1) 1) In teoria informatiei: "Orice fenomen local si instantaneu sau in stare locala si instantanee"
2) 2) In matematica: "Notiune de baza din domeniul teoriei probabilitatilor, care exprima producerea sau
neproducerea unui fenomen in cadrul unui experiment" (DEX, cit., p. 353).
3) 3) EVENIMENT DISCURSIV: "eveniment cultural iesit din comun, cu granite bine definite, care se sprijina
pe performanta unor obisnuinte verbale consacrate si recunoscute" (cf. MARTIN MONTGOMERY, in "Concepte
fundamentale", op. cit., p. 131). Se dau ca exemple: interu pentru angajare, jocuri - concursuri la tv, discursuri de
receptie.
CHENAR BIBLIOGRAFIC COMPLEMENTAR
CRISTIAN FLORIN POPESCU: "Practica jurnalismului de informare". Principii. Reguli. Provocari. Cap. Evenimentul. De
la "teatrul lumii" la "scena mediatica", p. 77 si urm. (Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu).
EFECTELE MASS-MEDIA
Evenimentul-discurs, in acceptiunile sus relevate este destinat sa produca, la nivelul publicului- receptor, efecte, in alti
termeni forme de exercitare a influentei mass-media asupra cititorilor/ascultatorilor/telespectatorilor. Domeniu extrem de
maleabil/sensibil/controversat, EFECTUL este, in opinia lui TIM O`SULLIVAN, "Termen extrem de dens, care se refereaIn mod traditional la impactul si consecintele directe presupuse ale mesajelor mass-media asupra indizilor"(cf. Concepte
fundamentale, op. cit., p. 120). De-a lungul timpului s-au adus acuzatii la adresa mass-media care, prin promovarea unor
actitati socio-psihologice inoportune, reprezinta pericole, amenintari, panici morale in sanul societatii. Pro sau contra in
fata acestor afirmatii, numerosi cercetatori ai fenomenului efectelor mass-media - M.D. Fleur, S.Ball-Rokeach (cf. "Teorii
ale comunicarii de masa", Polirom, 1999), L.W.Jeffres, D.McQuail, J.Fiske, Ioan Dragan (cf. "Paradigme ale comunicarii
de masa", Casa de Editura si presa, "Sansa", Bucuresti, 1996), Mihai Coman (in mai multe lucrari citate deja) - au cazut,In mare, de acord, ca, in SIC, efectele mass-media au iscat in jurul lor trei categorii aproximativ distincte:
1) 1) EFECTE PUTERNICE;
2) 2) EFECTE LIMITATE;
3) 3) EFECTE SLABE.
Cand se apreciaza in evaluarile pe care specialistii le efectueaza la nivelul audientei ca influenta mesajelor nu f ace
parte din nici una din categoriile amintite, am putea considera ca ne aflam in fata unor EFECTE NULE, sau, dimpotriva,
ca revers al tuturor medaliilor, CONTRA-EFECTE.
In acest spatiu enuntiativ al cadrului mass-media trasat de stiintele comunicarii nu facem decat sa ne inarmam cu
modul de a pune problema sub aspect teoretic in fiecare din timentele jurnalismului contemporan, urmand ca in
celelalte sectiuni ale lucrarii noastre sa confruntam zestrea teoretica, principiala, preponderent notionala cu foarte
complexa realitate din lumea jurnalisticii. Fiecarei categorii de efecte ii corespund mai multe modele, diferentiate prin
gradul de influentare total, partial, estompat sau potrivnic, modele care isi anunta prin titulaturi, origini ideologice, oranduiri
sociale sau publicul asupra caruia au exercitat presiuni, astfel incat sfera lor de generalitate sa suporte limite deInterpretare. Intre "efectele puternice" se enumera modelul "STIMUL -RASPUNS" (alaturi de sintagma "glontul magic"),
modelul "hegemonic", modelul "dependentei", modelul "spiralei tacerii"; pentru grupul de "efecte limitate" sunt luate in
seama modelele: "fluxul in doi pasi", "cultivarii", "agendei", iar la "efectele slabe" se exemplifica modelul "uses and
gratifications" (= "utilizari si gratificatii'). Prin "analiza receptarii" mesajelor specialistii in mass-media - sociologi, politologi,
teoreticieni in ramuri inrudite cu SIC - au aratat eficienta diferentiata a modelelor, modul in care publicul reactioneaza,
sincron/diferit de ceea ce recepteaza, procentul de participare interactiva in restrans (familial), largit, de grup/grupuri
sau mari colectitati sociale.
Este momentul aici sa legam tipologia efectelor/modelelor de un alt termen impus in comunicare, FEED-BACK,
preluat din cibernetica. O definitie lamuritoare a semnificatiei de sens si a ariei de cuprindere a "feed-back"-ului ne-o ofera
JOHN FISKE: "Se presupune ca reprezinta procesul prin care reactia decodorului la un mesaj este transmisa inapoi spre
cel care codifica" (adica reactia publicului receptor catre emitator, ziarist/sursa, n. V.V.). In acest fel, "feed-back"-ul dene
"instrumentul prin care emitatorul cunoaste modul in care a fost receptionat mesajul. Acest lucru permite schimbarea
transmisiei, a codificarii sau a mediului folosit, pentru a se ajunge la o anumita reactie, dorita de emitator, din partea celui
care decodifica mesajul". (cf. "Concepte fundamentale", cit., p. 141). Concluzionand, putem pune un semn de egalitateIntre FEED-BACK si EFICIENTA.
