Revoluţia română de la 1848-1849-moment culminant al afirmării naţiunii române. referat









In primăvara anului 1848 iun cele trei ţări românesti s-au aprins flacarile revoluţiei burghezo-democratice.Iaşi,Bucureşti si Blaj au fost cele trei focare ale revolutiei române,fenomen unitar si parte componenta a revoluţiei europene.
Manifestarea plenara a naţiunii române,revendicarea unirii a constituit o preocupare majora a revoluţionarilor din toate cele trei state româneşti,strans impletită cu lupta împotrivirii vechii orînduiri, pentru dreptate sociala,pentru faurirea cadrului nou al societaţii moderne.Exprimarea vointei naţionale a românilor a avut diferite forme,de la cererea garantarii autonomiei interne, "pe plan administrativ cât si legislativ", a "dreptului suveran la cele dinlăuntru",la proclamarea unirii"Moldovei si Valahiei intr-un singur stat neatârnat","cheia boltei fără de care s-ar prabuşi tot edificiul naţional",cum se exprima M.Kogalniceanu,până la strigatul hotărt al reprezentanţilor naţiunii române din Transilvania:"Noi vrem sa ne unim cu Ţeara!".
Revolutia a izbucnit in martie in Moldova avand in frunte pe V.Alecsandri sip e Al.I.Cuza,dar a fost inabusita de indata.Ea va continua cu rascoale taranesti si prin activitatea revolutionarilor moldoveni desfasurata in Transilvania,Bucovina si Ţara Românească.La 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni V.Alecsandri,Costache Negri,Gh.Sion,Yaharia Moldoveanu,Alecu Russo, care participasera la adunarea de la Blaj din 4 mai ,elaborau programul intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei avand ca principale revendicari improprietarirea locuitorilor sateni fara nici o rascumparare si unirea Moldovei si Ţării Româneşti intr-un singur stat neatarnat românesc.În lunile martie si si aprilie ţărănimea din Transilvania se ridica impotriva iobagiei si asupririi naţionale.Calauyita de intelectualitatea revoluţionara 40 000 de ţărani s-au intrunit la 3-5 mai intr-o mare adunare naţionala pe Câmpia Libertăţii de la Blaj- a marcat o impresionanta ridicare a poporului roman la viata politica .Şi tot aici Blaj au rasunat pentru prima data glasurile multimii ,ale poporului insuşi, in sprijinul ideii statului naţional unitar,exprimata prin versurile nemuritorului mars al lui Andrei Mureşan:Desteapta-te române, prin lozincile unirii naţionale -De acum Ardealul nu mai e Ardeal,e ROMÂNIE.Este deosebit de semnificativ faptul ca in 1848 la adunarile românilor de pe Campia Blajului au participat si cercuri largi din rândul naţionalitaţilor conlocuitoare,apasate de aceeasi asuprire socială.La 9 iunie 1848 revolutia a izbucnit la Izlaz unde a fost expus programul cunoscut sub denumirea de Proclamatia de la Izlaz.La 11 iunie a izbucnit si la Bucuresti,dar a fost infrantă.





În faţa primejdiei de coalizarea imperiilor habsurgic si ţarist,Nicolae Balcescu a incercat o salvare a cauzei revoluţiei prin unificarea forţelor revoluţionare româno-maghiare.Îndemnurile si acţiunile lui Balcescu s-au încununat prin incheierea ,la 14iulie 1849,la Seghedin, a Proiectului de pacificatie intre N.Balcescu,C.Bolliac si L.Kossuth.Este graitoare utilizarea ce parte semnatara a acestui proiect a termenului de "România" in numele careia N.Balcescu adera la un pact de actiune comuna româno-maghiara impotriva absolutismului habsburgic.
Desi infranta,revolutia româna de la 1848 a avut urmari adanci in viaţa poporului nostrum.Ea a consolidat ideologia naţională, care inlocuia idea de moşie cu cea de patrie,conceptual de stare si rang cu cel de naţiune,idea de privilegiu ereditar cu idea de egalitate in faţa legilor,crezuri care aveau sa dovedeasca adevarate forţe ale istoriei.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani