Mediul de programare Delphi. Scurt istoric referat





Mediul de dezvoltare Delphi al firmei Borland a apărut, în prima lui versiune (Delphi 1) în anul 1992, ca o aplicaţie pe 16 biţi lucrând sub sistemele de operare Windows 3.1 şi 3.11. Îşi are originea în produsul Borland Pascal with Objects, versiunea 7.0 (aplicaţie DOS ce permitea dezvoltarea atât a aplicaţiilor DOS, cât şi a celor Windows pe 16 biţi). Începând cu versiune a doua, Delphi 2, mediul devine o aplicaţie Windows destinată atât dezvoltării aplicaţiilor Windows pentru sistemele de operare pe 32 de biţi cât şi aplicaţiilor de tip consolă. Este primul mediu de dezvoltare care introduce conceptul de Two way programming prin care codul sursă se poate genera atât prin introducere de la tastatură cât şi prin operaţii grafice în interfaţa aplicaţiei (concept utilizat astăzi în quasi-totalitatea mediilor de dezvoltare a aplicaţiilor). Începând cu versiunea Delphi 5 este posibilă dezvoltarea aplicaţiilor pe dublă platformă (cross-platform), Windows şi Linux. Până la versiunea Delphi 8, numerele versiunile au fost succesive. Versiunea Delphi 8 a fost succedată de versiunea Delphi 2005. Începând cu versiunea a Delphi 8, aplicaţiile se pot dezvolta şi pe platformă .NET utilizând fie ierarhia nativă de obiecte (clase) ale Delphi, fie cea furnizată de către .NET Framework.




De menţionat că începând cu versiunea Delphi 3, firma Borland a început sa livreze şi produsul C++ Builder care utilizează, în esenţă, aceeaşi ierarhie de clase ca în Delphi dar utilizează ca limbaj de lucru C++, în loc de Object Pascal. De altfel, aproape toţi dezvoltatorii de componente îşi livrează componentele concomitent pentru Delphi şi C++ Builder. Versiunile .NET ale lui C++ Builder utilizează limbajul C# şi poartă numele de Borland C# Builder.
Ca şi o caracterizare succintă a produsului, se poate spune că el este apropiat (prin modelul obiectual) de limbajul Java, prin facilităţile lui de dezvoltare rapidă a aplicaţiilor (datorate mediului de dezvoltare) de produsul Visual Basic şi, prin ambele caracteristici enumerate anterior, de produsul C# din Visual Studio .NET (de altfel, şeful proiectului C# la Microsoft şi unii dintre proiectanţii lui .NET Framework, Anders Hejlsberg, a fost anterior şeful proiectului Delphi la Borland). În Tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie între limbajele Delphi, Java, C++ şi Visual Basic. [10]
Aplicaţia din lucrare a fost dezvoltată utilizând versiunea Delphi 7 a mediului de dezvoltare.


Cracteristici Delphi Java C++ Visual Basic
Moştenire



Moştenire multiplă

Interfeţe

[1]


Single root class


Metaclase




Câmpuri statice (de clasă)


Metode virtuale



Metode pur virtuale abstracte



Metode statice (de clasă)



Metode dinamice

Colector de gunoaie [2]

[2]

Tipul Variant


OLE automation


Tratarea excepţiilor




Supraînvărcarea funcţiilor



Supraîncărcarea operatorilor

Funcţii înafara claselor



Variabile înafara obiectelor



Proprietăţi


Informaţii runtime

[3]

Tipuri generice (template-uri)

Suport incorporate pentru fire de execuţie (threads)


Transmiterea mesajelor

Asamblor incorporat
[4]

Funcţii inline

[1] C++ poate emula interfeţe prin clase abstracte
[2] Interfeţele utilizează mecanismul de reference-counting pentru a manipula durata de viaţă.
[3] RTTI in C++ este limitat la tipurile de comparare şi de casting.
[4] Un asamblor incorporat nu este parte a limbajului C++ standard, dar majoritatea compilatoarelor de C++, inclusive cele ale firmei Borland, suportă asambloarele ca extensii ale limbajelor.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani