Modul de viata si structura sociala in GRECIA ANTICA referat











Trasatura distinctiva a societatii Greciei antice era diviziunea dinte cei liberi si sclavi , rolul diferit al femeilor si al barbatilor , lipsa relativa a diferentelor de statut datorate originii si importanta religiei . Cea mai daunuitoare marturie despe grecii antici vine de la cetatile-state clasice si elenistice , dar se pare ca acelasi tipar era valabil si pentru civilizatia greaca mai timpurie . Atena si Sparta , care aveau sisteme diferite , erau de departe cele mai renumite societati de tip cetati-state . Se pare ca stilul de viata al cetatii Atena era cu mult mai tipic pentru civilizatia greaca dacat cel al Spartei .
**Structura sociala**
Numai oamenii liberi puteau fi cetateni indreptatiti la totala protectie a legii in cetatile-state . In atie cu Roma antica , in Grecia se intampla rar ca ierarhia sociala (care clasifica persoanele dupa importanta) sa fie corelata cu puterea politica . In majoritatea cetatilor-state , importanta sociala nu conferea drepturi politice sau legale speciale . De exemplu , faptul de a fi nascut dintr-o familie nobila nu aducea privilegii speciale . Cateodata se imtampla ca o anumita familie sa controleze functiile religioase , de exemplu adorarea unui zeu important , dar acest monopol nu conferea detinatorilor sai puteri suplimentare din punct de vedere guvernamental .





In Atena populatia era impartita in patru clase , in functie de prosperitate cu anumite functii rezervate pentru membrii nivelului superior , cu toate ca pozitia putea fi schimbata odata cu acumularea de averi . In Spata toti oamenii purtatu titlul de "egal" daca isi definitivau educatia . Cu toate acestea regii spartani , care erau conducatorii duali , militari si religiosi ai statului , proveneau din doua familii .
Sclavii nu aveau nici putere , nici o situatie anume . Nu aveau dreptul la o familie proprie , nu puteau detine proprietati si nu aveau nici drepturi politice si nici drepturi legale . Filozoful grec Aristotel ii numea "unelte vii", si nu se stie ca vreodata un grec liber sa pledeze pentru abolirea sclaviei . In secolul 5 I.Hr. , ajunsesera sa reprezinte o treime din populatia anumitor cetati-state . Sclavii erau oameni luati prizonieri in razboaie . Copii nascuti in sclavie deveneau ei insisi sclavi . O buna parte a sclavilor erau luati din populatii non-grecesti , dar erau si prizonieri din razboaiele intre cetatile grecesti . Sclavii greci din afara Spartei nu s-au reltat aproape niciodata datorita faptului care apartineau mai multor natii si nu erau capabili sa se organizeze .
Majoritatea familiilor aveau sclavi ca servitori domestici sau ca muncitori ; chiar si familiile relativ sarace putea avea unul sau doi sclavi . Proprietarii puteau sa-si bata sau sa-si omoare scalvii fara a fi pedepsiti de lege . Dar cu toate acestea nu avea nici un rost ca stapanii sa faca rau scalvilor destoinici , deoarece nu avea nici un sens ca acestia sa deterioreze ceva ce le apartinea . Pentru a-i incuraja pe sclavi sa munceasca din greu, cateodata stapanii la promiteau ca r fi eliberati . Spre deosebire de Roma, in Grecia sclavii eliberati nu deveneau cetateni . In schimb fostii sclavi se amestecau cu populatia de metics - non cetateni , care cuprindea oameni din alte tinuturi sau state , carora li se permitea in mod official sa traiasca in cetatile-state .
Exista o anumita categorie de sclavi care apartinea cetatii-stat sau zeilor ( sclavii zeilor erau in general administrati de catre reprezentatii acestora pe pamant , preotii). Acest tip de sclavi publici , se bucurau de o oarecare independenta , ducand o viata de sine stataoare si indeplinind anumite indatoriri . In Atena de exemplu sclavii publici erau instruiti sa depisteze monedele false . Sclavii din temple functionau ca slujitori ai divinitatii respectivului templu .In Sparta exista o categorie speciala de sclavi denumita helots , prizonieri greci de razboi , in proprietatea statului , dar dati in folosinta diferitelor familii de spartani . Ei se indeletniceau cu procurarea hranei si cu treburile domestice in asa fel incat femeile spartane sa aiba mai mult timp pentru a-si creste copin , iar barbatii sa dedice cat mai mult timp pentru pregatirea lor ca razboinici . Helotii aveau o viata grea si deseori s-au rasculat . In fiecare an Sparatnii insarcinau o grupa speciala si secreta cu depistatu si asasinau pe helotii care erau potentiali agitatori .
**Modul de viata**

Stilul de viata in cetatile-stat s-a pastrat neschimbat pentru o perioada destul de lunga de timp . Oamenii din centrele urbane locuiau in aparatmente sau in case pentru o singura familie , in functie de gradul de instarire . Locuintele , cladirile publice si templele erau situate in jurul agorei , unde oamenii se adunau pentru a face conversatie sau pentru a cumpara mancare sau bunuri pentru traiul zilnic . Cetatenii mai locuiau in sate mici sau ferme imprastiate in jurul cetatii . In Atena , existau mai multi locuitori in afara orasului decat in interiorul ei .
Casele erau simple , avand dormitoare , camari si bucatarie , in jurul unei curti interioare , dar nu aveau bai . Resturile erau aruncate intr-o groapa in afara usii dupa care erau adunate si aruncate la periferie . Marea majoritate a familiilor erau mononucleare , insemnanad cuplul de parinti inpreuna cu copii , dar fara alte rude . Tatii erau resonsabili cu intretinerea familiei , fie muncind , fie investind in pamant sau comert . Mamele erau responsabile cu aprovizionarea si administrarea sclavilor , care aduceau apa de la fantanile publice , gateau , faceau curat si ingrijeau copii . Tatii aveau o camera separata pentru musafiri , deoarece vizitatorilor de sex masculin le era interzis sa intre in incaperile in care femeile si copii isi petreceau majoritatea timpului . Oamenii bogati aveau deseori prieteni in vizita pentru un symposium , o cina sau o petrecere . Lumina era asigurata de lampi cu ulei de masline . Mobila era simpla si putina , de obicei constand in scaune , mese si paturi.



Alimentatia era de asemenea simpla . Cei saraci mancau in special terci de orz aromat cu ceapa , legume si o bucata de branza sau ulei de masline . Putini erau cei care mancau carne in mod regulat , exceptand situatiile in care se imparteau bucati de friptura din animalele sacrificate cu ocazia sarbatorilor statului . Brutariile vindeau paine proaspata in fiecare zi, iar mici standuri vindeau gustari . Bautura farite era vinul diluat cu apa .
Tunicile erau impodobite cu desene colorate si erau prinse cu o curea . In anotimpul rece , oamenii purtau cape si palarii , iar botinele de piele inlocuiau sandalele purtate in timpul verii . Femeile

Stilul de imbracaminte al Greciei s-a modificat doar putin de-a lungul timpului . Atat femeile cat si barbatii purtau tunici largi , de forme diferite , pentru a corespunde formei corpului lor .



purtau bijuterii si foloseau cosmetice , in special pudra de plumb care dadea o tenta palida tenului . Barbatii purtau barbi , pana cand Alexandru cel Mare a lansat moda barbieritului .
Cunostintele medicale erau limitate . Hippocrates, cel mai celebru medic al timpurilor antice , a ajutat la separarea superstitiei de tratamentuul medical in secolul 5 I.Hr. Doctorii cunosteau ierburi tamaduitoare pentru rani si pentru alinarea durerilor si puteau face operatii simple , dar nu aveau nici un fel de tratament impotriva infectiilor .
Barbatii se mentineau in forma exersand in fiecare zi , pentru a fi oricand gata pentru serviciul militar . Inainte ca mercenarii sa devina un fapt obisnuit in perioada eleinstica , armata greaca era formata din militii cetatenesti compuse din cetateni obisnuiti . Fiecare cetate-stat avea cel putin o gymnasium , o cladire in care se faceau exercitii combinate , exista o pista de alergare , bai , sala de lectura , accesibila numai barbatilor . Barbatii care traiau in oras se duceau la antrenamente fizice , jocuri cu mingea , jocuri de noroc si relaxare . Femeile se recreau vizitand prietene si participand la sarbatori publice .
Sarbatorile cetatilor state ofereau cele mai interesante divertismente . Zeii erau onorati prin intreceri de muzica , dans , teatru si poezie . Atenieni se faleau ca aveau cate o sarbatoare aproape in fiecare zi. Marea sarbatoare a Panhellenic , ce avea loc in Olympia, Delphi, Nemea, si Isthmia atragea spectatori si competitori din intreaga Grecie . Atletii si muzicienii care castigau aceste competitii deveneau bogati si faimosi . Cea mai spectaculoasa si scumpa intrecere era de care , pentru care erau necesari cai foarte buni .
Cu toate ca numai barbatii putea participa la viata politica a cetailor state , femeile erau si ele recunoscute ca cetateni , cu drepturi legale , sociale si religioase . Femeile cetatean puteau detine proprietati si puteau aparea in fata curtii pentru dispute legate de proprietati .Totusi societatea Greciei antice era una paternala , cu barbatii in rol de "tati" care randuiau vIata femeilor si le aparau interesele(dupa cum erau ele definite de catre barbatii) . Toate femeile se presupunea sa aiba un protector masculin care sa le apere din punct de vedere fizic si legal . Datoriile religioase ale femeilor se refereau la cultele rezervate exclusiv lor si la servicii platite ca preotese sustinute public . Varsta de casatorie la femei era in jur de 20 ani.
Sparta avea un mod distinct de viata al carui scop era sa produca slodati vigurosi . Fetele puteau face exercitii fizice in asa fel incat sa devina inice si sa dea nastere la copii sanatosi . Baietii paraseau casa parinteasca la 7 ani si traiu in baraci publice , iar la 12 ani incepeau o riguroase pregatire fizica si morala sub stricta indrumare a unui om mai in varsta . Pentru ai face puternici , baietii erau neiti sa fure mancare daca erau flamanzi , insa erau batuti daca erau prinsi . Nu aveau niciodata ie sa raspunda inapoi , nici chiar atunci cand erau insultati . Dupa casatorie nu li se permitea sa traiasca cu sotia lor decat dupa ce implineau 30 ani . Orice baiat care nu era capabil sa sa faca fata pregatirii, isi pierdea drepturile politice si trebuia sa indure constant oprobiul public .










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani