Secolul XVIII: Caligrafia, Pictura, Monede, Tratate referat







Caligrafia. Obiecte de arta, pictura, portul, monede etc.

Pe cand in secolul precedent manuscrisele intrebuintau de preferinta scrierea codata, ca podoaba si ca expresiune a talentului, pe la-nceputul acestui secol, chiar pe la 1695, lipsesc cu desavarsire coadele. Astfel se introduce scrierea rotunda, provenita din influenta grecismului asupra culturii romane.

I O lingurita de argint, aflata in anul 1882 la manastirea Neamtului, poarta ca inscriptiune numele de "Io Stefan Voevoda Io Ste Vi", iar alaturi gravat bourul Moldovei si alta inscriptiune slavona .

II Un Disc daruit aceleiasi manastiri de catre logofatul "Dumitrasco Stefan velikii logofet" si sotia lui Maria. Inscriptiunea e cu vechi litere slave, dar fara data.

III Un al doilea Disc vechi, cu inscriptiune slava si fara nici o data s-a gasit tot la manastirea Neamtului,

IV Un al treilea Disc, cu inscriptiune religioasa, fara numele donatorului si fara data, tet la aceeasi manastire.

stantin Brancoveanu o zidise la 1691, s-a gasit un Disc de anafora, lucrat in argint si cu urmatoarea inscriptiune: "Acest discos de anafora l-a inchinat Serban Cantacozino vel-vornic si sotia sea Andrieana sfintei monastiri Ramnicul, ca sa le fie vecinica pomenire. Dekemvrie 20, leat 7218" (1710).






VI Un al doilea Disc cuprinde o inscriptiune aproape identica cu cea de mai sus: "Acest sfant disc de nafura a inchinat Serban Cantacozino wd. i sotia lui Andrieana sf.-tei monastiri himandri-tului, ca sa fie vecinica pomenire. Dekem. 20 leat 7218". (1710). Acest dar e d-o adevarata valoare prin varietatea grupurilor si expresiunea persoanelor ce reprezinta. Afara de inscriptiune, el reprezinta pe fata de sus doua marci, constand din acla cu doua capete (marca familiei Cantacuzenilor) inconjurate in ghirlande de flori; apoi un pastor imbracat romaneste (camasa scoasa si-n cap caciula de oaie) sezand pe o stanca si cantand din fluier turmei de oi care paste in apropiere; in fine, un vanator ochind cu pusca intr-un stol de gaste lasate intr-un lac.

VII Un al treilea Disc poarta aceeasi inscriptiune: "Acest disc de nafura a inchinat Serban Catacozino Voevod, i sosia lui Andrieana sf.-tei manastiri Radu-Voda, ca sa fie vecinica pomenire. Dekem. 20 leat 7218" (1710). pe dansul se afla doua marci, ca si la cel precedent, in ambele parti si inconjurate cu flori; intr-o parte un vultur c-o oaie in gura, iar in cealalta vulturul in zbor cu o pasare pe care o mananca in aer.

VIII La manastirea Neamtul se afla un Panaghiar de cositor, cu data de 7258 (1750), lucrare mai putin artistica.

IX O Cadelnita de argint, care poarta data de 1781, fevr. 24, a fost data manastirci Neamtul de catre un "Io Rad de la Pascani" in timpul celebrului staret Paisie^.

X Sfesnice de argint daruite de boierii si negutatorii Craiovei la 1779 drept multamire catre moastele Sfantului Grigore Decapoli-tul de la manastirea Bistrita (Valcea) pentru ca a scapat tara de seceta si de lacuste .

Pictura-n secolul XVIII
Intre zugrai bisericilor, icoanelor si altar podoabe din acest secol vom mentiona pe cei urmatori:

Radu zugravul sau dascalul Radu zugravul, nascut in Bucuresti, isi incepu actitatea pe la 1720 si trai pana la adanci batranete inconjurat de o familie numeroasa. El se casatori la 9 aprilie 1764 si, de la 6 august 1765 pana la 8 februarie 1786 dobandi 4 baieti si 4 fete. El desena cu culorile obicinuite, in stilul bizantin, pe care-l intalnim in mai toate bisericele noastre, mai ales cele din sate. unele modele gasite de la dansul se vad inspirate de stilul bizantin-german sau de al vechilor maiestri italieni. Colectiunea lui Radu s-a gasit la manastirea Bunea (jud. Dambota) unde din vechime inca si pana mai deunazi era o scoala pentru zugrai nostri .

Monede

In secolul XVIII, adica din timpul domniei fanariote, numai Constantin Hangerli a batut medalie intre anii 1797 si 1799. Dup-a noastra parere, cauza este cea urmatoare. Constantin Brancoveanu, in secolul precedent, suparase pe ingamfatii sultani si prin faptul ca batuse medalie cu numele si portretul sau, lasand a se da pe fata, prin emblemele de pe dansele, tendintele sale catre nationalitate si independenta. Aspra pedeapsa a acestui domnitor fu, pentru fanarioti, un teribil exemplu. De aceea, fiindca baterea de medalie si monede se considera ca atribut al suveranitatii, principii fanarioti, in serlismul lor, credeau ca se vor conforma mai bine intentiunilor Portii daca nu vor bate moneda.
Astfel, numai sub Constantin Hangerli gasim medalii in Muntenia, si acelea avand acelasi revers ca o medalie de la-mparatul Pavel I al Rusiei, batuta pentru Valahia in anul 1797.Intr-un exemplar de argint dintr-insele gasim: pe avers + Constantinos Hangerli, in mijloc bustul domnului, in spate o mantie cu blana, pe cap cu o caciula de blana cu surgiuc. Pe revers, o acla cu aripele pe jumatate ridicate, stand pe o colina cu crucea in cioc, iara in spatiul liber in dreapta soarele, in stanga luna.

Portul si portretul lui Ienachita Vacarescu (decopiat dupa portretul mural ce se afla-n vechea biserica in locul careia e azi cladit Sf. Spiridon cel Nou).
Anteriu de sevai, rosiu-galben sau chmois si incins la brau cu un giar din care iese hangerul cu maner de smalt, albastru si de pietre scumpe; pe d-asupra un contos de culoarea verde deschisa a iezmului (iasp alb), imblanit cu samur. in mana tine un sul de harti desfasurate, pe care se citesc acele cunte memorabile ale sale:

"Urmasilor mei Vacaresti,
Las voua mostenire
Cresterea limbii romanesti
S-a patriei cinstire!"


Secolul XVIII Tratate
Tratatul pentru fatala pace de la Prut, incheiat la 13 aprilie 1711 intre [Dimitrie] Cantemir, domnul Moldovei si Petru cel Mare, tarul Rusiei .

Starea economica
Pe la finele secolului XVIII salinele produceau un venit de 300.000 lei vechi, iar vamile numai 200.0002. Astfel, dupa capitatiune (darea personala, birul), produsul ^sarii pamantului" constituia partea cea mai insemnata a veniturilor fiscale. Cu toate astea, zitatorii straini, ca Sulzer3 si Hasquent4 critica producerea primitiva intrebuintata inca in extragerea sarii.In printa pescariei, istoricul Dionisie Fotino zice: "[] multime de pesti din Dunare ar fi putut sa se faca cel mai insemnat comerciu. al tarii; dar pescaritul, ca orice alta meseria de dibacia si de munca, este parasit si neingrijit. Totusi se face oarecare vanzare in intrul tarii, mai ales peste sarat, care se nde pe la munti si chiar in Transilvania"1.
Relativ la te, intregul Orient otoman si Germania pana la Lipsea a cumparat te din tarle romane. Adesea, intr-un singur an, si numai din Moldova, far-a vorbi de speciile marunte, s-au exportat 60.000 boi peste Dunare si 40.000 peste Carpati . Cu toate acestea, industria carnii sarate n-a luat dezvoltarea ce putea sa aiba. Abia la inceputul celei de a doua jumatati a secolului se vad simptome sau incercari in aceasta printa. Doi comercianti din Lyon - strabuni ai familiei Lens de astazi - [] sa intreprinda o exploatare sistematica. In adevar, zice un scriitor contemporan, "domnii Linchou, negocianti francezi siliti in Moldova, calculasera ca camea de bou, sarata dupa modul uzitat in Occident, ar putea deveni de o extrema importanta comerciala, procurand totdeoadata Franciei un insemnat beneficiu, in atiune cu ceea ce plateste aiurea. Ei obtinusera deja promisiunea de a aduce intr-adins saratori francezi, care erau cat p-aci sa plece cand moartea d-lui Linchou cel mai mare, decapitat la Constantinopole la 1780, a distrus toata intreprinderea" .

Secolul XVIII

Braila a continuat totdeauna sa fie un centru activ de comert. La 1789 strainii o considerau cea mai celebra piata din tarile romane4.
Despre comertul din secolul XVIII sa se vada dispozitiunile vamale din 1761 publicate in Archiva romaneasca. Iasi, 1841, tom. II, articolul "Vama cea marc", publicatiune de dl. M. Kogalniceanul.
Comertul armean durase pana la 1600, perioada de glorie a romanismului: in curs de 2 secoli, de la 1600 pana la 1800, domina comertul grec intr-o perioada de decadenta. D-aci-nainte se incuiba comertul evreiesc.

Gramatica din 1775

Gramatica romana din 1775 aparu cu litere cirilice sub urmatorul titlu: "Alcatuitu-s-a aceasta gramatica romaneasca in zilele prealuminatei si de D[umne]zeu iubitoarei imperatritei noastre Ecatherinei Alexievnei a toatei Rusiei si a naslidnicului ei Marelui Kneaz Tesaroci Pavel Petroci. Acum cu mila lui D, [umne]zeu si a toatei Moldovei imparatitoare fiind. Si s-a tiparit in sfanta si dumnezeiasca Mitropolie a Iasior cu blagoslovenia preasfintitului si mitropolitului a toatei Moldovei Kiriu kir Gavril si cu toata cheltuiala preablagovodnicului si pravoslavnicului marelui Kneaz al Moldovei Ioan Cantacuzin Deleanul a Marelui Vistieriu. [] celor 8 parti ale cuvantului si a sobomicestei talcuiri si a poeticestei adaugiri a acestora, alcatuite pe limba romaneasca de Macarie ieromonahul Paisiescul Dragomirneanul la anul 1775".



Iordache Golescu e insemnat prin gramatica sa, publicata in Bucuresti la 1797 sub titlul de ,Jiagari de seama asupra canoanelor gramaticesti" de vornicul Iordache Golescu2. Printr-insa el cauta sa-mbunatateasca gramatica Iui Ienache Vacarescu de la 1787.
[Aici, ca si la urmatorii scriitori, G- Dem. Teodorescu lasa inile albe, in vederea completarii lor ulterioare.] n. ed.
Iordache Slatineanu, boier din Muntenia, fu poet inferior Vacaresti lor. El tipari in Sibiu, la 1797, o traducere in versuri dupa tragedia lui Metastasio ,*4chile in Sciros".
Logofatul Nistor a fost un legist al epocii, care a participat la compilarea si acomodarea Pralei lui Caragea.
Iordache Stoicoci
Mich. Moldovean u
Alexandru Ipsilante voevod publica, pentru organizarea administrativa si judiciara Pralniceasca condica de legi la 1779, iara la 1780 Procedura in 12 articole. El ridicase un nou palat domnesc pe dealul Spirii, in vecinatatea manastirei Mihai-Voda, Orfanitrofia bisericei tuturor sfintilor, infrumuseta si repara cateva manastiri, aproziona Bucurestii cu fantani si apa de sorginte, fonda la 1780 scoala de la Sf. Sava, zidi casa Beilicului din strada Radu-Voda, care lua numele de "podul Beilicului"; sili la Marcuta, localitatea lui favorita, o fabrica de hartia; radica o la la Herastrau.

Secolul XVIII Patriarhii in Tarile Romane

"La 3 mai 1707 domnul (Constantin Brancoveanul) se intoarse la Bucuresti. Aci el primi zita noului ales patriarh al Ierusalimului, episcop al Cesareiei, Chrisant, nepot al unei surori a raposatului patriarh Dositei (acesta era un mare zelator a celor ce se numesc eretici). El il poftise ca sa sfinteasca noua manastire a Sf. George din Bucuresti. Acesta veni cu atat mai multa placere, ca aceasta manastire, cu toate veniturile sale si c-un han (adica o zidire cu deosebite magazii de inchiriat pentru marfuri ) era inchinata la biserica de pe mormantul lui Christos din Ierusalim. La acea serbare, pentru care se adusese in manastire si moastele Sf. George, erau de fata Dionisie episcopul Ternovului, Clementie Proin al Adri-anopolului, Axentie al Sofiei, Maxim al Hieropolului, Neofit al Sebastiei, Mitrofan al Nizei, Macarie al Varnei, Antim episcopul Romnicului si altii. Dupa masa domnul ordona de se dete Patriarchului si tuturor clericilor cate o nafura in care se afla un numar de galbeni" .

Secolul XVIII Arhitectura ecleziastica si cila
Biserica Stavropoleos poate fi cu drept cuvant ca edificiul cel mai interesant din Bucuresti, in punctul de vedere al artei. Cladita in stil bizantin, armonioasa in proportiunea formelor arhitecturale, aceasta bisericuta - deosebit de interesul archeologic ce inspira pentru istoria artei din acest secol - prezinta totdeoadata cateva obiecte de sculptura de o mare finete in gust.

Episcopi si Mitropolit!
Grigorie, episcopul Buzaului, ales in 4 aprilie 1669, administreaza 22 ani, 2 luni si cateva ziJe, murind la 10 iunie 1691. [Din nou se lasa alba o jumatate de ina.]

Profesori in Muntenia in secol(ul) XVIII

1. Neofit cel batran Kausoca Letul initiase pe Ienachita Vacarescu in tezaurele limbii, retoricei si istoriei elene.
2. Un german, anume Weber, ii explicase regulile limbii latine.
3. Alti profesori il invatasera italieneste si frantuzeste.
4. Hogii turci il familiarizasera cu limba si literatura otomana, pe care in urma le cunostea foarte bine.
5. Ienachita Vacarescu, in Istoria imperiului otoman (manuscript p. 195-218), vorbind despre principii Constantin si Demetru, fii ai lui Alexandru Ioan Ipsilante (dintre care pe cel d-intai il logodise la 1781) spune ca aveau dascali elenesti si hogi turcesti spre a-i invata limba greaca si turca.
6. Ca, afara de acestia "aveau si dascali europeni si de limba frantozeasca si de limba taliencasca, oameni vrednici de lauda si impodobiti cu multe sciinte". Asupra profesorului francez al fiilor lui Alexandru Ipsilante se citeste urmatoarea insemnare in Viaggio curioso-scientifico-anticuario per la Valachia, Transilvania e Ungheria fino a Vienna fatto di Domenico Sestini (Firenze, 1815, . 6): II signor Linchou (esso mari in Bukuresti nel mese di Settembre, 1780) maestro de lingua francese, al serzio dei due Beizade a li del principe, uno per nome Constantino et Demetrio (ii primo fii fatto principe de Valachia ed ii secondo mori gione in Bukuresti), ii secondo verine ad accomnarci per qualque ora di strada".
7. Alexandru Moruzi (1793-l796) fusese educat de un profesor francez, vorbea bine frantuzeste si-si facuse o societate din francezii fugiti, pe care ii adunase la curtea sa din Bucuresti.

Scriitorii strainiIntre scriitorii straini, care s-au ocupat despre romani in acest secol, vom mentiona:
1. Pe un italian care scrise opera sa Ultimi evenimenti delle guere tra la Rusia e la Turchia (Venezia, 1777, in 2 voi.) traducand cu minutiozitate despre datinele, portul, limba, religiunea romanilor1.
2. Chrisant, patriarchul Ierusalimului, scrise opera institulata Enntagmatiov, care pentru prima oara se tipari in Targoste, luna iulie 1740, iar a doua editiune se tipari, cu voia patriarhului Ierusalimului Avramie, la Venezia in 1778 de tipograful Antoniu Vortoli.
[Din nou se lasa o jumatate de ina alba. in continuare G. Dem. Teodorescu nu mai numeroteaza scriitorii sau diverse opere.]
Ioan Carra (Jean Louis Carra) se nascu in anul 1743 la Pont-de-Veyle (Aix). Ca tanar veni in Moldova si se ocupa cu educatiunea fiilor lui [spatiu necompletat], Domnul Moldovei, si cu scrierea corespondentei franceze. Aci stetu un an de zile, precum insusi marturiseste. De aci calatoreste 9 ani de zile prin Europa. Reintorcandu-se in Franta, fu ales ca deputat in departamentul Garone et Loire, la Conventiunca nationala, apoi condamnat impreuna cu Girondini si executat la 14 noiembrie 1793. El lasa mai multe scrieri si anume:

Memoires historiques sur la Bastille, 2 volume in 8°.
Histoire de l-ancienne Grece et de ses colonies, tradusa din limba engleza, in 6 volume, 8°.
Histoire de la Moldae et de la Valachie, avec une dissertation sur l-etat actuel de ces deux pronces, par M. C qui u a fait un long sejour. A doua editiune, tiparita in 1781 la Neuchatel, cuprinde
si
Memoires historique et geographique publies par M. de B***
(Bauer).

Rolul insemnat al dascalilor
Pretioasa colectiune a lui Radu zugravul sau Dascalul Radu zugravul, aflata in posesiunea d-lui M. Kogalniceanu si constand dintr-un caiet de 83 ini (care reprezinta modeluri de icoane bisericesti, o mica scoala de desnuri, modele din costumele vechi, rugaciuni si tropare bisericesti, canoane bisericesti, tropare, o oratiune de nunta si diferite insemnari relativ la familia lui Radu zugravul), aceasta colectiune "ne dovedeste inca o data adevarul cat era de strans legate de biserica stiinta si arta in Romania. Dascalii si diacii - intocmai ca in Franta Ies cleres de la Bazache - erau invatatori, erau zugra, erau cantareti, erau chiar actori, reprezin-tand misterele religioase, ce pretutindeni au fost inceputul teatrului modem si dn care ramasitele ne sunt pastrate inca prin Irodul sau Betleemul nostru, cari din ziua de Craciun si pana la lasatul secului parcurg stradele oraselor noastre si cei cari se reprezinta mai cu osebire de cantaretii de la biserici. La inceput inca al acestui secul, Irozii erau tinuti in onoare mai mare. Fin boierilor celor mai inalti, imbracati in haine de stofa aurita, mergeau la curtea domneasca si la casele boieresti cele mai insemnate de reprezintau scenele religioase. Aici este locul sa exprim un regret ca, inca cat este timpul, nu ne ingrijim sa pastram ultimele ramasite ale Irozilor, cari secoli intregi, cu papusele (lor) au fost teatrul nostru popular".









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani