OGLINDA RETROVIZOARE A ISTORIEI PRINTUL GHICA referat









Am revazut cateva ini de manuscris ale lui Ion Ghica, redactate fie in limba .romana, fie in limba franceza. Aplicandu-le o grila de interpretare grafologica, am retinut:

a) tendinta vizibila, limpede de a impune, printr-un caracter de litera curata;

b) text redactat lizibil, fara prea multe stersaturi;

c) oscilatie intre a fi orgolios, intempestiv si corect, didactic (litera d, fie mica sau mare, o descoperim in Istoria luiAlecu sau in Istoria romanilor, aplecata in bucla, spre stanga, cu tendinte de inchidere. Intr-o scrisoare particulara, redactata in limba franceza, catre sotia sa, ori intr-un fragment memorialistic, Introductie, litera cunoaste demnitatea caligrafica invatata la scoala;

d) in textele consultate, se inregistreaza dorinta apriga de a trasa randurile in paralele vizibile, semn al unei hotarari definite, al unei vointe fara repros.

Toate aceste determinante stilistice propun imaginea unei per-, sonalitati deja formate, al carei scop in viata este bine urmarit. Cum ar fi putut fi altfel Ion Ghica daca aflam ca s-a nascut in zodia Leului (12 august 1816) la Bucuresti ?
Asumandu-si un asemenea destin, cu toate urcusurile si denilarile lui intr-un timp cand "deceniile sunt insemnate fiecare cu alta coloare violenta", "viata lui Ion Ghica nu e atat de semnificativa, pe cat e de plina de peripetii".





Disociind admirabil sublinierile de mai-nainte ale lui G. Calinescu, Dana Dumitriu a inteles profund biografia pasoptistului filoturc, apoi filoen-glez si i-a conferit b trilogie memorabila, intitulata Printul Ghica (l-271 p., 1982, 1l-407 p., 1984, III-307 p., 1986). intr-un anume fel, lucrarea era asteptata daca ne gandim ca in 1984 daduse o micromonografie despre CA Rosetti (1816 - 1885). Se intelege ca autoarea trarsase ca istoric literar, sobru si cu idei, perioada secolului al XlX-lea, retinand aspectele particulare ale activitatii celui mai inderat liberal care s-au evidentiat prin zeci de incrucisari cu alti oameni ai vremii, din tara si din strainatate. O buna parte din biografia spirituala a lui CA Rosetti se desprinde din inile ziarului "Romanul" (infiintat la 9 aug. 1857 si care, cu putine intreruperi, a supravietuit fondatorului (un timp) si in acul XX).
Ori Ion Ghica (1816-l897) i-a fost coleg de clasa lui CA Rosetti la francezul J. Vaiilant. Apoi idealurile pasoptiste le-au impartasit legal si conspirativ, alaturi de Balcescu, Bolintineanu s.a. numai cu gandul ca tara si poporul au nevoie de progres, de bunastare. Dupa inabusirea revolutiei de la 1848, Ion Ghica este trimis la Constantinopol pentru a sustine cauza miscarii, dar aluneca spre turcofilie. Drept recompensa, i se ofera functia de gurnator al insulei Samos (1854-l858), denind print si impunand un regim autoritar pe suprafata frumosului spatiu, de 502 km , din Marea Egee, spatiu tutelat de otomani. La cerere, dupa patru ani, revine in tara, in Muntenia. Prof. D. Pacurariu, monograful vietii si operei lui Ion Ghica, retine cateva repere (in 1965) despre perioada noiembrie 1858 - 11 februarie 1866. Este vorba despre intoarcerea lui Ghica dupa 11 ani si despre lovitura de palat data lui Al. I. Cuza, cand, sub obladuirea beiului, s-a constituit "monstruoasa coalitie".,

Deci, extragem din lucrarea profesorului D. Pacurariu, p. 192-210:
- la inceputul primei decade a lunii npiembrie 1858, Ion Ghica se reintoarce in tara (ziarul "Dimbovita", condus de D. Bolintineanu, ii anunta sosirea "de cateva zile");
- se faceau pregatiri de alegeri pentru Adunarea Electiva;
- Ion Ghica, stupefiat, constata ca nu ureaza in listele electorale, pe motiv ca serviciile sale slujeau otomanilor;
- actioneaza in judecata, la Tribunalul Dambovita, si pledeaza cu exemple din alte parti ale lumii, conchizand ca el este roman si n-a renuntat nici o clipa la cetatenia lui;
- i se recunoaste, in cele din urma, dreptul la vot, dar dupa ce face dovada ca a renuntat la prerogatile sale ca Print de Samos ;
- in ianuarie 1859, candidaturii sale ii este preferat C Cretulescu;
- la propunerea lui Alecsandri, doua luni mai tarziu, Al. I. Cuza ii ofera portofoliul de prim-ministru in gurnul de la Iasi;
- Ion Ghica simte ca este o tactica diplomatica a Domnitorului care stia bine legaturile si popularitatea lui in Franta si mai cu seama in Anglia.

De asemenea, aprecierea de care se bucura Ghica la Poarta. Apoi, la 26 martie, la Paris, se deschideau lucrarile puterilor garante ale Unirii din tara;
- intre masurile liberal-moderate luate in Moldova se numarau : o buna administrare, sprijin direct aratat razesilor, "elaborand chiar un proiect de lege rurala".in extern, intarirea autonomiei Principatelor;
- la 30 aprilie 1859, demisioneaza, fiindca intr-o "motiune" gurnul sau cerea "unirea deplina sub un principe strain".
- se retrage la Ghergani; in tihna, chibzuieste cum sa-si mareasca area, ceea ce si face in vara aceluiasi an ;
- este deprimat moral, cum reiese din corespondenta din aceasta perioada;
- Cuza il cheama pentru a se ocupa din nou de unul din gurne - Bucuresti sau Iasi, dar Ghica refuza. Mai tarziu, la insistentele lui Costache Negri, este convins sa preia functia de prim-ministru in Tara Romaneasca, indeplineste totodata si functia de ministru de interne;
- D. Pacurariu precizeaza : " la initiativa lui Ghica, se hotaraste in mod oficial introducerea scrierii cu alfabet latin in Tarile Romane";
- emite o serie de ordonante impotriva presei (se intelege, de opozitie). Vii reactii la adresa lui Ion Ghica si a gurnului, punandu- se in Obsteasca Adunare problema demisionarii lui pentru acte dictatoriale care ii fac nepopulari. in cele din urma, demisioneaza la 30 aprilie 1860;
-l860 -l864, deputat in Adunarea Legiuitoare, in care are o serie de responsabilitati pe linie economica, de invatamant, lucrari publice s.a.
- propune infiintarea unui fond pentru construirea de cai ferate;
- fiindu-i respinsa propunerea, el va tipari in anul urmator articolul Drumurile de fier, aparut in "Revista Romana" a lui Odobescu. Peste timp, dem gandirea progresista a inginerului Ion Ghica ("ele - caile ferate - n.n. - au denit agentul cel mai puternic al civilizatiei si libertatii, ducand si imtand ideile si spiritul unui neam la celelalte");
- alte articole pe teme economice si politice gasim in ziarul "Independenta" (redactor Radu Ionescu), publicatie care continua "Dimbovita" lui D. Bolintineanu;



- polemici acerbe cu Bratianu si CA Rosetti de la "Romanul" ;
- sustine desfiintarea vamilor, care prejudiciaza vizibil relatiile normale dintre tari;
-accentueaza ideea ca functionarul public sa n-aiba culoare politica; el sa fie angajat "dupa merit, dupa pregatire, cum se petrec lucrurile in alte tari mai civilizate - Anglia, Franta". Si ei, functionarii, ca si alti tineri cu vadita capacitate intelectuala trebuie sa mearga in apus sa inte din experienta altor tari occidentale. (El insusi isi va duce pe fiul cel mare Dimitrie, in Anglia, unde invatamantul cunostea o orientare mai practica decat in Franta!) ;
- Ion Ghica a cerut nu numai in "Convorbiri economice", dar si in discursuri ca in Principatele Unite sa se instituie "aristocratia meritului";
- sustinea finantarea oricarei initiati romanesti care conduce tara spre progres si libertate de catre oficiile bancare; reunirea acestora pentru a sluji cauza;
- in 1861, in Adunare si apoi in brosura, Ion Ghica, sustinand autonomia comunei, scrie ca rostul conducatorilor ei este de "a inlesni si a asigura bunul trai, linistea si dezvoltarea morala si intelectuala a locuitorilor coprinsi in cercul ei". intre alte deziderate, Ion Ghica apreciaza ca numai prin infiintarea de scoli in functie de numarul de locuitori, se poate accede la civilizatie;
-puncteaza, de asemenea, formele de participare la vot a cetatenilor;
- nu exclude din aria interesului national rolul armatei;
- concluzia lui: "in unire este astazi radicarea gintei romane, afara de unire, dispretiu si peire";
- dupa 1863, Ion Ghica se solidarizeaza vizibil cu dusmanii lui Al. I. Cuza (desi sesizat in scris de V. Alecsandri, I.G. va continua sa conspire);
- N. Iorga si Al. Xenopol au consemnat pe larg indarjirea lui Ion Ghica de a rasturna pe Al. I. Cuza si a aduce un domnitor strain, asociindu-si vizibil nu- numai pe conservatori, ci si pe liberali: Bratianu, CA. Rosetti, Lascar Catargiu, Dimitrie Sturza ;
-in 1864, societatea Progresul, cu un program cultural bine trambitat, urmarea in fond detronarea domnitorului unionist. Ziarul "Clopotul", oficios al societatii, in tot anul 1865 si apoi la inceputul lui 1866, a pus sub artileria unor pamflete pe Al. I. Cuza. Monograful sau de azi, prof. D. Pacurariu opineaza: "Nu-i exclus ca unele din aceste pamflete sa fi fost scrise de Ghica". Baza afirmatiei ar fi un alt pamflet, redactat in limba franceza, din aceeasi perioada, gasit printre manuscrise;
- in decembrie 1865 se editeaza "Revista Dunarii", saptamanal anti-cuzist. Dintre colaboratori: I. Heliade-Radulescu, Radu Ionescu, Ion Ghica, CA Rosetti, P.P. Carp si altii;
- dupa punerea la cale a detronarii lui Cuza, in cele mai mici detalii, in noaptea de 11 februarie 1866, Ion Ghica si CA. Rosetti asteptau in piata Teatrului National din Bucuresti.
Colonelul Haralambie, care ii ceruse lui Al. I. Cuza, in numele conspiratorilor, sa-si semneze abdicarea, indreptandu-se spre grupul de con-chista si nevazand multimea adunata cum i se spusese, intristat, le- ar fi strigat celor de fata : "Unde va este poporul ?"
Istoria ne spune ca locotenenta domneasca, a carei misiune isi silea preluarea intregii puteri, era alcatuita din Lascar Catargiu (reprezentant al Moldoi si al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Munteniei si al liberalilor), colonelul Nicolae Haralambie (reprezentant al armatei). Gurnul provizoriu aa ca presedinte pe Ion Ghica, nominalizat si ca ministru de externe. Dintrodata se pune sub semnul intrebarii existenta Unirii insasi, care fusese recunoscuta de Poarta Otomana numai pe perioada domniei lui Cuza (ideea fusese sugerata sultanului de catre Austria habsburgica).

---------------

Asadar, acesta este, in mare, fondul documentar al romanului istoric Printul Ghica. N-am consemnat - si nici autoarea nu va da extensie situatiei ca atare - numeroasele voiajuri sau calatorii ale lui Ion Ghica in intreaga Europa. Cu precadere in Austria, Germania, Franta, Anglia, Spania, Eltia, Portugalia, Italia si, bineinteles, in Turcia. G. Calinescu, care ferindu-se de a trata pe toti scriitorii cu aceleasi mijloace literare-cu toata ca monumentala Istorie a literaturii arata ca un excelent roman de Autori si Opere - in cazul lui Ghica apasa pe turnirurile lui cu motiv diplomatic sau fara, ori pentru placere si interese de familie. Cert este ca "iesirile" Printului de Samos i-au adus mare prestigiu la curtile imperiale ale Europei, iar el a beneficiat ca nimeni altul din sec. al XlX-lea de cea mai larga deschidere spre cultura si civilizatie. De fapt, cine va studia proiectele sale de modernizare a Romaniei va intelege ce minte luminata a fost omul nostru de la Ghergani. Dar n-a putut sa si-o puna mai totdeauna in slujba tarii si din cauza unei ambitii incomensurabile - de a fi cu orice pret domnitor in locul lui Cuza. Apoi, dupa nirea la tron a lui Carol I, febricitatea anterioara a coborat la nilul unei temperaturi normale, pe care a instit-o pe linia teatrului si a diplomatiei.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani