Intimplari istorice si serbari comemorative referat









Curtea din Viena considera ca se impunea sa marcheze implinirea unui secol de la anexarea Bucovinei la Austria prin mari festivitati, menite sa demonstreze ca provincia devenise "germana"1. Sta-pinirea austriaca ia masuri din vreme sa dea o cit mai mare stralucire "serbarii seculare". Programeaza inaugurarea Universitatii din Cernauti in timpul festivitatilor si hotaraste sa asiste la ele si imparatul. Universitatea avea menirea sa promoveze politica de germanizare in provincia de la marginea imperiului.
Festivitatile se tin la inceputul lui octombrie 1875 si imparatul nu asista la ele din motive politice. Romanii intimpinara pregatirile pentru festivitati printr-o atitudine pasiva si atrag atentia dietei provinciale ca nu participau la ele intrucit fusesera jigniti in "sentimentele nationale"2.
Comisia documentelor istorice ii insarcineaza pe M. Kogalniceanu si I. Slavici sa pregateasca o brosura cu extrase din documentele transcrise de E. Hurmuzachi din arhivele din Viena si din care sa se vada imprejurarile si metodele folosite de diplomatia austriaca pentru anexarea Bucovinei in 1775. Brosura in discutie, Rapirea Bucovinei dupa documente autentice, se tipareste in aprilie 1875 si se da si o versiune in limba franceza - Rapt de la Bukovine d'apres documents authentiques. Politica expansionista a Austriei este denuntata in termeni fara echivoc. "Lucrarea sa de cotropire cea mai favorita - arata brosura -, care nu o expunea la nici un razbel, la nici o greutate internationala, pe care o urma in timp si de razbel si de pace, si sa o spunem - o urmeaza si astazi - era stramutarea hotarelor prin inaintarea pajurilor imperiale"3. Din comentariul care prefateaza documentele se desprinde ca se va aveu in vedere si politica mai recenta a Imperiului austro-ungar.





Municipalitatea ieseana organizeaza in 1 octombrie 1875, ca raspuns la festivitatile de la Cernauti, o ceremonie funebra pentru pomenirea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, asasinat de turci pentru atitudinea sa din timpul tratativelor dintre Curtea din Viena si Poarta pentru anexarea Bucovinei la Austria. Programul si cuvintarile la Serbarea comemorativa pentru moartea domnului Grigore Chica Voievod se publica in Convorbiri literare, revista ieseana 4. Guvernul conservator vede in aceasta ceremonie un "act revolutionar"5 si da ordin prefectului de lasi sa mentina manifestatia intr-un cadru strict religios. Aceasta nu se intimpla. N. Gane, primarul lasului, evoca in discursul sau imprejurarile asasinarii lui Grigore Ghica, iar D. Petrino critica in termeni necrutatori politica expansionista a Curtii din Viena. Discursurile se publica in Convorbiri literare6, in Aparatorul legei, focJa ieseana7 si in alte publicatii romanesti. Ziarul din urma reproduce in pagina intiia, in doua numere, si portretul domnitorului .

Interesanta apare pozitia revistei Convorbiri literare, care refuza din principiu sa gazduiasca in coloanele sale materiale cu cuprins politic. Se desprinde insa si de aici ca se declara impotriva subordonarii sale intereselor politicii de partid si nu si a sustinerii luptei poporului roman pentru infaptuirea si apararea idealurilor nationale.
Eminescu participa la evenimentele din 1875 si se angajeaza in actiuni politice dintre cele mai primejdioase. Poetul isi asuma sarcina sa treaca peste granita, in Bucovina, brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice si sa o distribuie la Cernauti in timpul "serbarii seculare". Poetul trece peste granita intr-un "ladoi de lemn", cum ne informeaza T. V. Stefanelli 9, citeva sute de exemplare din brosura, peste care puse carti vechi religioase si diferite hirtoage, incit scapa de vigilenta vamesilor austrieci. "Eminescu avu indrazneala - scrie memorialistul - a trimite brosura prin posta la capeteniile serbarii si la cele mai marcante persoane". Tribunalul din Cernauti da o ordonanta prin care interzice punerea in circulatie a brosurii si cere confiscarea celor care fusesera distribuite. Ordonanta venea dupa ce Eminescu desfacuse toate exemplarele si nici o autoritate din lume nu mai putea opri circulatia lor. Ministerul de interne al Imperiului austro-ungar cere informatii guvernatorului Bucovinei cu privire la brosura intrucit fusese semnalata si la Paris 10. Marturiile documentare, ca acestea, arata in ce masura Curtea din Viena era preocupata ca politica ei fata de tara noastra sa nu fie adusa la cunostinta opiniei publice internationale.
Municipalitatea din lasi organizeaza si in 1876 o serbare comemorativa care se desfasoara dupa programul celei din 1875. Curi3rul de lasi informeaza cititorii despre pregatirile ce se faceau pentru festivitate si publica Programul desfasurarii ei 11. Con-vorbirile literare evoca intr-un articol, Serbarea comemorativa pentru moartea lui Grigore Alexandru Ghica Voevod, scris probabil de I. Negruzzi, personalitatea domnitorului si insista asupra iubirii sale de tara 12. Revista ieseana publica in acelasi numar, pe pagina urmatoare, necrologul lui C. Negri si face legatura intre patriotismul acestuia si cel al domnitorului asasinat de turci. Istoricii au elucidat imprejurarile asasinarii domnitorului moldovean si incadreaza acest act intre crimele politice 13.
Eminescu consacra acestor evenimente istorice si comemorarii lor de la lasi o ampla prezentare ("Periodul al doilea") 14 in care il descrie pe Grigore Ghica, monarh luminat, asemeni lui Ludovic al XIV-lea, Frederic al ll-lea, Ecaterina a ll-a, Maria Tereza si losif al ll-lea. Spre a demonstra ca Grigore Ghica intrunea calitatile monarhilor luminati, Eminescu transcrise marturiile lui loan Canta si Enache Ko-galniceanu, ultimii cronicari moldoveni, loan Canta descrie in Letopisetul Tarei Moldovei de la a doua si pina la a patra domnie a lui Constantin Mavro-cordat V. V. (1741-1769) prima domnie a lui Grigore Ghica in Moldova si aceeasi domnie o prezinta si Enache Kogalniceanu in Letopisetul Tarei Moldovei de la domnia intii si pina la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat V. V. (1733-1774), insa mai pe larg si intr-o frumoasa limba romaneasca. Textele sint transcrise dupa editia lui M. Kogalniceanu, Letopisefe/e Tarii Moldovei, in trei volume, tiparita la lasi in 1845-1852 15. Opinia potrivit careia Eminescu transcrie textele dupa editia a doua, Cronicile Romaniei sau Letopisetele Moldovei si Valachiei, tiparita de M. Kogalniceanu la Bucuresti in 1872-1874, nu are baza documentara.
Politica lui Grigore Ghica este caracterizata dupa documentele din brosura Rapirea Bucovinei in difuzarea careia are si Eminescu, cum am vazut, o contributie dintre cele mai importante. Nu este lipsit de interes sa aratam ca Grigore Ghica petrece intre 1768 si 1774 la Curtea Ecaterinei a ll-a si ca in corespondenta ei cu Voltaire gasim si aprecieri ale scriitorului francez privitoare la personalitatea domnitorului moldovean 16. Eminescu explica prabusirea lui Grigore Ghica prin intrigile Curtii din Viena si prin dezbinarile din tara. Domnitorul chemat sa conduca in asemenea imprejurari este comparat cu un "idol de fier cu picioarele de lut". Imaginea aminteste de jocul statuilor din (Avatarii faraonului Tla). "Popor romanesc - scrie Eminescu - mari invataturi iti da tie aceasta intimplare ! Daca fiii tai ar fi fost uniti totdeauna atunci si pamintul tau stramosesc raminea unul si nedespartit. Dar veacuri de dezbinare neintrerupta te-au adus la slabiciune, te-au, adus sa-ti vezi rusinea cu ochii. Nu merge la mormintele domnilor tai cu saminta dezbinarii in inima". Poetul cere tuturora sa-si impartaseasca sufletul cu "reamintirea trecutului".
Sfirsitul tragic al lui Grigore Ghica este comentat in presa vremii si descris in mai multe lucrari literare. Publica corespondente trimise din lasi si din Con-stantinopol, Journal historique et litteraire din Luxemburg si Journal de Politique et de Litterature din Bruxelles si ele poarta data de 15 octombrie 1777. Nouvelles extraordinaires de Leyde face loc in paginile sale unei corespondente din 16 octombrie 1777. Drama singeroasa de la lasi este descrisa de F. I. Sulzer si de Ruxanda, fiica lui Grigore Ghica 17. Domnitorul moldovean apare ca personaj in Occi-sio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, reprezentata de elevii din Blaj inainte de 178018. Apartine probabil lui Samuil Vulcan si este cea mai veche piesa romaneasca cunoscuta pina acum. in-timplarile tragice din 1777 sint evocate si in povestirile versificate. Una din ele, Stihuirea Domnului Chica Voevod, este publicata de I. Negruzzi in Convorbiri literare in martie 187519. Povestirile versificate inchinate asasinarii lui Grigore Ghica cunosc o mare raspindire si se pastreaza in vreo 28 de manuscrise. M. Kogalniceanu atribuie una din aceste povestiri, Stihuri asupra Domnului Grigore Ghica Voevod al tarei Moldovei, lui Enache Kogalniceanu si o tipareste in cel de-al treilea tom din Chronicele sau Letopisetele Moldavei si Valahiei 21. M. Kogalniceanu evoca intimplarile din 1777 si intr-o naratiune originala, Jrii zile din istoria Moldavei, din 1844, ramasa neterminata 22.



Municipalitatea ieseana asaza un bust a! iui Grigore Ghica in Beilic, pe locul unde se petrec intimplarile tragice din 1777 si serbarea comemorativa din 1877 se tine aici cu mai mult fast deoit in anii precedenti. Consiliul municipal intocmeste un Program. Pentru serbarea ce va avea loc in ziua de 1 octombrie anul curent, in amintirea domnului Moldovei Grigore Ghica, ucis in Beilic in luna octombrie in anul 1111, publicat in Curierul de lasi 23, in Curierul. Foaia intereselor generale2* si in alte ziare romanesti. Curierul de lasi publica in ajunul serbarii o poezie de P. V. Grigoriu, Strofe pentru ziua de 7 octombrie 187725, si semneaza si alte materiale in foaia ieseana. La serbare tin cuvintari Scarlat Pastia, noul primar al lasului, Mitropolitul Moldovei si Bonifaciu Florescu 26. Cel din urma face o legatura intre jertfa pentru tara a domnitorului moldovean si sacrificiile armatei romane pe fronturile din Balcani.
Eminescu consacra si cu acest prilej o evocare, ("La anul 7774"} 27, intimplarilor din 1770-1777. "La anul 1774 au intrat ostirile austriecesti - scrie poetul -, cu dispretul oricarui drept al gintilor, in pace fiind cu Poarta si cu Moldova, in partea cea mai veche si mai frumoasa a tarii noastre ; la 1777 a-ceasta rapire fara de saman s-a incheiet prin varsarea singelui lui Grigore Ghica V. Vod. Fara de lege nepomenita, uneltire miseleasca, afacere dintre o muiere desfrinata si intre pasii din Bizant, vinza-rea Bucovinei va fi o vecinica pata pentru imparatia vecina, deapururea o durere pentru noi. Dar n vom lasa sa se inchida aceasta rana. Cu a noastre mini o vom deschide deapururea, cu a noastre mini vom zugravi icoana Moldovei de pe acea vreme si sirurile vechi, cite ne-au ramas, le vom improspata in aducere aminte".
Poetul publica articolul fara titlu si-l incadreaza in chenar negru spre a marca si mai evident caracterul de panegiric al evocarii sale istorice.
Informatiile privind politica Imperiului habsbur-gic in anexarea Bucovinei in 1775 se gasesc si in brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice, din 1876, despre care am vorbit mai sus. Eminescu se ocupa si de politica Curtii din Viena fata de Bucovina dupa anexarea ei. Provincia prezenta pentru imperiul pajurei cu doua capete o pozitHe strategica importanta si pentru alte anexiuni teritoriale. W. A. Kaunitz, cancelarul Mariei Tereza, ii da instructiuni lui Fr. M. Thugut, reprezentantul Austriei la Constantinopol inca in 7 februarie 1771, in care ii atragea atentia ca prin anexarea Bucovinei Imperiul habsburgic lua in miinile sale "cheia Moldovei" ?8. Curtea din Viena trateaza provincia dupa anexare ca un hinterland si exploateaza pe diferite cai populatia autohtona. Aceasta politica este numita de noii stapinitori opera de civilizare.
Eminescu face si un portret al lui Stefan cel Mare dupa o istorisire a unui calugar de la Putna. Domnul "au fost mic de stat - scrie poetul -, dar cu umere largi, cu fata mare si lungareata, cu fruntea lata, ochii mari plecati in jos. Smad si ingalbenit la fata, parul capului lung si negru acoperea umerii si cadea pe spate. Cautatura era trista si adinca": Portretul aminteste prin unele trasaturi de cel al lui Grigore Ureche din Letopisetul Jarii Moldovei. Poetul retine si alte legende in legatura cu Stefan cel Mare si reproduce din Telegraful roman, in 15 aprilie 1876, articolul Un incident din viata nou numitului mitropolit Teoctist Blajevici, in care se relateaza despre caderea unui omofor, in decembrie 1855, la inchiderea mormintului domnitorului29. Din legendele cu circulatie orala face parte si istorisirea cu privire la portretul lui Stefan cel Mare.
Eminescu integreaza in evocarea sa si versuri populare din poezia Cintecul strainatatii care se pastreaza in manuscrisul 2262, 72330, precum si o descriere a Bucovinei in legatura cu care declara ca este scrisa de "mina batrineasca", fara sa dea si alte indicatii. "Aceasta parte de loc - zice el - care acum s-a facut Bucovina este la munte si are aer rece si sanatos, pe cind cealalta parte a Moldovei este de cimpii calduroase, dar nu atit de prielnice sanatatii, caci aici se stirnesc un fel de friguri si locuitorii nu ajung la vreo virsta de batrineta adinca ; un om de 70 de ani si inca cel mult de 80 este de-a mirarea. Pe cind dincolo sint munti cu pomi si cu alti copaci roditori, printre cari curg apele cele limpezi care dintr-o parte si dintr-alta de pe virfurile muntilor se pogoara Ia vale cu un sunet prea frumos pe aceste laturi, facindu-le asemenea unei mindre gradini". Delimitarea a doua zone in geografia Moldovei o face D. Cantemir in Descriptio Mo/dav/ae si mai tirziu Ion Creanga in Amintiri din copilarie si este posibil ca si Eminescu sa fi compus aceasta descriere in limba cronicarilor si a vechilor texte
romanesti.
Eminescu se opreste la intimplari dramatice din istoria poporului nostru si le evoca in pagini ce depasesc "efemeritatea unui articol de ziar" 31. Nu in-tilnim altele, asemanatoare, in publicistica eminesciana.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani