.

Avand in vedere numarul mare de turisti pe timpul verii, dintre care o mare parte sunt prea putin familiarizati cu modul de comportare civilizat intr-o zona cu potential turistic deosebit, vom organiza pe timpul verii patrulari pe traseele turistice cu un aflux mare de vizitatori, ocazie cu care vom urmari respectarea regulilor elementare de comportament intr-o rezervatie naturala si vom distribui pliante informative atat turistilor cit si localnicilor. In aceasta actiune vom colabora cu Clubul de Ecolgie si Turism Montan Albamont Alba-lulia, care are o mare experienta in asemenea actiuni in Muntii Apuseni.

Se vor desfasura ample actiuni de educatie ecologica a locuitorilor zonei si a turistilor prin organizarea de simpozioane, expozitii de fotografii si proiectii de diapozitive, concursuri pe teme de protectia naturii la scolile din Ponor, Ramet si intregalde. Vom edita un pliant avand ca scop educatia ecologica a locuitorilor si a turistilor precum si o brosura pe tema protectiei rezervatiilor naturale.

Bazandu-ne pe experienta noastra anterioara, pe seriozitatea membrilor asociatiei, pe sprijinul acordat de membrii coalitiei Eco Cluj si pe conlucrarea buna cu autoritatile judetene si locale, si nu in ultimul rand pe colaborarea cu locuitorii zonei amintite, estimam ca acest proiect va duce la o mai buna administrare si protejare a rezervatiilor naturale din Muntii Apuseni.

Scriitori romani