CRIZA ECONOMICA INTERBELICA-GERMANIA referat









Inceputul secolului XX si in principal "marea ruptura" a anilor 1929-1933 avea sa invalideze si sa puna in cauza analiza clasicilor si virtutile laiser-faire-ului absolut. Dar chiar in timpul in care un Petty, Smith, isi formulau ideile, realitatea demonstra, cu evidenta de necontestat a faptelor, ca echilibru insemna o intamplare ca "l`age d`or" desemna un obiect spre care se tindea, si ca, in fapt, miscarea contradictorie, cu altenante ale fayelor de progres si regres, relativ regulate si repetabile la anumite intervale de timp, sugerand ideea de unui ciclu, dadea nota caracteristica progresului economic.
In 1929, indicele cursului valorilor Statelor Unite se mentinea la apoximativ 200-210; in 1932, el coborase la 30-40. Pretul pe ansamblu al marfurilor a scazut, in aceeasi perioada, cu 30 pina la 40%, iar pe anumite piete, scaderea a fost inca si mai dramatica. In principalele tari industrializate ale lumii, productia se reduce cu 30% pina la 50%, de la caz la caz, iar valoarea comertului mondial in 1932 se ridica abia la o treime din cea a anului 1923. Oficiul international al muncii a calculat ca, nu aveau de lucru. Niciodata nu se mai ajunsese la o asemenea situatie(KSJDHFDJSHFJSDHFJDHFKDJHFJHFJFDHJDHFJKDFHKJDHF) Cauzele "marii crize" sint discutate si astazi si nu se poate ajunge la o concluzie unanim acceptata. Au avut rolul lor, in proportii diferite, imbinarea fenomenelor ciclice de intin¬dere mica si mijlocie, efectele dezechilibrului care afectau de la razboi incoace schimburile internationale, cele ale speculatii¬lor de bursa si ale inmultirii creditelor mai ales in Statele Unite, indatorirea exagerata a unor tari europene sau din alte zone fata de marea putere de dincolo de Atlantic, diferenta tot mai mare intre o productie din ce in ce mai bogata si o piata de desfacere ce se reducepe masura ce veniturile devin din ce in ce mai mici, nivelul crescut al protectionismului american care i-a impiedicat pe partenerii Statelor Unite sa-si refaca activele inainte de razboi. Toate acestea sint tot atitea semne ale unei imense dereglari la scara planetara, de care nu numai Statele Unite sint responsabile, dar pentru care reprezinta elementul accelerator, din cauza pozitiei centrale pe care o ocupa in econo¬mia mondiala. Fara sa insist asupra aspectelor specifice ale crizei americane, care nu face obiectul studiului nostru, vom aminti in treacat ca debutul crizei a fost marcat de falimentul bursier din octombrie 1929. Ordinele de vinzare care s-au inmultit brusc incepind de pe data de 22, iau o amploare catastrofala in sedinta din 24. Aceasta este "joia neagra" cind 12 milioane de; actiuni sint aruncate pe piata fara sa se gaseasca cumparatori.' Cursurile scad, fiecare vrind sa scape de titlurile sale pina nu este prea tirziu. Numeroase banci care plasasera banii clientilor in actiuni, sint nevoite sa falimenteze. Altfel spus, intregul sistem pe care se baza cresterea rapida a economiei americane se prabuseste. Legatura dintre economia nord-americana si cea euro¬peana face ca batrinul continent sa nu poata evita criza prea mult timp. . Reducerea comertului mondial (in scadere cu doua treimi din valoarea sa intre 1929 si 1932) afecteaza mai ales acele tari europene a caror economie se bazeaza pe schimburile comerciale: este cazul Regatului Unit si al Germaniei. Dar mai ales reducerea creditului international al carui volum se micsoreaza la jumatate in cursul celor doi ani de dupa crah si retragerea masiva a capitalurilor americane investite in Europa vor accelera procesul de propagare a crizei. Tarile germanice, care din 1924 au beneficiat mai mult decit altele de creditele americane, sint cele care sufera cel mai repede si cel mai intens. Prima este Austria cu falimentul din 1931 al Kredit Anstall, cea mai mare banca vieneza care trage dupa sine in naufragiu toata reteaua bancara austriaca. Un imperialism blocat in expansiunea sa si amputat.Un capitalism mutilat si sever penalizat in folosul rivalilor sai. Cu siguranta!JKSDHJSDHJKHKJDSHFJHFDKJHFJKHDFDKJHF Totusi, aici este limpede ca oriunde in alta parte, nu totul se reduce la capitalism, la avatarurile si convulsiile sale. Exista un popor umilit si exista nationalismul. Exista fermentii de stapanit ai rasismului, sovinismului si xenofobiei. Si a existat apoi intalnirea intre un demagog ietit din comun, acest popor ranit, niste interese arzatoare si fascinatia lor prin intermediul radioului, propaganda, regia monumentala si violenta de masa. A existat o manipulare ideologica. Pentru barbati: "Arbeit macht frei" ("Munca te face sa fii liber".Si cum sa negi acest lucru atunci cand stii ce inseamna sa fii somer?); iar pentru femei: "Kinder, Kurche, Kirch" (Copii, bucatarie, biserica".Si ce ar fi putut spune Biserica impotriva unor idei atit de "sfinte"?). Au existat loviturile de forta, loviturile de pocker, arbitrajul celui mai puternic, violenta dezlantuita sau amenintatoare, lagarele. In primul rind, e vorba de erori de rationament, de o serie de lasitati, de calcule gresite. Dar nu cumva se poate vorbi si de o larga complicitate a claselor conducatoare? Din moment ce raul era reprezentat de URSS, de comunism, de amenintarea rosie, Germania nazista nu putea sa fie o utila forta contracaranta? N-avea ea sa-si gaseasca niste foarte necesare compensatii prin extinderea catre Est? Pentru o vreme, pactul germano-sovietic a spulberat acest vis.Iar valtoarea razboiului a cuprins intreaga lume. Programul Partidului National-Socialist din 1920 are citeca aspecte clar anticapitaliste.El preconizeaza nationalirea societatilor pe actiuni, care vor deveni "bunuri ale comunitatii nationale". Otto Strasser, initiatorul acestei linii de gindire, noteaza: Industria germana, economia germana intrata pe mina capitalului financiar intenational inseamna sfirsitul tuturor viselor legate de o Germanie socialista(). Noi, tinerii germani care am cunoscut razboiul, noi, revolutionarii national-socialisti, ne vom angaja intr-o lupta deschisa impotriva capitalismului si imperialismului, a caror incarnare este Pacea de la Versailles. Imnurile naziste preiau si ele aceasta idee: "Sintem armata crucii incarligate;/ Fluturati drapelele rosii,/ Truditorilor germani noi dorim / Sa le deschidem drumul spre libertate ." Iar Hitler in Mein Kampf (1925-1927):"Ca socialisti nationali,vedem in drapelul nostru propirul nostru program. In culoarea rosie vedem ideea sociala a miscarii noastre; in alb, ideea nationalista; in crucea incirligata, misiunea de a lupta pentru victorian barbatului arian, care va fi si victoria ideei de munca creatoare, cea care dintotdeauna a fost antisemita si va ramine pentru totdeauna antisemita" Iar Goebbels, Revolutia germanilor:"Care va fi telul socialistului german? El doreste ca , pae viitor, in Germania, sa nu mai existe nici un proletar. Care este telul nationalistului german? El doreste ca, pe viitor, Germania sa nu mai fie proletarul Universului. National-socialismului nu este altceva decit sinteza acestor doua conceptii." Pe masura ce miscarea national-socialista patrunde tot mai adinc in rindurile burgheziei si "birocratiei" mici si mijlocii, apropiindu-se apoi de zona marelui capital industrial si financiar, miscarea nazista pune in surdina dimensiunea sa anticapitalista, iar initiatorii acestui curent sint eliminati imediat dupa cistigarea puterii (1933-1934). Predomina imediat un misticism al natiunii si al rasei, al singelui si al fortei. Hitler: "Nu inteligenta care taie firul in patru a scos Germania din impas, ci credinta noastra (). Ratiunea nu va sfatuia sa veniti catre mine, dar credinta v-a poruncit sa o faceti". Iar Goebbels catre Hitler:"Pierduti in adinca noastra deznadejde, am gasit in Dumneavoastra pe cel care ne arata drumul credintei(). Ati fost pentru noi implinirea unei tainice dorinte. Nelinistii noastre i-ati spus cuvinte de eliberare. Dumneavoastra ne-ati intarit increderea in minunea care va veni."Dupa care se dezlantuie o adevarata isterie de fraze sforaitoare: Germanie, trezeste-te!", "Deutschland uber alles!" ("Germania inainte de toate!") "Popoarele care renunta sa-si pastreze puritatea rasei renunta la unitatea propriului lor suflet." Rolul celui mai tare este de a domina si nu de a se contopi cu cel mai slab". Idei simple, formulari-soc, rostiri raspicate si repetari la nesfirsit datorita propagandei. Hitler:"Fusesem dintotdeauna foarte interresat de activitatea de propaganda, arta care partidelor burgheze le era aproape necunoscuta". Si inca:"Propaganda trebuie mentinuta la nivelul masei, iar valoare ei trebuie masurata decit prin rezultatele obtinute. "La rindul sau Goebbels:"Propaganda are un singur scop: sa cucereasca masele. Si toate mijloacele care servesc acestui scop sint bune." Inclusiv violenta organizata, sistematica, programata: agresivitatea membrilor SA si ai SS, ofensele si apoi atacurile imptrova sindicalistilor, impotriva sindicalistilor, impotriva rosilor (cei rai), SS eliminindu-i pe cei din SA, statul SS Fireste, au existat infringerea, amputarile si umilintele: au urmat datoriile de razboi, ocuparea Ruhrului, inflatia absoluta care a distrus moneda nationala, presiunea despagubirilor, efortul continuu din aceasta perioada de austeritateSi mai este criza din Statele Unite care loveste in plin procesul de redresare economica de o extrema fragilitate a Germaniei, atit in interior cit si in exterior: rezerva de aur a Reichsbank este topita; productia industriala scade - daca luam ca baza 100 anul 1928 - la 59 in august 1932; numarul somerilor creste de la 2,5 milioane in 1929 la 6 milioane in 1932. Exista apoi o miscare muncitoreasca slabita de esecurile de la inceputul anilor douazeci si de profundul clivaj care face din PC german, strins legat de URSS, si din social-democratie doi adversari ireconciliabili. Exista o clasa conducatoare ea insasi divizata, in cadrul careia patronatul industrial si financiar se opune proprietarilor de paminturi, industriile manufacturiere industriei grele, patrnatul mediu (dispus sa ajunga la un compromis cu clasa muncitoare) marelui patronat (dornic sa isi ia revansa asupra miscarii muncitoresti si sa recistige puterea absoluta). Stinnes, important magnat al industriei germane, a anuntat acest moment inca din 1919:"Marii industrasi, toti sefii vietii economice isi vor recapata influenta si puterea.Ei vor fi chemati sa o faca de poporul treyit la realitate, pe jumatate mort de foame, care va avea nevoie de piine si nu de fraze." Iar Fritz Thyssen, in 1924:"Democratia, la noi, nu inseamna nimic." In 1929, se creeaza un "front national unit" alcatuit din Partidul National-German si Stahlhelm, Castile de Fier (miscare initiala de Hugenberg, presedintele Consiliului de Administratie al companiei Krupp si magant al presei), Liga Pangermanista si Partidul National-Socialist. Exista, in sfirsit, clasele de mijloc: antreprenorii si exploatantii individuali apartinind burgheziei mici si mijlocii; functionarii si slujbasii din mica "birocratie" si din cea medie, trumatizati de efectele crizei; taranii a caror putere de cumparare este serios afectata; clasa muncitoare care cuprinde, asa cum subliniaza Reichul, unele categorii ce "se imburghezesc" si in care femeile ramin in mare masura sub influenta Bisericii. In 1934, membrii Partidului Nazist sint in proportie de 21% slujbasi salariati (12% din populatie), 13% functionari (5% din populatie), 20% comercianti si mestesugari (9% din populatie); dar "numai" 11% din randul taranilor (23% din populatie) si 32% din cel al clasei muncitoare (45% din populatie). In 1940, o treime dintre cadrele SS provin din mediile "intelectuele": invatatori, profesori, studenti. Baza sociala a ascensiunii national-socialismului a reprezentat-o, asadar, mai ales "birocratia" mica si mijlocie; insa alianta cu marele capital a fost conditia necesara si esentiala pentru ajungerea la putere. Miscarea muncitoreasca organizata a fost foarte repede zdrobita prin interventii violente si prin trimiterea in lagare a celor care opuneau rezistenta. Cu toate acestea, dupa ajungerea la conducere a nazittilor, puterea de cumparare a clasei muncitoare pare sa se mentina, si chiar sa progreseze pentru unele categorii - in vreme ce ea scade pentru functionari, pentru mestesugari si mici comercianti, multi dintre acestia trebuind sa isi inchida pravaliile si sa devina salariati. Elementele care dau de-acum incolo marea forta a puterii hitleriste sint reducerea somajului, statul totalitar si perspectiva afirmarii unei Germanii Mari. Cinci milioane si jumatate de someri in 1933, doua milioane in 1935, mai putin de un milion in 1939. Productia creste cu mai mult de 100% intre 1933 si 1939, depasind cu 26% nivelul sau record atins in 1929. Politica marilor mucrari- autostrazi, linii de cale ferata, aeroporturi (toate avind o pozitie strategica) - dar si a realizarilor urbanistice - constructii, imobile impunatoare pentru regim. Armament: inca din 1935, cheltuielilor germane pentru inarmare le depasesc cu 50% pe cele ale francezilor, iar uzinele Krupp lucreaza la capacitatea maxima; intre 1935 si 1939, ele au crescut de sase ori. Politica inlocuitorilor industriali, care stimuleaza chimia, metalurgia, industriile textila si alimentara Totul relizat in contextul unei riguroase politici de control al preturilor, de credit si de neutralizare a excedentului in privinta puterii de cumparare; totul in contextul unei strategii de comert exterior bazate pe acorduri bilaterale si mecanisme de plati prin compensatie, care permit o crestere a schimburilor comerciale mai ales cu tari din America Latina, din Europa Centrala si mediteraneana. Dar aceasta relansare, aceasta politica, aceasta dirijare a economiei se sprijina pe puternicele grupuri industriale si bancare ale capitalismului german, pe care le si consolideaza. Marile companii straine - General Motors (Opel), Ford, Unilever, Shell, Schroeder - aveau sa fie si ele respectate, singura lor obligatie fiind de a reinvesti in Germania toate beneficiile obtinute. Multe din actiunile detinute de stat la banci, intreprinderi siderurgice, santiere navale sint cedate particularilor, iar regiile municipale de producere a electricitatii sint descurajate in favoarea industriei private; la Herman Goering Reichswerke, exista atit capitaluri publice, cit si particulare, dar aici aportul public se impunea pentru dezvoltarea unei productii putin rentabile, bazate pe minereuri de fier de concentrasit slaba. Cartelizarea capitalismului german va deveni inca si mai putenica: numarul cartelurilor ajunsese de la 1 500 in 1923-1924 la 2 100 in 1930; incepind cu 1926, IG Farben domina industria chimica; din 1926-1927, Vereinigte Stahlwerke reuneste primii mari producatori de otel; dupa fuziunea, din 1929, intre Deutsche Bank si Diskonto Gesellschaft, trei sint bancile care domina ansamblul sectorului bancar. O lege din 1933 sistematizeaza aceasta "organizare" a capitalismului germann obligind intreprinderile sa participe la cartelul care fiinteaza in sectorul lor, intentia fiind o rationalizare atit pe varticala, cit si pe orizontala. Iar in cadrul acestor carteluri si al acestor Konzerns se va organiza si se va sistematiza efortul industrial necesar Reichului. Puternic sustinut si directionat de stat, capitalismul german se intareste, rezultind fara indoiala cea mai avintata forma existenta cindva a cpaitalismului de stat. Aceasta dezvoltare are loc in cadrul unei soceitati prinse in plasa intretesuta de catre stat si partid. Goebbels o anuntase deja: "Statul va insemna organizarea superioara a vietii publice si private(). Toate fortele natiunii vor fi supuse statului, astfel incat ele sa nu poata exercita nici o activitate in afara lui. Statul va fi imaginea desavarsita a principiului totalitarist." Varful sau lance, organul de supraveghere, de control, de represiune va fi politia de stat: inca din 1933, Gestapo (politia politica) si SS au fizionat, sub conducerea lui Himmler; in 1936, toate politiile sint subordonate aparatului Gestapo- SS. Intre 1933 si 1938, peste patru sute de mii de nemti sint arestati, multi dintre ei fiind trimisi in lagare. Muncitorii sint organizati intr-un Front al Muncii creat inca din 1933, exact in perioada in care sindicatele sint desfiintate. Pentru destindere, exista Kraft durch Freude (Forta Bucuriei). De fapt, pentru toate categoriile de oameni exista acum cite o organizatie: pentru tineri, studenti cadre didactice, artisti, femei, parintiRadioul, presa, cinematografele, invatamantul - toate sint in slujba ideologiei si propagandei national-socialiste. In fine, prin Mein Kampf, Hitler a deschis poporului german umilit perspectiva unei Ptrii triumfatoare: toti cei "de acelasi singe trebuie sa apatina aceluiasi Reich". O data adunat insa, ce poti face cu un "popor lipsit de spatiu"? Miscarea national- socialista trebuie "sa gaseasca taria de a reuni poporul nostru si intreaga sa putere pentru a-l propulsa pe calea care il va scoate din restrinsul sau habitat actual si il va purta ciatre noi teritorii". Bineinteles, Franta trebuie distrusa: "Niciodata sa nu ingaduiti ca in Europa sa apara doua puteri militare, trebuie sa vedeti un atac impotriva patriei noastre ." Reichul trebuie insa sa se extinda in Europa, catre Est:"Acceptati ca izvorul puterii noatre sa nu fie in colonii, ci in Europa, in pamintul patriei(). Uriasul stat de la Rasarit este gata sa se prabuseasca." Si pina la urma, de ce sa se limiteue la Europa? "Un stat care, intr-o vreme a contaminarii raselor, vegheaza la pastrarea celor mai bune elemente ale sale trebuie sa ajunga intr-o zi stapinul lumii. Fie ca sustinatorii miscarii noastre sa nu o uite niciodata!" Anul 1935: restabilirea serviciului militar in Germania; in 1936: reocuparea Austriei, ultimatumul pentru Praga, acordurile de la Munchen. Anul 1939: ocuparea Cehoslovaciei, a portului Memel, alianta militara italo-germana, pactul de neagresiune germano-sovietic, invadarea si apoi impartirea Poloniei cu URSS, care va anexa o parte a Finlandei. Rugul celui de-al doilea razboi mondial este de-acum aprins. Germania domina continentul european. Dar atacarea URSS si intrarea in razboi a Statelor Unite (1941) inverseaza raportul de forte. Va mai fi nevoie de inca trei ani de razboi cumplit, de distrugeri masive )prelungire militara a productiei de masa si a consumului de masa), de cincizeci de milioane de morti (de sase ori mai multi decit in "Mrele Razboi") pina ce germanii sa capituleze; precum si de folosirea primei bombe atomice, pentru a se ajunge la capitularea Japoniei. Doua mari puteri detin acum suprematia in aceasta lume complet devastata: Statele Unite, liderul incontestabil al taberei capitalista; URSS, in centrul unui nou bloc, care pretinde a intrupa idealurile socialismului.














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani