Germania nazista si Miscarea Legionara(1933- 1939) referat











GERMANIA NAZISTA SI MISCAREA LEGIONARA
1933-1940



Fondatorul cat si cea mai prolifica imaginea din cadrul Miscarii Legionare a constituit-o cea a lui Corneliu Zelea Codreanu care urma sa devina un pesonaj foarte important pe scena politica romaneasca reprezentand astfel cea mai puternica grupare de extrema dreapta.
Inca de la inceput a promovat o politica orientata catre Roma si Berlin aratandu-si simpatia intr-o cuvantare publica : "Exista o legatura de simpatie intre toti acei care in diferite parti ale pamantului, isi servesc neamul, dupa cum exista o legatura de simpatie intre toti aceia care lucreaza la nimicirea neamurilor" (1).
Tot el afirma in cazul venirii la putere ca " in 48 de ore Romania vom fi alaturi de Puterile Axei" deoarece vechi nostrii aliati Franta si Marea Britanie "nu ne mai vedeau" fiind si ele cuprinse de sindromul rosu al comunismului, in Franta aflandu-se la putere Frontul Popular al lui Blum.
Pe de alta parte totusi legionarii duc o politica duplicitara si demagogica si tiparesc in revista Axa faptul ca exista totusi o diferenta intre aceasta filie fata de Germania si o colaborare practica cu acestia : "Daca s-ar pune vreodata nenorocita alternative in a allege intre interesele romanilor si ale sasilor vor trebui sa triumfe interesle romanesti si numai ele. Tara Romaneasca nu poate fi nicidata o Romano-Ungaro-Germanie in care fiecare popor al tarii si-ar avea frantura lui de patrie care s-ar putea separa la nevoie de soarta intereselor celorlalte franturi de stat."





In luna octombrie a anului 1934 isi va incepe desfasurarea activitatii la Brasov, organizatia D.H.V. (Deutscher Handlunsgehilfenverband) care va avea strange legaturi cu Garda de Fier si partidul lui A.C.Cuza.(2)
Stransele legaturi intre comunitatea germana si legionari se va materialize inca o data in infiintarea la 1 noiembrie 1934 la Cluj a unei societati si inclinatii prohitleriste si anume "Asociatia culturala germano-romana" condusa de Ilie Radulescu, secondat de Fritz Fabricius.(3)

(1)Eugen Theodorescu " Miscarea legionara si Germania lui Hitler" p13 Bucuresti 1996
(2)Florea Nedelcu "De la Restauratie la Dictatura Regala" edit.Dacia-Cluj 1981 p110-112
(3) Ibidem.

Legaturile Miscarii Legionare cu Germania lui Hitler vor fi intretinute si prin intermediul minoritatii sasilor din Romania reprezentati de Andreas Schmidt(4) care apartinea organizatiei extremiste de dreapta PartidulPopular
German din Romania, care s-a desprins in anul 1935 de Miscarea de Autoajutorare, o grupare moderat-fascista infiintata de fostul ofiter sas al armatei austro-ungare, Fritz Fabritius (1883-1957). Impresionat si influentat de miscarea lui Hitler, fostul ofiter a creat organizatia amintita in anul 1922, schimbandu-i denumirea in 1932 in Miscarea national-socialista de autoajutorare a germanilor din Romania. Dupa interzicerea organizatiei, pe 29 noiembrie 1933, Fabritius a renuntat din motive tactice la atributul "national-socialist" si a reinfiintat gruparea sub numele de Miscarea nationala de reinnoire a germanilor din Romania. Si aceasta organizatie a fost interzisa pe data de 4 iulie 1933, fiind considerata pro-nazista. Reprezentantii sai extremisti au infiintat pe data de 10 februarie 1935 Partidul Popular German din Romania. Andreas Schmidt, care fusese numit in 1940 de catre Berlin in functia de conducator al Grupului etnic german din Romania (Volksgruppenführer) a fondat pe data de 9 noiembrie 1940 Partidul Muncitoresc National-Socialist German al Grupului etnic german din Romania. Schmidt a murit intr-un lagar sovietic in anul 1948, dupa ce in toamna lui 1944 s-a intors in Romania impreuna cu un comandou de parasutisti format din 7 legionari romani, cu scopul de a organiza lupta contra noului regim de la Bucuresti. Schmidt a fost capturat de trupele sovietice si condamnat.
Putem sa observam in Romania o "fascizare" a minoritatii germane din Romania s-a produs in trei etape distincte: I. 1918-1932 - faza fascizarii incipiente; II. 1932-1940 - faza nivelarii spirituale voluntare; III. 1940-1944 - faza subordonarii totale fata de politica, interesele si ideologia Reich-ului .
Tot acest process de fascizare sunt prezentate intr-un amplu volum, intocmit de Klaus Popa: "Akten um die Deutsche Volksgruppe in Rumänien. 1937-1945. Eine Auswahl". Cele 639 de documente, in marea lor majoritate inedite, reliefeaza o data mai mult tendintele expansioniste ale Germaniei hitleriste, dar si simpatiile pronaziste si apropierea ideologica de national-socialism ale unor personalitati politice si culturale reprezentative pentru minoritatea germana din Romania. Pe de alta parte, documentele dezvaluie raporturile existente intre miscarea legionara si conducerea politica a Grupului etnic.

(4)Klaus Popa "Documente privind Grupul etnic german din Romania. 1937-1945."

Sprijinul ideologic acordat lui Horia Sima de catre Andreas Schmidt dupa rebeliunea legionara din 1940 si apoi relatiile complicate dintre regimul antonescian si Grupul etnic german, care dupa 1940 devine un fel de stat in stat. Faptul ca Andreas Schmidt a urmarit - in secret - sa transforme provinciile locuite de germanii din Romania intr-un protectorat al Germaniei naziste (asa-numitul "Donaugau") nu a scapat nici autoritatilor romane. Suspiciunile ivite intre dictatorul roman Antonescu (care se bucura de increderea lui Hitler) si ultranationalistul Andreas Schmidt sunt pe larg descrise in numeroase rapoarte secrete pe care liderul Grupului etnic le trimitea la Berlin.
Impotriva legionarilor se vor scrie articole in presa precum ca acestia sunt finantati de catre Germania nazista precum si de catre mari industriasi ca Nicolae Malaxa, Ion Giugurtu, sin nu in ultimul rand de catre marele industrias evreu Max Auschnitt si faptul ca sunt sprijiniti de catre oameni politici ca V.V.Tilea sau Manoilescu , personaje care fac parte din camarilla lui Carol al II lea.
La toate aceste acuzatii C.Z. Codreanu va raspunde ca este vorba in primul rand de mana presei jidovesti si in apararea sa declara precum si Hitler ar fi fost sprijinit de mari capitalisti din Germania : "Cine nu stie ca si Hitler a fost finantat de marii capitalisti evrei din Germania?".(5) Tot in vestitul sau "testament" si anume lucrarea "Pentru Legionari" el isi mai arata inca o data isi arata admiratia pentru acest model al sau politic dspre care spune: "In ultima vreme, in Germania, a invins Adolf Hitler, in lupta cu hidra iudeo-masonica din toata lumea."
Toate aceste acuzati ii vor invrajbi si mai mult pe legionari care odata ajunsi la putere vor incerca solutionarea asa zisei "chestiuni evreiesti"(6) propunandu-si trei obiective clare si anume: sa se razbune, sa insufle teroare si sa dobandeasca proprietati dar pentru toate aceste aveau nevoie de pozitii represive care sa le ofere prilejiul ducerii la bun sfarsit al planului astfel incat guvernul national-legionar de la 14 septembrie 1940 va avea in componenta sa nu mai putin de 15 ministrii ai Garzii de Fier iar la 20 septembrie in 45 de judete ale tarii vor fi instalati prefecti legionari.
Abuzul asupra evreilor a inceput prin batai , arestari, torturi , concedieri, subminarea afacerilor evreiesti, profanarea sinagogilor. O alta problema a fost ridicata de fascizarea unor segmente ale socitatii astfel diferiti intelectuali luand pozitie impotriva comunitatii evreiesti manifestand un comportament antisemit in randul sindicatelor si asociatiilor evreiesti.

(5)C.Z. Codreanu "Pentru Legionari" edit. "Totul pentru Tara", Sibiu, 1936, p.332-333
(6)" Holocaustul in Romania" p.1

Pentru a-si duce la capat acest plan legionarii aveau nevoie de o infrastructura care sa ii permita acest lucru astfel infiintandu-se Politia Legionara, organizatie conceputa dupa modelul acelor organizatii paramilitare naziste , conducatorii ei considerand-o o adevarata SA germana.
Astfel lua elan la 6 octombrie 1940 aceasta organizatie care l-a inceput s-a bucurat si de sprijinul lui Antonescu , functionand ca un instrument de oprimare a oricarui element ce le putea sta in cale legionarilor.
Este important de subliniat ca tot in octombrie acelasi an, Himler va trimite in Romania reprezentanti ai RSHA (Richssicherheithauptampt, biroul de securitate al Reich-ului), pentru a stabili legaturi cu Garda de Fier.
Desi in raportul spionajului german ar fi scris ca legionarii nu erau tocmai incantati de aceasta vizita totusi rezultatul vizitei a fost modelarea organizatiei pe tiparele structurale si functionale ale SS. In ceea ce il priveste pe Antonescu, in publicatia acestui regim se afirma ca acea politie ar fi una fara "elemente de specialitate, fara cultura, fara suflet, din dezmostenitii soartei, culesi din pulbere de drum"(7).
Legionarii s-au instalat si la Ministerul de Interne unde au ocupat pozitii in Directia Generala a Politiei. Deasemenea ei si-au mai creat o baza de selectie pentru scopurile lor terosriste din randul muncitorilor ( CML-Corpul Muncitoresc Legionar) si al studentilor (UNSC - Uniunea Nationala a Studentilor Crestini) in frunte cu Viorel Trifa un tanar modelat in spirit nazist care promova modelul studentilor germani. Astfel la 27 noiembrie 1940 cateva detasamente de legionari au infaptuit ceea ce socoteau ei "razbunarea" lui C.Z.Codreanu, actiuni ce au fost indreptase spre Carol al II lea si evrei cand au fost executat in inchisoarea de la Jilava 65 de membrii ai regimul carlist printre care s-a numarat si Armand Calinescu fost prim ministru raspunzator direct de asasinarea lui C.Z.Codreanu si a celor 13 legionari si istoricul Nicolae Iorga. Lucru care a produs rupture in relatiile cu Antonescu.
Acuzatia adusa Romaniei ca ar fi facut parte din "coloana a V a"(8) a Germaniei naziste este nefondata deoarece relatiile diferitelor organisme germane erau numai cu dreapta romaneasca iar in conducerea Germaniei exista un complicat sistem de organizarea intre care erau disensiuni si care uneori se aflau in conflict.
Vor exista simple legaturi ale N.S.D.A.P.-ului cu Legiunea care erau materializate de corespondenta pe care o purta Ion Mota in 1936 cu

(7)" Holocaustul in Romania" p.2-4
(8)Francisco Veiga "Istoria Garzii de Fier 1919-1940" edit.Humanitas 1993 p251


Aussenpolitischesamt ( partea care se ocupa de relatiile externe din cadrul
partidului nazist controlat de A. Rosenberg) si era condusa de J.Streicher.
Mota coresponda cu locotenent-colonelul Fleischauer si diplomatul austriac de Pottere cu care acesta se cunoscuse la Congresul Antisemit de la Budapesta in 1928, cu care impartasea aceleasi convingeri anti-semite
Deasemenea Miscarea Legionara va colabora si cu S.S. (SchutzStaffel) prin intermediul Auslanderorganisation (condusa de Ernst Pohle) care urmarea recrutarea membrilor in strainatarea pt N.S.D.A.P. in privinta nazificarii si manipularii minoritatilor germane, astfel Legiunea aducandu-si si ea aportul la sectoarele fanatizate ale N.S.D.A.P. , guvernul Romaniei neimplicandu-se in nici un mod.
Aussenpolitischesamt si Auswartichesamt (Ministerul Afacerilor Externe) isi vor arata totusi neincrederea vis a vis de Miscarea Legionara pe care o socoteau o miscare slab organizata fara cadre competente. Astfel A. Rosenberg miza in special pe Miscarea National-Socialista a lui Stefan Tatarascu si pe L.A.N.C. lui Goga si A.C. Cuza, aceast partid din urma primind subventii in valoare de 950.000 RM (6.000.000 lei) la fuziune.(9)
In 1933 in cadrului intrevederii(10) la Berlin a lui Goga cu Rosenberg, Goga este numit principal agent al Reich-ului in realizarea planurilor in Romania alaturi de Codreanu iar pe parcursul anilor '34-'35, Rosenberg va incerca o apropiere a celor doi pe plan politic care insa nu se va finaliza.
Tot in toamna anului 1933, o delegatie a legionarilor este primita la Berlin de catre Hitler, Goebbels si Rosenberg. In arhiva germana nu exista documente care sa ateste vreo urma de finantare, acestea fiind facute prin intermediul canalelor semioficiale si anume cercurile filogermane din Romania, consulate, legatii si prin intermediul firmelor care desfasurau o activitate de comert precum si cele industriale.



Rosenberg dorea prin intermediul Oficiului Afacerilor Externe o apropiere de Romania in care vedea o mare sursa de alimente si petrol si astfel cauta o apropiere de guvernul Tatarascu care insa va esua deoarece inclinatiile acestui guvern erau antihitleriste, Rosenberg incercand in cazul acesta apropierea de oameni politici ca Manoilescu, Argetoianu sau Garoflid
Ca urmare a adversitatii aratate de presa fenomenului nazist in Romania in 1935 Germania va incerca finantarea presei romanesti pentru a stopa propaganda antihitlerista.

(9) Francisco Veiga "Istoria Garzii de Fier 1919-1940" edit.Humanitas 1993 p252
(10)Florea Nedelcu "De la Restauratie la Dictatura Regala" edit.Dacia-Cluj1981 p93-95
Presedintele Comisiei Economice Germane care negocia tratatul economic cu Romania ii va face lui Nichifor Crainic aceasta dezvaluire despre finantarea presei invitandu-l totodata sa isi primeasca "partea cuvenita" pentru serviciile aduse.
In cadrul procesului antonescian(11), Eugen Cristescu, seful Serviciului Special de Informatii al Sigurantei va declara ca inca din 1933 Gestapo-ul va patrunde in Romania si va actiona in stransa legatura cu Miscarea Legionara
contribuind impreuna cu acestia la atentate impotriva elitelor politice, adversari ai hitlerismului, acesta fiind principalul mijloc de lupta politica al legionarilor cu celelalte partide.
Apropierea dintre Gestapo si legionari o dovedeste sistemul tipic nazist prin care se creau asa-numitele "cuiburi" care era ierarhizate pe judete, plasi, comune si institutii. Deasemenea organizarea in echipe paramilitare ca "echipele mortii" si intocmirea de liste negre cat si disciplina totala de care dadeau dovada membrii ca si manifestarile si ceremoniile religioase impreuna cu marsuri secondate de imnuri , toate acestea sunt elemente psihologice care descriu un sistem bine organizat de tip nazist.
Pentru organizarea de actiuni, Berlinul va aloca si pune la dispozitia Miscarii Legionare suma de 750.000 marci aur.Deasemenea Hitler, dupa semnarea tratatului economic cu Romania dorea ca o parte din aceste beneficii sa fie directionate spre creerea de organizatii similiare Garzii de Fier .
Ca metoda pentru solutionarea diferitelor contradictii cu alte partide legionarii vor alege ca principal mijloc asasinatul politic si putem enumera aici o serie de crime savarsite de asa-numitii "Nicadori" impotriva lui I.G.Duca pe peronul garii din Sinaia, pe "decemvirii" care practic l-au mutilat pe Mihail Stelescu , fost legionar care se desprinsese din aceasta miscare si apoi a dus o lupta acerba pentru defaimarea si dezvaluirea adevaratei activitati a acestei organizatii, care a fost ucis cu zeci de gloante apoi ciopartit pe bucati sau fost prim-ministru Armand Calinescu care a fost "pedepsit" pentru incarcerarea lui Codreanu si executia lui impreuna cu cei 13 legionari in drumul spre Bucuresti.
La aceste atrocitati comise de legionari presa straina nu a ramas impasibila astfel articole din presa cehoslovaca, franceza si engleza vor afirma ca asasinarea lui I.G. Duca s-a datorat uneltirilor hitleriste.
Dupa cum am mai precizat finantarea "coloanei a V-nra" se facea prin intermediul diferitelor misiuni oficiale , la legatii , la consulate, in calitate de corespondent de presa si prin firmele industriale si comerciale.

(11)Florea Nedelcu "De la Restauratie la Dictatura Regala" edit.Dacia-Cluj 1981 p95-98
Tot presa va fi cea care va face dezvaluiri despre activitatea unor agenti hitleristi(12) pe nume Rust si Konradi, primul aflandu-se in calitate de functionar al Societatii Bancare Romania iar cel de al doilea ca reprezentant pentru comertul masinilor agricole. Acesti agenti aveau deschis un cont la Hamburg si care exista un fond special ( nr. 67877 Hocs Nicolau I M.D.R. Hamburg-Sectia Balcanica) destinat finantarii sasilor din Romania, a presei hitleriste si nu in ultimul rand a Garzii de Fier.
Legaturile dintre legionari si Berlin erau de notorietate fapt evidentiat de Ministerul Propagandei care era informat ca numai in luna dinaintea alegerilor din 1937, Garda de fier primise 4.500.000 lei.
Totodata la Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei se primea de la consulul roman din Berna informatii precum ca agentul national-socialist pentru Balcani pe nume Schepky a livrat de mai multe ori in cursul anul 1937 sume importante de bani lui C.Z. Codreanu, bani proveniti din surse semi-oficiale. Astfel M.A.E va demara o ancheta care va scoate la lumina faptul ca inca din anul 1934 acest agent hitlerist pe numele sau complet Ernst Cristoph Schepky era finantatorul elementelor naziste, cat si a unor conducatori ai Garzii de Fier impreuna cu alti agenti ai Berlinului.
O alta metoda de finantare erau societatile germane precum "Camera de Comert Romano-Germana" care era proprietatea nazistilor si avea rolul in a sprijini gruparile prohitleriste. Legaturi stranse cu Garda de Fier a avut si "I.G. Farbenindustrie" astfel incat in fruntea sucursalei romane va fi instalat infocatul profesor, sustinator al ideologiei legionare, Nae ionescu.
Inca o data cu ocazia arestarii lui C.Z. Codreanu in 1938 se va dovedi legatura dintre capetenia legionarilor si Hitler, lucru care reiese din telegrama(13) trimisa de catre W. Fabricius, ministru al Germaniei la Bucuresti pe data de 17 mai 1938 catre ministrul de externe al Germaniei in care acesta vorbeste depre o posibila folosire in scopul acuzarii lui C.Z. Codreanu a unei ciorne de scrisoare gasita , scrisoare care urma sa fie adresata lui Hitler inca de la 1935 in care isi arata dorinta de a provoca in Romania o revolutie dupa modelul national-socialist si care ajutorul Germaniei dorind totodata si o alianta politica si economica .
In incercarea de negare a acestei legaturi, W. Fabricius va face o declaratie(14) din care va reiesi ca C.Z.Codreanu este un idealist si ca acesta ar conlucra cu Germania doar impotriva comunistilor.

(12)Florea Nedelcu "De la Restauratie la Dictatura Regala"edit.Dacia-Cluj1981 p98-110
(13)Armand Calimescu "Insemnari politice" edit.Humanitas-Bucuresti 1996 p.395
(14)Dinu Zamfirescu "Miscarea Legionara in tara si in exil" 1919-1980: puncte de reper edit.de Dinu Zamfirescu-Bucuresti: Pro Historia p. 68

In acest timp C.Z. Codreanu are ordin de la von Neurath, ministru de externe al Germaniei, sa nu se amestece doarece presa prohitlerista va incerca musamalizarea procesului demonstrand din nou simpatia Germaniei fata de Garda. Legionarilor li se reprosau ca functioneaza ca o organizatie paramilitara cu fonduri straine si ca a intrat in legatura cu strainatatea.
Pe 20 mai 1938 dintr-o noua scrisoare(15)a lui W. Fabricius de data aceasta catre secretarul de stat german Weizsacker reiese faptul ca Germania este deranjata de gasirea acelui document la C.Z. Codreanu care ar putea deconspira legaturile acestuia cu Fuhrer-ul si ca alaturi de Codreanu sunt arestati tocmai cei cu viziuni prohitleriste. Fabricius are intreveri cu ministrul afacerilor straine Petrescu-Comnen cu care discuta despre Garda de Fier care ii va confirma gasirea unor documente din care reies legaturi cu organismele germane ale N.S.D.A.P.
In urma acestui proces C.Z. Codreanu va fi condamnat la 10 ani de munca silnica si 3 ani de degradare civica pentru detinearea de acte secrete care ar putea periclita siguranta statului .
Dupa proces si moartea lui Codreanu multi legionari vor lua calea exilului prin toata Europa. Un asfel de grup va fi cel de la Rostock care lucrau la o fabrica de avioane in fruntea carora se afla Horia Sima care ulterior va fi dus intr-un domiciliu fortat langa lagarul de la Buchenwald. Acest grup va ramane sub conducerea lui N. Patrascu, om de incredere a lui Sima, care va institui o politie legionara care va incepe sa vaneze si persecute pe asa-zisii " comunisti" din randul propriilor legionari pe care ii avea in subordine fapt pentru care se va autosesiza si Gestapo-ul .
Acesti legionari din exil in frunte cu N. Patrascu pus comandat general si sef al Legiunii se vor antrena ca parasutisti in tabara militara de langa Viena.
Himler avea incredere in Sima care promite o victorie si chiar sunt parasutati in Banat si Transilvania cu scopul chiar de a lupta impotriva trupelor romane. Printre acesti "soldati" se aflau N. Patrascu, Eugen Theodorescu care fusese insarcinat sa infiinteze Serviciul de Informatii Legionar (SIL) impreuna cu alti 12 legionari.(16)
Atrocitatile comise de legionari in scopul " de a face o Romanie ca soarele sfant de pe cer" atat in tara cat si exil dovedesc un extremism de dreapta dus pana la fanatizarea membrilor sai de multe ori niste " bieti copii nevinovati"(17) pun sub semnul intrebarii spiritul nationalist al Legiunii.

(15)Ibidem
(16)Pr.I.D.Borsa "Cal troian intra muros" edit.Lucman Bucuresti p. 397-402
(17)Pr. St. Palaghita "Istoria Miscarii Legionare" edit.Roza Vanturilor Bucuresti 1993



Bibliografie:


. Eugen Theodorescu " Miscarea legionara si Germania lui Hitler" p13 Bucuresti 1996
. Florea Nedelcu "De la Restauratie la Dictatura Regala" edit.Dacia-Cluj 1981
. Klaus Popa "Documente privind Grupul etnic german din Romania. 1937-1945"
. Pr.I.D.Borsa "Cal troian intra muros" edit.Lucman Bucuresti
. Pr. St. Palaghita "Istoria Miscarii Legionare" edit.Roza Vanturilor Bucuresti 1993
. Armand Calimescu "Insemnari politice" edit.Humanitas-Bucuresti 1996
. Dinu Zamfirescu "Miscarea Legionara in tara si in exil" 1919-1980: puncte de reper edit.de Dinu Zamfirescu-Bucuresti: Pro Historia
. Francisco Veiga "Istoria Garzii de Fier 1919-1940" edit.Humanitas 1993
. Ioan Chiper "Romania si Germania nazista"-Relatiile romano-germane intre comandamentele politice si interese economice (ianuarie 1933-martie 1938) edit.Elion Bucuresti 2000
. Dana Beldiman "Armata si Miscarea Legionara 1927-1947" Institutul National pentru Studiul Totalitarismului - Bucuresti 2002













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani